Imediat după naștere, proaspetele mămici își pot închipui că sunt gata să facă față oricăror probleme care se vor ivi în viața lor și că ce era mai greu a trecut. La urma urmei, au trecut prin nouă luni de suișuri și coborâșuri și de probleme de sănătate, de la grețurile matinale și până la tulburările de somn. Acum că bebelușul a sosit, lucrurile ar trebui să fie mai ușoare, nu? Nu neapărat.
După naștere, tinerele mămici se pot confrunta cu o serie de probleme de sănătate care afectează bunăstarea și capacitatea lor de a avea grijă de cel mic. Aceste probleme de sănătate maternă pot fi influențate de felul nașterii sau de statutul socio-economic.
Studiile au arătat că multe dintre tinerele mame se confruntă cu probleme de sănătate deloc neglijabile mai ales în primele opt săptămâni după ce au născut. De la depresia post-partum și până la dureri pelvine. Există riscul ca toate aceste probleme de sănătate ale mamei să fie neglijate, toată lumea fiind preocupată mai ales de binele bebelușului. Iată care sunt cele mai frecvente probleme și cum pot fi ținute sub control.
1. Depresia post-partum
Una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală prezente la proaspetele mămici este depresia post-partum. Aceasta include sentimente de tristețe, anxietate și oboseală care interferează cu abilitățile mamei de a avea grijă de nou-născut. De multe ori, această depresie post-partum apare la câteva săptămâni după naștere, dar ea poate debuta și mai târziu, până la un an.
Factorii de risc în depresia post-partum sunt legați de schimbările hormonale majore prin care trece organismul femeii care a născut. Riscurile de apariție sunt cu atât mai mari cu cât există un istoric familial legat de depresie, în viață au loc evenimente stresante, iar sprijinul pentru tânăra mamă lipsește. Gestionarea acestei probleme de sănătate mintală nu ar trebui să se reducă la consilierea psihologică a mamei și la servicii de terapie, fiind necesar și sprijinul familiei și al prietenilor.
2. Alăptarea poate fi problematică
Alăptarea este un proces natural dar, adesea, mamele care au născut se confruntă cu dificultăți de hrănire a bebelușului, lucru care poate adăuga un stres suplimentar. Dificultățile de alăptare pot fi legate de prezența unei inflamații la nivelul glandei mamare – mastită – complicată sau nu cu o infecție, de dureri la nivelul areolei mamare, de existența sfârcurilor înfundate, a sâni angorjați («furia laptelui») sau pur și simplu de lipsa laptelui matern. Dată fiind frecvența dificultăților de alăptare, este important ca mama să se asigure că beneficiază de sprijin în cazul în care nu poate alăpta.
Experții în sănătate consideră că alăptarea este cea mai sănătoasă opțiune atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș. Medicii recomandă ca nou-născutul să fie alăptat la sân măcar în primele șase luni de viață, după care laptele matern ar trebui să rămână principala parte a dietei copilului, până la vârsta de un an sau chiar doi..
3. Hemoragia post-partum
O altă problemă care poate apărea la femeile care au născut de curând este hemoragia post-partum. Este o problemă gravă, amenințătoare de viață, risc mai mare având femeile care au avut o naștere dificilă, marcată de o sângerare abundentă. În mod frecvent, hemoragia post-partum apare la 24 de ore după naștere, dar se poate ivi și la 12 săptămâni după ce mama a adus bebelușul pe lume. Sângerarea, confuzia, bătăile rapide ale inimii sunt semne de hemoragie post-partum, intervenția medicală rapidă fiiind esențială. Tratamentul poate include de la medicație și transfuzii de sânge și până la proceduri chirurgicale.
4. Durerile pelvine
Modificările multiple care apar în timpul sarcinii și în timpul nașterii pot afecta nervii, mușchii și țesutul conjunctiv de la nivelul pelvisului. Compresia, întinderea sau ruperea care însoțește adesea sarcina și nașterea pot duce la slăbirea musculaturii din această zonă și la apariția durerilor și a disfuncțiilor pelvine.
Deoarece musculatura de la nivelul planșeului pelvin susține uterul, vezica urinară și rectul, semnele slăbirii ei post-partum pot include incontinența urinară, pe cea fecală, prolapsul și durerile de spate. La unele femei, semnele se remit după naștere. Cu toate acestea, problemele pot persista mulți ani și pot afecta în multe feluri calitatea vieții femeii, inclusiv sănătatea emoțională și pe cea sexuală, potrivit Mayo Clinic.
5. Tiroidita post-partum
Tiroidita post-partum înseamnă o inflamare a glandei tiroide și poate apărea în decursul primului an de la nașterea unui copil. Totodată, această condiție poate fi prezentă și ca urmare a unui avort spontan sau nu. Trebuie spus însă că această afecțiune este rară.
Tiroida este o glandă în formă de fluture situată la baza gâtului. Ea produce hormoni tiroidieni care influențează multe dintre organele și funcțiile corpului. Hormonii tiroidieni controlează, printre altele, modul în care organismul produce și folosește energia, iar atunci când tiroida nu produce cantitatea potrivită de hormoni, o persoană nu se simte bine. Cauzele pentru care apare tiroidita porst-partum nu sunt pe deplin cunoscute, potrivit Johns Hopkins Medicine.
Tiroidita post-partum face tiroida hiperactivă (hipertiroidism), ceea ce înseamnă că glanda trimite mai mulți hormoni decât ar fi normal în fluxul sanguin. Consecința este că unele funcții ale corpului se desfășoară rapid. În timp, organismul poate ajunge la hipotiroidism, adică la a produce o cantitate prea mică de hormoni tiroidieni. Semnele tiroiditei post-partum pot fi confundate cu cele ale depresiei sau stresului de a fi proaspătă mămică, fiind necesar ca diagnosticul să fie pus de profesioniști din sănătate. Mamele mai expuse riscului de tiroidită post-partum sunt cele cu un istoric familial sau personal de boli de tiroidă, cele cu diabet de tip 1 sau alte boli autoimune, inclusiv artrita reumatoidă. În unele cazuri, această dereglare necesită medicație, în timp ce, în alte situații, este vorba doar de monitorizare.
Dureri de toate tipurile
Potrivit studiului – Common maternal health problems and their correlates in early postpartum mothers – Probleme comune de sănătate maternă și legăturile cu perioada post-partum – publicat în 2024 de National Center for Biotechnology Information, National Library of Medicine – Centrul Național de Informare în Biotehnologie, din cadrul Bibliotecilor Naționale de Medicină din SUA, cele mai frecvente cinci probleme de sănătate maternă au fost:
- oboseala – 77,7%
- durerea din partea de jos a spatelui – 59,3%
- durerea produsă de operația cezariană – 54,3%;
- durerea din partea superioară a spatelui – 53%
- durerea la nivelul vaginului – 41,2%.
Potrivit aceleiași surse, prevalența despresiei și anxietății pot-partum a fost prezentă la 22% dintre mamele care au născut de curând. Cât privește corelațiile simptomelor, durerea la urinare a fost mai frecventă la mamele care au născut pe cale vaginală, comparativ cu cele care au născut prin cezariană. Totodată, mamele cu un număr mai mare de copii s-au confruntat mai frecvent cu dureri de cap, în schimb, dificultățile de alăptare au fost mai rare.
