Oboseala, tristețea, iritabilitatea sau dificultățile de concentrare nu sunt doar semne ale unei zile obositoare sau ale grijilor pentru copii și familie. Ele pot fi, de fapt, manifestări ale menopauzei, care afectează echilibrul psihic și performanța a milioane de femei din România. Un sondaj realizat la finalul anului 2025 de CURS pentru Asociația „Sunt la Menopauză“ și susținut de Rețeaua de Sănătate Regina Maria, pe un eșantion de 1.067 de femei cu vârste între 40 și 65 de ani, arată că 9 din 10 femei resimt oboseală accentuată, iar 8 din 10 se confruntă cu dificultăți de concentrare sau stări de tristețe în viața de zi cu zi. Aceste simptome nu sunt momente izolate sau trecătoare. Adesea ignorate, ele pot face ca această etapă să fie subdiagnosticată sau diagnosticată cu întârziere. Studiul a mai arătat că româncele intra la menopauza mai devreme de 50 de ani.
Menopauza nu afectează doar corpul – ea poate influența somnul, energia zilnică, capacitatea de concentrare și starea de spirit, aspecte care se reflectă și în modul în care femeile își gestionează responsabilitățile de acasă, grija pentru copii sau relațiile cu cei dragi. Studiile internaționale arată că aceste schimbări hormonale au un impact real asupra stării de bine și asupra echilibrului în viața de zi cu zi.
Studiile confirmă: impactul psihologic al menopauzei este real
Un studiu publicat în revista științifică Quality of Life Research, în anul 2024, a arătat că simptomele menopauzei, precum insomnia prelungită, anxietatea puternică, schimbările bruște de dispoziție sau bufeurile frecvente, mai ales atunci când sunt intense, pot afecta direct sănătatea mintală și calitatea vieții. Indirect, ele pot afecta modul în care femeile își organizează viața de familie, influențând răbdarea, energia și disponibilitatea pentru copii și partener.
Concluzii similare se regăsesc și în alte cercetări recente. Un studiu publicat în 2024 în revista științifică Menopause arată că simptomele menopauzei apar frecvent alături de anxietate și depresie, ceea ce întărește ideea că schimbările hormonale influențează direct starea psihică a femeilor.
Mai mult, o meta-analiză internațională publicată în 2020 în revista științifică Journal of Affective Disorders, care a analizat date din mai multe studii realizate în diferite țări, arată că femeile aflate în perimenopauză (etapa de tranziție către menopauză) sunt cu aproximativ 40% mai predispuse la simptome depresive decât cele aflate înainte de menopauză.
Ce se întâmplă în România: 8 din 10 femei resimt anxietate, iritabilitate sau schimbări de dispoziție
În România, datele arată clar că menopauza are un impact semnificativ asupra sănătății emoționale și cognitive a femeilor. Schimbările nu sunt episoade izolate, ci experiențe frecvente: aproape 84% dintre femei resimt schimbări de dispoziție, 83% se confruntă cu anxietate sau neliniște, iar 81% experimentează stări de iritabilitate.
Tulburările de somn afectează o proporție semnificativă dintre femei (79%), iar aproape nouă din zece resimt oboseală accentuată sau lipsă de energie. În plus, dificultățile de concentrare și scăderea interesului pentru activități sunt experiențe comune în această perioadă (raportate de peste 80% dintre femeile participante la studiu).
La acestea se adaugă dificultățile cognitive, adică probleme legate de memorie, atenție și claritatea gândirii: aproape jumătate dintre femei (47%) observă că uită frecvent lucruri mărunte, iar o parte semnificativă descrie episoade de „ceață mintală” sau dificultatea de a-și găsi cuvintele potrivite. La serviciu sau în viața de zi cu zi, aceste probleme pot genera stres suplimentar și pot afecta încrederea femeilor în propriile competențe. „Femeile îmi spun că se blochează. Că nu le mai funcționează mintea. Spun: «Este ceva în neregulă cu mine». Se tem că este începutul unei demențe. Peste 70% dintre femei au anxietate și depresie“, a explicat dr. Irina Radu-Rădulescu, medic primar psihiatru, la lansarea sondajului CURS realizat în octombrie/noiembrie 2025, la nivel național, despre perimenopauza/menopauza în România.
„Pacientele ajung frecvent în cabinet pentru că simptomele devin vizibile mai ales la locul de muncă“
Aceste dificultăți nu sunt doar statistici – ele se reflectă direct în viața de zi cu zi a femeilor. După cum explică dr. Irina Rădulescu: „Când vorbim despre menopauză, ne referim la dispoziție, cogniție și somn ca principale manifestări clinice ale acestei tranziții. Pacientele ajung frecvent în cabinet pentru că simptomele devin vizibile mai ales la locul de muncă. Nu este vorba despre o criză bruscă, ci despre o erodare lentă a încrederii în sine și a capacității de a funcționa la nivelul obișnuit. Totuși, majoritatea femeilor continuă să fie prezente, să își facă treaba și să performeze, însă cu un cost personal semnificativ“, a adaugat medicul psihiatru.
Medicul atrage atenția că, dincolo de simptomele invizibile, realitatea zilnică a acestor femei rămâne una plină de responsabilități. „Aceste femei își susțin familiile, își țin aproape rețelele sociale, coordonează echipe, duc la capăt proiecte și respectă termene limită, făcând toate acestea cu demnitate și un profund simț al responsabilității“, subliniază dr. Rădulescu.
Menopauza începe mai devreme decât se așteaptă multe femei
Această presiune este amplificată și de faptul că tranziția spre menopauză nu începe întotdeauna la vârsta la care multe femei se așteaptă. Pentru majoritatea, primele semne apar mai devreme, în plină perioadă de viață activă.
„Pentru aproape 70% dintre femei, primele semne și simptome apar înainte de vârsta de 47 de ani. Pentru alte 23%, debutul are loc între 47 și 50 de ani, iar pentru doar 7% după 50 de ani. Practic, pentru majoritatea, această tranziție începe într-o etapă în care muncesc, cresc copii și îndeplinesc roluri profesionale importante“, subliniază Andreea Domșa, sociolog CURS (Centrul de Sociologie Urbană și Regională).
Simptomele nu se limitează la locul de muncă. Oboseala, tulburările de concentrare și „ceața mintală“ afectează și gestionarea treburilor casnice, îngrijirea copiilor sau alte responsabilități zilnice care necesită energie și atenție. În această perioadă, femeile trebuie să-și împartă timpul și resursele între familie, casă și nevoile personale, ceea ce poate crește presiunea și stresul cotidian.
Doar 24% dintre femei au primit un diagnostic de menopauză
În ciuda frecvenței acestor manifestări, studiul CURS arată că doar 24% dintre femei au primit un diagnostic formal, iar aproape jumătate nu au consultat niciun specialist în ultimul an pentru simptomele menopauzei. Această lipsă de diagnostic este amplificată de faptul că majoritatea femeilor nu primesc informații prin canale oficiale, cum ar fi medicul, școala sau locul de muncă. În schimb, 29% se bazează pe internet și 22% pe rețelele sociale, ceea ce crește riscul de interpretare greșită a simptomelor și întârzie intervenția medicală.
Schimbările din menopauză sunt reale, nu semne de slăbiciune
Din păcate, în multe cazuri, aceste schimbări cognitive și emoționale sunt văzute greșit ca fiind „mofuri“ sau semne de slăbiciune personală. Așa cum remarcă Ileana Badiu, co-fondator al Asociației „Sunt la Menopauză“: „Am descoperit că femeile traversează această etapă cu anxietate, insomnie, ceață mintală și schimbări fizice și emoționale, pe care adesea le interpretează ca pe o slăbiciune personală“.
Pentru a schimba această percepție, este important ca femeile să vorbească cât mai mult despre ceea ce trăiesc și simt – fie cu familia, prietenii sau colegii, fie cu specialiști în sănătate. Exprimarea deschisă a emoțiilor și a dificultăților nu doar că ajută la reducerea stresului și a izolării, dar contribuie și la crearea unei comunități de sprijin, unde experiențele sunt înțelese și validate.
Ghid de sprijin pentru femeile aflate în perimenopauză și menopauză
Iată câteva lucruri simple care te pot ajuta să gestionezi mai ușor schimbările emoționale și cognitive din această perioadă:
- Vorbește despre simptomele tale – Împărtășește ceea ce simți cu familia, prietenii sau colegii de încredere. Discuțiile deschise nu sunt un semn de slăbiciune, ci o recunoaștere a nevoilor tale. Vorbind despre stările tale, reduci stresul și izolarea și îi ajuți pe cei din jur să te susțină mai bine.
- Consultă un specialist – Un medic ginecolog, endocrinolog sau psiholog poate evalua simptomele și oferi recomandări personalizate. Astfel poți găsi strategii eficiente pentru somn, dispoziție și concentrare, care să se integreze în viața ta de zi cu zi.
- Caută grupuri și resurse dedicate – Comunitățile de femei, centrele de consiliere sau programele de sprijin la locul de muncă oferă informații utile și experiențe împărtășite. Aici poți găsi suport emoțional și înțelegere, făcând tranziția mai ușoară și mai puțin singuratică.
- Setează limite și organizează-ți timpul – Învață să spui „nu“ atunci când cererile din familie, muncă sau alte activități îți consumă prea multă energie. Prioritizează sarcinile importante și lasă deoparte lucrurile mai puțin urgente. Astfel îți gestionezi mai bine responsabilitățile casnice, ai răbdare cu copiii și partenerul și găsești timp pentru tine, odihnă și relaxare.
- Prioritizează-ți bunăstarea – Somnul suficient, mișcarea regulată, alimentația echilibrată și momentele de relaxare te ajută să menții energia și claritatea gândirii. Aceste obiceiuri îți susțin răbdarea și disponibilitatea pentru familie și activitățile zilnice, fără să te simți copleșită.
