De foarte multe ori, alegem să nu exprimăm ceea ce simțim. Mai ales dacă este vorba despre anxietate, vinovăție, rușine, furie sau alte emoții negative. Suprimarea lor sistematică însă nu e o bună alegere, atrag atenția psihologii, pentru că are efecte asupra sănătății fizice și mintale. Lidia Rusu, psiholog și psihoterapeut în Rețeaua de Sănătate Regina Maria din Cluj-Napoca, face câteva recomandări de gestionare a emoțiilor negative astfel încât ele să nu ajungă să ne îmbolnăvească.
Adesea, emoțiile sunt confundate cu sentimentele și cu starea de spirit. Cei trei termeni însă nu pot fi schimbați între ei, atrag atenția specialiștii. Pentru simplul fapt că sunt foarte diferiți. Astfel, potrivit Asociației Americane de Psihologie, APA, emoția este definită ca fiind „un model complex de reacție, care implică elemente experiențiale, comportamentale și fiziologice”. Emoțiile reflectă modul în care indivizii se poziționează față de chestiuni sau situații pe care le consideră personal semnificative. Trei sunt componentele emoțiilor: experiența subiectivă, răspunsul fiziologic și răspunsul comportamental.
Comparativ, sentimentele apar în urma unor experiențe emoționale – și pot fi influențate de amintiri, credințe sau de alți factori – în timp ce starea de spirit este o stare emoțională de scurtă durată și de intensitate scăzută. Aceasta din urmă diferă de emoții prin faptul că îi lipsesc stimulii, adică nu are un punct de plecare clar. De exemplu, insultele pot declanșa o stare emoțională de furie, în timp ce o dispoziție furioasă poate fi prezentă fără a avea o cauză aparentă.
„Sunt mai multe categorii de emoții”
„Aș începe prin a spune că sunt mai multe categorii de emoții. Cele pozitive – care ne plac – și cele negative – care nu prea ne plac. Și dintre cele negative, principalele pe care le-am observat ar fi tristețe, furie, anxietate, vinovăție, rușine, stres”, explică psiholog Lidia Rusu. Dar, chiar dacă emoțiile negative nu prea ne plac și tindem să le reprimăm, ideal ar fi să învățăm să le exprimăm sănătos. Iar exprimarea sănătoasă a emoțiilor negative începe prin a le înțelege, a ne da seama de unde vin și mai apoi a vedea ce ne ajută cel mai mult în situația respectivă, adaugă psihoterapeutul.
„Spre exemplu, dacă mă simt anxios în legătură cu faptul că urmează să țin o prezentare, poate că voi putea să-mi exprim acea anxietate vorbind cu cineva despre îngrijorările mele, primind o perspectivă diferită, încercând să mă gândesc și la cum ar putea să meargă bine acea prezentare”, exemplifică Lidia Rusu.
Alt exemplu: dacă mă simt furios în legătură cu un lucru negativ pe care mi le-a spus cineva, poate că aș putea să mă duc și să am o discuție cu respectiva persoană fără să acuz: „Ci doar vorbind despre ceea ce simt eu.”
Monitorizarea este un exercițiu important
Pentru că autocontrolul este important și în același timp reprimarea emoțiilor negative nu este sănătoasă, primul și cel mai important exercițiu este cel de a ne monitoriza. „Adică, de a ține un jurnal al acestor emoții, al gândurilor și al acțiunilor. Acest lucru ne va face să identificăm situațiile în care tindem să simțim într-un fel anume, ce gânduri stau în spate și care este modul în care noi acționăm. Din acest punct, putem merge mai departe și putem vedea ce am vrea să schimbăm. Dacă, spre exemplu, îmi dau seama că tind să mă înfurie persoanele care nu își fac treaba, hai să văd ce gând stă în spate. Poate am eu o așteptare anume. Și, legat de acea așteptare, poate pot flexibiliza cumva lucrurile”, mai spune Lidia Rusu.
Poate mă aștept ca toată lumea să acționeze ca mine. Un gând mult mai flexibil este acela că deși eu sunt o persoană punctuală și muncitoare, nu toată lumea este ca mine. Conștientizarea acestui lucru și flexibilizarea mă va ajuta să mă simt mai puțin furios atunci când constat că oamenii fac lucrurile diferit de cum mă aștept eu.
„Deci, practic am două exercițiu într-unul: primul ține de monitorizare, al doilea ține de a-mi schimba perspectiva dacă cineva a făcut ceva care mă deranjează. E foarte important să vorbim despre asta. De multe ori ne e frică să spunem lucrurilor pe nume pentru că ne e frică că putem să supărăm sau să ne stricăm relația cu cineva”, recomandă psiholoaga.
„Adesea, somatizăm și ne îmbolnăvim”
În cazul în care alegem să nu comunicăm ne vom trezi în situația în care acumulăm multă furie care, la un moment dat, va și exploda: „Ceea ce ne va strica relația. Sau vom ajunge să ne îndepărtăm de acea persoană, pentru că acea frustrare ne va afecta. Și atunci, cel mai bine este să vorbim. Să-i spunem persoanei respective «uite, lucrul acesta m-a deranjat». În felul acesta îi dăm o șansă să înțeleagă ce ni se întâmplă. Să răspundă într-un mod în care să ne ajute să ne salvăm relațiile”, punctează psiholoaga.
Dacă alegem să spunem ce ne deranjează nu doar că ne salvăm relațiile, dar ne salvăm și pe noi: „Pentru că, ceea ce nu exprimăm prin cuvinte, exprimăm prin corp. Adesea, ajungem să somatizăm și să ne îmbolnăvim. O persoană care nu spune ce o afectează sau ce a deranjat-o la cineva nu înseamnă că se simte și mai bine. Deranjul acela – sau emoția negativă – ajunge să se exprime într-un alt mod în corp. Adesea, faptul că te doare stomacul, că inima îți bate mai tare, că ajunge să te doară capul, toate aceste lucruri, pe termen lung, pot să se cronicizeze și să rezulte niște boli somatice”, avertizează psihoterapeuta.
Gestionate incorect, emoțiile pot deveni distructive
Emoțiile au ajutat oamenii să evolueze și să supraviețuiască. Potrivit psihologului Paul Ekman – cel care identificat șase emoții de bază care ar putea fi interpretate prin expresiile faciale, respectiv fericirea, tristețea, frica, furia, surpriza și dezgustul – „ar fi foarte periculos dacă nu am avea emoții. Viața ar fi, de asemenea, foarte plictisitoare. Practic, emoțiile sunt cele care ne conduc: entuziasmul, plăcerea sau chiar furia. Este important să le înțelegem, pentru că ele joacă un rol foarte important în comportamentul nostru”, conchide Ekman.
Mai recent, un studiu din 2014 al Institutului de Psihologie și Neuroștiințe de la Universitatea din Glasgow arăta că, în loc de șase emoții de bază clasificarea ar putea cuprinde doar patru emoții de bază ușor de recunoscut.
Potrivit studiului mai sus citat, furia și dezgustul împărtășesc expresii faciale similare, la fel ca surpriza și frica. Acest lucru sugerează că diferențele dintre aceste emoții au o bază sociologică și nu una biologică.
În ciuda interpretărilor contradictorii, majoritatea cercetărilor admit că există un set de emoții de bază universale cu trăsături faciale recunoscute.
Revenind la Ekman, din punctul acestuia de vedere emoțiile pot fi fundamental constructive. Ele sunt influențate, în general, de ceea ce este pozitiv pentru specia noastră, precum și de ceea ce am învățat de-a lungul timpului. Emoțiile ne ghidează comportamentul într-un mod care ar trebui să ne conducă la un rezultat pozitiv. Cu toate acestea, emoțiile pot deveni distructive dacă nu știm să le gestionăm corect. A fi în contact cu emoțiile tale și a-ți transforma înțelegerea în acțiune se numește conștientizare emoțională. Iar putea face acest lucru și cu alții poartă numele de inteligență emoțională. Iar ea ne poate îmbunătăți viața.
