Primele zile acasă cu un nou-născut aduc, pentru multe mame, un amestec de emoție, oboseală și nesiguranță. Dincolo de bucurie, apar întrebări concrete legate de alăptare, somn, recuperare și semnele care ar trebui să îngrijoreze, iar trecerea de la maternitate la rutina de acasă poate fi copleșitoare. De aceea, continuitatea îngrijirii după externare devine esențială. În Rețeaua de Sănătate Regina Maria, acest sprijin se traduce printr-un sistem de follow-up în care mamele sunt contactate la câteva zile după naștere pentru a discuta atât despre recuperarea lor, cât și despre starea bebelușului. Ulterior, monitorizarea continuă printr-un program dedicat primilor ani de viață ai copilului, cu repere clare privind controalele, investigațiile și momentul potrivit pentru revenirea la medic. Sistemul acesta se întinde până la majorat. Cum funcționează concret aceste mecanisme și ce impact au asupra mamelor, aflăm din discuția cu dr. Nirvana Georgescu, Director Calitate şi Siguranţa Actului Medical și Carmen Cucu, Director Patient și Customer Experience.
După externarea din maternitate, primele zile acasă vin adesea cu o avalanșă de întrebări care apar constant, zi și noapte. Dacă bebelușul mănâncă suficient, de ce plânge mai mult decât de obicei sau dacă există semne de disconfort devin unele dintre cele mai frecvente griji. Apar, totodată, întrebări legate de propria recuperare a mamei – de la alăptare și durerile postpartum, până la modul în care evoluează refacerea după naștere și dacă simptomele și stările prin care trece sunt normale.
Pentru multe femei, mai ales la primul copil, perioada aceasta este una profund emoțională, în care bucuria și entuziasmul se amestecă firesc cu nesiguranța și cu presiunea de a face totul corect. De aici apare nevoia de sprijin – într-un moment în care multe mame simt că rămân brusc „pe cont propriu“.
„În acest moment, emoțiile sunt adesea la o intensitate mai mare, pentru că mamele își dau seama că au ajuns acasă și sunt doar ele. Cu toate că pot avea alături familia (partenerul, uneori bunicii), responsabilitatea de zi cu zi le revine în principal lor. După câteva zile, oboseala începe să se simtă mai clar, pentru că ritmul nu mai este deloc același cu cel de dinainte de venirea bebelușului“, explică Carmen Cucu, Director Patient și Customer Experience.
În astfel de interacțiuni, fiecare apel devine și o formă de reasigurare. „Știm că, atunci când ascultăm o mămică, îi oferim mai multă încredere, pentru că nu este singură. Și cred că este important ca mamele să știe că există cineva dincolo de familie, care le poate sprijini din punct de vedere medical, ori de câte ori au nevoie“, adaugă aceasta.
Sistemul de follow-up: când sprijinul continuă și acasă ca totul să decurgă în condiții bune
Sistemul de follow-up dezvoltat în rețeaua Regina Maria pornește tocmai de aici: de la nevoia de a rămâne aproape de pacienți și după momentul externării. În esență, este un mecanism de contact și monitorizare post-externare, prin care echipa medicală urmărește evoluția pacienților și se asigură că recuperarea decurge în condiții bune. „Este vorba despre un proces aplicat tuturor pacienților externați din spitalele noastre, nu doar mamelor și nou-născuților“, precizează dr. Nirvana Georgescu, Director Calitate şi Siguranţa Actului Medical.
Inițial gândit pentru toți pacienții externați din spital, sistemul a fost ulterior extins și adaptat inclusiv pentru zona de maternitate, unde nevoia de sprijin în primele zile acasă este cu atât mai mare. Din acest motiv, telefonul de follow-up devine un instrument prin care echipa medicală poate înțelege rapid cum decurge adaptarea după externare.
„Telefonul de follow-up ne ajută să vedem cum se adaptează mămica la viața de acasă, dacă a înțeles recomandările, dacă își urmează tratamentul și dacă apar semne de alarmă. Pentru mame, este esențial să înțelegem cum se adaptează la noul rol, dacă se descurcă în îngrijirea bebelușului, dacă au acces la tratamentele sau recomandările necesare și dacă există dificultăți în primele zile după externare“, completează dr. Georgescu.
În același timp, acest telefon este și un moment în care mamele pot oferi feedback despre experiența lor după externare, despre lucrurile care au mers bine sau despre aspectele care ar putea fi îmbunătățite.
Dar dincolo de aceste aspecte, în practică, discuțiile cu mamele scot cel mai des la iveală provocările primelor zile acasă cu bebelușul.
Alăptarea și partea emoțională, provocările principale
„Zonele în care apar cel mai frecvent dificultăți după naștere, odată ajunse acasă, sunt alăptarea și partea emoțională. Multe mame spun că au nevoie în special de suport pentru alăptare și de sprijin psihologic, pentru că este o perioadă intensă, în care trebuie să gestioneze simultan propria recuperare și modul în care se ocupă de bebeluș“, explică Carmen Cucu.
În acest context, apelul de follow-up devine nu doar un instrument de monitorizare, ci și un moment de sprijin și conectare, iar „cele mai multe mămici răspund la telefonul nostru și se bucură că suntem alături de ele în acest moment de schimbare majoră“, adaugă Carmen Cucu.
La rândul său, dr. Nirvana Georgescu subliniază că „este un telefon de monitorizare și grijă. Poate fi felul nostru de a le arăta că ne pasă de ele, chiar și după ce au plecat din spital“.
Sistemul de follow-up, întrebări care acoperă starea mamei și a bebelușului
Follow-up-ul începe la câteva zile după externare, de obicei în jurul zilei a cincea, când echipa medicală contactează mamele pentru a vedea cum decurge recuperarea. Discuția este structurată pe un set de întrebări standard, care acoperă atât starea mamei, cât și pe cea a bebelușului: de la alăptare și nivelul de confort al copilului, până la eventuale dureri, febră sau semne care ar putea indica o complicație.
„De cele mai multe ori, dificultățile țin de alăptare sau de îngrijirea bebelușului, mai ales pentru că multe mame nu sunt încă foarte familiarizate cu tot ce presupune această perioadă și au nevoie de sprijin suplimentar sau de informații“, explică dr. Nirvana Georgescu.
În acest context, rolul echipei care realizează aceste apeluri devine esențial în a înțelege și a răspunde acestor nevoi din primele zile de acasă.
„În fiecare spital există un rol dedicat de patient care (n.r. specialist în suport pacienți), responsabil de acest proces de follow-up. Este persoana care adresează aceste întrebări mamelor după externare și urmărește modul în care decurge recuperarea în primele zile acasă. Dincolo de structură, vorbim despre un rol care înțelege foarte bine această perioadă sensibilă – de la alăptare și îngrijirea nou-născutului, până la recuperarea mamei după naștere, fie ea naturală sau prin cezariană. Este, practic, o persoană care știe ce înseamnă aceste prime zile și poate ghida mamele mai departe, în funcție de nevoile lor“, explică Carmen Cucu.
În acest context, anumite situații pot fi identificate și rezolvate mai rapid. „Există diverse situații care pot fi corectate mai rapid decât la controlul post-partum, care are loc de obicei la aproximativ 7–10 zile după externare“, adaugă și dr. Nirvana Georgescu.
Cazurile care necesită atenție medicală, semnalate într-un sistem de alertă
Răspunsurile nu sunt doar consemnate, ci analizate într-un sistem de evaluare care generează un scor de risc. În funcție de acesta, sunt semnalate situațiile care necesită atenție suplimentară, printr-un sistem de tip „red“ sau „yellow alert“ (n.r. alertă roșie sau galbenă).
În cazurile mai sensibile, echipa medicală intervine rapid: pentru alertele roșii, pacienta este contactată în cel mai scurt timp, de regulă în aproximativ 30 de minute, în timp ce pentru alertele galbene revenirea către pacientă are loc în câteva ore. Scopul este identificarea rapidă a oricărei probleme și direcționarea mamei către medicul potrivit sau către o evaluare suplimentară, atunci când este necesar.
„De exemplu, dacă o mămică raportează o durere mai puternică, care nu ar trebui să apară în mod normal, se ridică o alertă către medic. Împreună cu mămica, se ia decizia la telefon: fie este contactat imediat medicul, fie aceasta este îndrumată să se prezinte rapid în camera de gardă“, explică directorul de Patient si Customer Experience.
Dincolo de mecanismul în sine, impactul acestui sistem se vede în situațiile concrete în care intervenția rapidă face diferența. „Există situații în care pacienții au fost ajutați decisiv. Vorbim despre acele alerte generate de anumite răspunsuri, în care întreaga echipă s-a mobilizat rapid, pacienții au fost aduși la spital și s-au rezolvat complicații înainte ca ele să se agraveze“, subliniază dr. Nirvana Georgescu.
În practică însă, astfel de situații sunt rare. „Semnele de alarmă clinică apar destul de rar – din aproximativ 5.000 de pacienți au fost înregistrate în jur de 13 astfel de situații, iar nu toate au fost cazuri majore“, adaugă medicul.
Caz special în care s-a intervenit rapid: „Am reușit să reducem stresul familiei într-un moment extrem de dificil“
Un astfel de mecanism permite intervenții rapide nu doar în situații medicale punctuale, ci și în contexte mai complexe, care pot genera anxietate în familie. „Îmi amintesc și o situație în care un bebeluș era suspect de un anumit sindrom încă de la naștere, iar în familie exista o panică foarte mare. Mămica era atât de afectată emoțional, încât nu mai putea gestiona discuțiile, așa că am ținut legătura cu bunica bebelușului“, povestește directorul de Patient si Customer Experience.
În astfel de situații, intervenția rapidă și coordonarea echipei medicale au făcut diferența. „Ce am făcut în acel caz a fost să organizăm foarte rapid toate investigațiile necesare, astfel încât familia să poată primi un diagnostic clar într-un timp cât mai scurt. Din fericire, suspiciunea nu s-a confirmat, iar diferența majoră a fost că am reușit să le reducem stresul și incertitudinea într-un moment extrem de dificil“, explică Carmen Cucu.
Extinderea programului: follow-up pentru copil, de la 0 la 18 ani
Dincolo de perioada imediat de după externare, sistemul de follow-up din rețeaua Regina Maria a fost extins într-un program mai amplu, numit „Născut în Regina Maria“ care urmărește parcursul medical al copilului pe termen lung.
Acest program este construit sub forma unui patient journey (n.r. călătorie a pacientului), structurat pe etape de vârstă, de la naștere până la vârsta adultă, și integrează recomandările medicale esențiale pentru fiecare perioadă de dezvoltare.
„Pe lângă apelul de follow-up, care are rolul de a verifica dacă mămica este «în grafic» și se poate îngriji atât pe ea, cât și pe bebeluș, avem un proiect dedicat sprijinirii mamelor în primii ani de viață ai copilului. Astfel, împreună cu medici pediatri și neonatologi, am construit un traseu al bebelușului de la naștere până la 18 ani“, explică Carmen Cucu.
Ghidul primilor ani, pas cu pas
În practică, acest traseu funcționează ca un ghid de monitorizare pe termen lung: părinții primesc reamintiri pentru controalele periodice, investigațiile recomandate și momentele-cheie din evoluția copilului.
„Pentru fiecare etapă de vârstă, programul include recomandări clare privind investigațiile, controalele și evaluările necesare. Spre exemplu, sunt recomandate ecografii precum cea de șold, alături de consulturi de specialitate, urmate de controale periodice la medicul pediatru sau medicul de familie și de evaluarea de la 3 luni. În funcție de vârstă, sunt integrate și vaccinările obligatorii sau opționale, conform recomandărilor medicale“, subliniază directorul de Patient si Customer Experience.
Pentru că traseul acesta acoperă mai multe specialități – de la pediatrie și stomatologie, la kinetoterapie și imagistică, în funcție de recomandările medicale – programul are și un rol practic de ghidare a părinților în accesarea acestor servicii. „De exemplu, este recomandat și un consult stomatologic, odată cu apariția primilor dinți și nevoia de igienă orală timpurie, iar în anumite cazuri sunt indicate și evaluări de kinetoterapie, în linie cu standardele internaționale privind dezvoltarea musculoscheletală a copilului“, completează directorul.
Participarea la acest traseu este opțională, iar decizia aparține fiecărei mame, în funcție de nevoile și preferințele sale. „Mamele își dau acordul pentru a participa. Unele nu sunt interesate, mai ales dacă au deja medici în afara rețelei, dar multe apreciază sprijinul, în special cele la primul copil“, mai spune Carmen Cucu.
Programul a fost lansat în aprilie 2025 în București, iar din septembrie 2025 a fost extins la nivel național. „În acest moment, funcționează în toate maternitățile noastre și include și beneficii, precum un discount de 10% pentru servicii până la 18 ani“, concluzionează directorul de Patient și Customer Experience.
