Tulburările de somn, precum apneea obstructivă în somn (AOS), insomnia sau somnolența excesivă pe timpul zilei au o strânsă legătură cu obezitatea. Persoanele cu un indice de masă corporală (IMC) ridicat au un risc semnificativ crescut de a dezvolta probleme de somn.
La nivel global, numărul adulților care se confruntă cu obezitate de clasa II și peste a crescut cu aproape 150% în ultimele două decenii. Europa a înregistrat o creștere de peste 50%, de la 41,3 milioane la 63 milioane de adulți (creștere exactă de 52,5%), conform datelor Atlasului Mondial de Obezitate. Estimările arată că nivelurile de obezitate de clasa II și peste, însemnând IMC peste 35 kg/m2, se vor dubla la nivel mondial până în 2030, 385 de milioane de adulți atingând un indice de masă corporală de peste 35 kg/m2, față de 157 de milioane în 2010.
O persoană este considerată supraponderală dacă are un indice de masă corporală (IMC) între 25 și 29. Persoanele obeze au un IMC de 30 sau mai mare.
Supraponderalitatea afectează ciclurile somn-veghe și metabolismul, în timp ce grăsimea în exces, mai ales în zona gâtului, poate bloca căile respiratorii în timpul somnului, contribuind la sforăit și apnee.
Un cerc vicios între obezitate și problemele de somn
Obezitatea, a cărei prevalență la adulți este mai mare de 42%, 31% și, respectiv, 28% în Statele Unite, Australia și Regatul Unit, este o problemă majoră de sănătate publică în lumea întreagă.
Creșterea rapidă a prevalenței obezității este în paralel cu o reducere semnificativă a somnului odihnitor, dar și cu o creștere a prevalenței apneei obstructive în somn (AOS), o tulburare caracterizată prin episoade repetate de oprire temporară a respirației în timpul somnului, cauzate de obstrucția căilor respiratorii. Se estimează că 2-9% dintre adulți au apnee obstructivă în somn, dar unele studii spun că până la 20% din populația adultă ar avea apnee în somn, însă până la 90% din cazuri sunt nediagnosticate.
Apneea în somn: inamicul nevăzut al nopților
AOS înseamnă un somn fragmentat repetat, fiind un mare pericol pentru sănătate pe termen lung. Greutatea corporală poate fi un factor care contribuie la apneea în somn, iar explicația este logică. Odată cu creșterea greutății corporale, excesul de grăsime poate reduce capacitatea pulmonară și se poate acumula în gât și poate bloca căile respiratorii ale unei persoane în timpul somnului.
Conform unui studiu, apneea în somn este de 7 ori mai frecventă la persoanele obeze. Cu toate acestea, nu toate persoanele cu apnee în somn sunt obeze. Conform Fundației Naționale pentru Somn din SUA, deși se cunosc puține despre genele specifice care cauzează apneea în somn, factorii genetici par să joace un rol în contribuția la riscul de a dezvolta apnee obstructivă în somn. Anumiți factori precum grăsimea corporală, anatomia feței, controlul respirației și programul înnăscut de somn pot predispune o persoană la apnee obstructivă în somn.
Conform unui articol publicat în The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism (Meyer & Wittert, 2024), obezitatea este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru AOS, iar relația este bidirecțională: AOS poate contribui la acumularea de kilograme în plus.
Mai exact, o creștere în greutate de doar 10% determină o creștere de 6 ori a riscului de AOS, în timp ce o pierdere de greutate similară reduce semnificativ severitatea afecțiunii.
Apneea în somn afectează 24% dintre bărbați și 9% dintre femei, potrivit Healthgrades. Și cifrele cresc odată cu vârsta – conform Asociației Americane a Inimii, aproximativ 34% dintre bărbații de vârstă mijlocie și 17% dintre femeile de vârstă mijlocie îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru apnee obstructivă în somn (AOS). Ratele de apnee în somn sunt mai mari la bărbați decât la femei, dar sunt prevalente în ambele cazuri.
De ce somnul prost îngrașă?
Privarea de somn sau somnul fragmentat dereglează hormonii care controlează apetitul: leptina (care inhibă foamea) și grelina (care o stimulează). Persoanele obosite sunt mai tentate să consume alimente bogate în zahăr și grăsimi, iar nivelul scăzut de energie scade probabilitatea de a face mișcare. Acest dezechilibru favorizează creșterea în greutate — și perpetuează tulburările de somn (WebMD, 2024). Mecanismele implicate includ acumularea de țesut adipos în jurul faringelui și dezechilibre hormonale ce stimulează apetitul și cresc pofta de mâncare (Peppard et al., 2000; Academia Americană de Medicină a Somnului).
Insomnie, BRGE și alte complicații ale obezității
Obezitatea este asociată și cu alte probleme de somn, dincolo de AOS. Persoanele cu exces ponderal sunt mai predispuse la:
- Insomnie: dificultăți de adormire sau menținere a somnului;
- Somnolență diurnă: oboseală cronică, lipsă de concentrare;
- Boală de reflux gastroesofagian (BRGE): simptomele apar mai frecvent pe timp de noapte și perturbă somnul;
- Astm și osteoartrită: care pot afecta respirația sau cauza durere, ambele afectând calitatea somnului (WebMD).
Atât obezitatea, cât și AOS cresc riscurile de diabet zaharat de tip 2 (DZT2), dislipidemie, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare (BCV), depresie, probleme de fertilitate și alte comorbidități.
Cum poți rupe cercul obezitate-somn prost
Vestea bună este că această relație nocivă poate fi întreruptă. Abordările eficiente includ:
- Pierderea în greutate care reduce simptomele AOS și îmbunătățește somnul în general prin mai multe mecanisme, inclusiv reducerea țesutului adipos din gât (adică grăsimea parafaringiană) și limbă. Pierderea grăsimii abdominale crește tracțiunea mediastinală pe căile respiratorii superioare, ceea ce face mai puțin probabil colapsul în timpul somnului. Este important de menționat că pierderea în greutate este benefică pentru comorbiditățile asociate frecvent la pacienții obezi cu AOS cum ar fi: hipertensiunea arterială și rezistența la insulină.
- Terapia CPAP, tratamentul standard pentru AOS, cu efecte benefice atât asupra somnului, cât și asupra reglării hormonale, îmbunătățește dezechilibrul leptinei (hormonul inhibitor al foamei).
- Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (TCC-i) este o metodă eficientă, non-farmacologică, pentru îmbunătățirea somnului;
- Exercițiile fizice regulate ajută la pierderea în greutate și reglează ritmurile circadiene;
- Consultul medical și screeningul pentru tulburări de somn, mai ales dacă IMC-ul este ≥ 35 și sunt prezente comorbidități este recomandat, potrivit Academiei Americane de Medicină a Somnului.
Ai grijă de somnul tău ca să-ți îngrijești greutatea și invers
Somnul și greutatea sunt interconectate într-un mod mai profund decât pare la prima vedere. Obezitatea crește riscul de tulburări de somn, iar somnul deficitar, la rândul său, contribuie la îngrășare.
Academia Americană de Medicina Somnului avertizează că o creștere cu 10% a greutății corporale mărește probabilitatea unei persoane de a dezvolta AOS moderată până la severă, în timp ce pierderea a 10% din greutatea corporală poate reduce numărul de întreruperi ale respirației pe oră cu 26%. Și nu în ultimul rând, persoanele cu apnee netratată au un risc de trei ori mai multe de a se confrunta cu o moarte prematură.
