Menopauza în sine nu este o cauză pentru apariția cancerului, însă poți să ai un risc de cancer mai mare în această etapă a vieții din cauza schimbărilor hormonale prin care treci. Mai mult, unele afecțiuni care pot să debuteze la menopauză – boli cardiovasculare, diabet de tip 2, osteoporoză – pot să contribuie indirect la apariția anumitor tipuri de cancer. Detaliem mai jos.
Menopauza este o etapă normală în viața unei femei, care marchează sfârșitul perioadei fertile, prin încetarea menstruației. Atunci când o femeie nu mai are cicluri menstruale timp de 12 luni consecutive, fără să aibă o altă cauză medicală, se consideră ca s-a instalat menopauza. Apare de obicei între 45 si 55 de ani, dar vârsta poate varia în funcție de factori genetici, stilul de viață și sănătatea generală.
Ce se întâmplă mai exact în corpul femeii? Ovarele își încetează funcționarea –nu mai eliberează ovule și încep să producă mai puțini hormoni sexuali precum estrogen și progesteron. Astfel, menstruația devine tot mai neregulată până când dispare de tot.
Poți să ai simptome și cu 10 ani înainte de a intra la menopauză
Înainte să ajungi la menopauză, corpul trece printr-o perioadă de tranziție care se numește perimenopauză. Începe cu câțiva ani înainte de menopauză (între 4 și zece ani) și, de obicei, are un impact major în viața femeii – în această perioadă poți să experimentezi tot felul de simptome deranjante, precum:
Bufeuri și transpirații nocturne – fluctuațiile hormonale pot să provoace stări de căldură intensă, urmate de transpirații abundente care apar mai ales noaptea
Uscăciune vaginală și disconfort în timpul actului sexual – scăderea nivelului de estrogen duce la uscarea și subțierea țesuturilor vaginale, ceea ce poate să provoace disconfort și durere
Scăderea libido-ului – dorința sexuală scade din cauza scăderii hormonilor sexuali
Creștere în greutate – scăderea nivelului de estrogen duce la acumularea de grăsime în zona abdomenului
Modificări ale pielii și părului – pielea devine mai uscată, iar părul se subțiază
Anxietate și chiar depresie – multe femei se simt triste sau au stări de iritabilitate
Tulburări de somn – schimbările hormonale perturbă ritmul circadian, dar și bufeurile și transpirațiile nocturne pot să strice calitatea somnului și să ducă chiar la insomnii.
În perimenopauză, nivelurile de estrogen și progesteron încep să fluctueze și să scadă treptat. De obicei, nivelul de estrogen nu scade uniform în perimenopauză. Acesta poate fluctua semnificativ de la o lună la alta. Uneori, nivelurile de estrogen sunt chiar mai mari decât înainte, ceea ce poate duce la menstruații abundente și neregulate. Pe măsură ce perimenopauza avansează, estrogenul începe să scadă treptat.
În schimb, nivelurile de progesteron scad mai semnificativ. Progesteronul este produs în principal după ovulație, iar în perimenopauză, ovulația devine neregulată sau nu mai are loc. Rezultatul este scăderea mai bruscă a nivelului de progesteron, ceea ce poate duce la menstruații neregulate și schimbări de dispoziție.
Următoarea etapă după perimenopauză este menopauza propriu-zisă – momentul în care funcția ovariană încetează complet. Ultima etapă este postmenopauza – perioada care durează pe tot parcusul vieții femeii și în care simptomele menopauzei pot continua pentru o perioadă de timp.
În postmenopauză cresc și riscurile de apariție a osteoporozei și afecțiunilor cardiovasculare, tocmai din cauza scăderii hormonilor sexuali.
Cum funcționează estrogenul și progesteronul?
Estrogenul este un hormon sexual feminin produs de ovare și:
- reglează ciclului menstrual
- menține densitătatea osoasă – în lipsa estrogenului, riscul de osteoporoză crește semnificativ, oasele devin mai fragile și mai predispuse la fracturi
- protejează vasele de sânge și ajută la menținerea unui nivel sănătos de colesterol
- ajută la elasticitatea pielii și la sănătatea părului.
- în exces, poate duce la retenție de apă, balonare și schimbări de dispoziție
Progesteronul:
- reglează ciclul menstrual și pregătește uterul pentru sarcină. Este considerat a fi antagonist al estrogenului pentru că ajută la echilibratea efectelor estrogenului, adică previne acumularea excesivă de lichide în corp și balonarea și menține o stare psihică bună.
Risc de cancer endometrial și cancer de sân după menopauză
Menopauza în sine nu este un factor direct de risc pentru cancer, dar schimbările hormonale care au loc în perioada menopauzei pot influența riscurile pentru anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul mamar, ovarian și endometrial. „Menopauza nu crește riscul de apariție a cancerului, ci bolile asociate menopauzei, dar există tratament”, spune dr. Alina Frigura, medic Regina Maria Brașov.
Apariția fluctuațiilor în producerea de estrogen și progesteron pot să crească riscul de cancer endometrial. Înainte de menopauză, progesteronul împiedică îngroșarea mucoasei uterine. După menopauză, progesteronul scade, însă estrogenul poate rămâne activ în corp. Acest dezechilibru poate să ducă la hiperplazie endometrială, adică la o creștere anormală a mucoasei uterine, care poate evolua spre cancer endometrial.
Vârsta la care ai avut prima și ultima menstruație influențează riscul de cancer
Modificările hormonale care apar la menopauză pot să crească riscul și pentru apariția cancerului de sân. Mai mult, istoricul familial, expunerea îndelungată la estrogen, obezitatea dar și stilul de viață pot să crească și mai mult riscul.
Vârsta este și ea un factor important – riscul de a face cancer de sân crește dacă o femeie a avut prima menstruație înainte de vârsta de 12 ani și dacă intră la menopauză târziu, după vârsta de 55 de ani. Specialiștii spun că cu cât menopauza se instalează mai târziu, după vârsta de 55 de ani, cu atât riscul unei femei de a face cancer de sân și cancer endometrial crește. Explicația este că femeia este expusă unei cantități mai mari de estrogen.
O dată cu vârsta și cu schimbările hormonale apărute în timpul menopauzei poate crește și riscul pentru cancer ovarian și cancer colorectal. De aceea e important să adopți un stil de viață sănătos, să ai o dietă echilibrată, să faci sport și să mergi la controale regulate (mamografie, colonoscopie).
De asemenea, deși într-o măsură mai mică, este important să menționăm că riscul pentru cancerul ovarian și cancerul colorectal poate crește odată cu vârsta și cu schimbările metabolice și hormonale specifice menopauzei.
Terapia hormonală de substituție poate duce la un risc de cancer mai mare, în anumite condiții
Terapia hormonală de substituție este o metodă de tratament care reduce simptomele deranjante ale menopauzei – bufeuri, uscăciune vaginală, transpirații nocturne, schimbări de dispoziție.
Terapia hormonală de substituție se face în două moduri: terapie combinată, când tratamentul constă în administrarea de estrogen și progesteron sau terapie doar cu estrogen (folosită doar în cazul femeilor care au făcut o histerectomie).
Utilizarea terapiei hormonale de substituție trebuie evaluată cu atenție pentru că poate crește riscul de cancer de sân sau cancer endometrial, tocmai pentru că femeile primesc această infuzie de hormoni sexuali pentru a a reechilibra efectele menopauzei.
Dacă terapia de substituție hormonală este ajustată corespunzător, luând în considerare istoricul medical al pacientei, stilul de viață, vârsta, dar și existența altor afecțiuni, riscurile asociate ar trebui să fie minime.
“Dacă se face tratament hormonal și se face cu precauție, iar pacienta este investigată foarte bine înainte, riscul este minim. Dacă există paciente cu risc de cancer, în sensul că moștenesc o predispoziție genetică, atunci li se pot oferi o altă aternativă. Deci există soluții”, adaugă dr. Alina Frigura, medic Regina Maria Brașov.
Cum poți să reduci riscul de cancer după menopauză
Ca să reduci riscul de cancer după ce intri la menopauză, e important să ai grijă de tine:
- fii atentă la fluctuațiile de greutate – dacă te îngrași excesiv corpul produce mai mult estrogen și poate apărea și inflamație în corp;
- mănâncă sănătos și fă mișcare regulat;
- mergi la teste de screening anual;
- dacă urmezi o terapie hormonală de substituție,
- discută cu medicul tău despre durata și tipul de tratament potrivit, ca să minimizezi posibilele riscuri.
