Deși în ultimii ani, menopauza este din ce în ce mai studiată, iar specialiștii caută soluții pentru ca simptomele să fie cât mai ușor de suportat de către femei, există în continuare mituri legate de perioada care poate dura chiar mai mult de jumătate din viață! Le explorăm în continuare și venim cu argumente medicale pentru a le combate!
1. Menopauza se instalează brusc
Acesta este doar un mit, având în vedere faptul că în cazul multor femei, menopauza este precedată de o perioadă numită perimenopauză care poate dura și câțiva ani. Aceasta debutează cu tulburări ale ciclului menstrual, ale dispoziției, nefiind excluse nici bufeurile. Tranziția către menopauză poate fi evaluată medical și printr-o analiză de sânge numită AMH, care evaluează potențialul fertil al unei femei. De altfel, menopauza echivalează cu reducerea totală a fertilității și se consideră instalată după 12 luni de absență a ciclului menstrual. Există însă și situații când menopauza debutează precoce, iar această situație este cauzată de intervenții chirurgicale, tratamente oncologice, boli autoimune, infecții puternice, anumite anomalii genetice, stres puternic sau traume. Există diferențe între menopauza fiziologică și cea bruscă, în cazul situației din urmă femeile experimentând simptome mai agresive precum bufeuri intense, tulburări de dispoziție și uscăciune vaginală.
2. Menopauza duce inevitabil la îngrășare
Perimenopauza și menopauza sunt perioade însoțite de scăderea secreției de estrogeni, care poate fi asociată cu un risc crescut de acumulare a grăsimii la nivel abdominal. În plus, apare reducerea ratei metabolismului și a masei musculare, condiții care pot duce la un exces ponderal. Însă acesta nu este obligatoriu dacă femeile fac antrenamente pentru întărirea masei musculare (exerciții cu greutăți) și consumă suficiente proteine la fiecare masă, astfel încât să-ți mențină o rată optimă a metabolismului.
„Cred că menopauza este cea mai potrivită perioadă pentru femeie ca să-și schimbe stilul de viață. O putem numi perioadă de resetare, cu tot ce înseamnă alimentație, activitate fizică și somn, pentru că toate acestea pot ajuta organismul să-și îmbunătățească starea și să prevină riscurile asupra sănătății, știute fiind modificările metabolice care apar la menopauză”, spune dr. Ruxandra Avramescu, medic specialist în Diabet, nutriție și boli metabolice, coordonatorul Centrului de Management al Obezității de la Regina Maria București.
3. Terapia de substituție hormonală este periculoasă
Există încă multe voci medicale care sunt rezervate în privința administrării substituției hormonale după instalarea menopauzei. Aceasta pentru că unele studii au pus în evidență faptul că administrarea hormonilor sintetici combinați implică un risc ușor crescut de cancer mamar. De asemenea, alte studii au arătat un risc crescut de cancer uterin în cazul administrării produselor pe bază de estrogeni.
De aceea, în multe situații, soluția este combinarea hormonilor în terapia de substituție. Însă la ora actuală, abordarea administrării terapiilor de substituție hormonală este personalizată și ține cont de particularitățile fiecărei femei în parte. În multe situații, beneficiile administrării de substituție hormonală depășesc riscurile.
„Menopauza în sine se caracterizează prin deficit de estrogen, și-atunci bineînțeles că opțiunea principală care intră în discuție este substituția estrogenului. Acel estrogen care este deficitar în grade variabile, mai deficitar cert în insuficiența ovariană primară, dar deficitar invariabil în orice menopauză, acela este cel pe care noi ne dorim să îl substituim. Conform studiilor, administrarea transdermică este cea mai sigură, fiindcă administrând estrogenul pe piele se evită metabolizarea în ficat, ceea ce reduce semnificativ riscul de tromboză, deci de cheaguri de sânge, aceasta fiind una dintre posibilele complicații ale substituției hormonale” spune dr. Antonia Kiraly, medic primar endocrinolog la Centrul de expertiză în managementul menopauzei Regina Maria din Cluj.
4. Substituția hormonală trebuie făcută doar în cazul femeilor cu simptome severe
În prezent, abordarea modernă a menopauzei este una multidisciplinară, pentru că aceasta are implicații la nivelul întregului organism. Specialiști precum ginecologul, endocrinologul, psihologul, cardiologul sau reumatologul pot face evaluări amănunțite și pot recomanda femeilor terapii personalizate și un stil de viață sănătos pentru a atenua simptomele menopauzei.
Administrarea substituției hormonale se face doar la sfatul medicului și doar dacă pacienta este corect informată asupra beneficiilor și potențialelor riscuri. La ora actuală, specialiștii spun că terapia de substituție hormonală are și alte beneficii, pe lângă combaterea bufeurilor, transpirațiilor nocturne, a tulburărilor de somn, anxietății și uscăciunii vaginale.
Conform experților din cadrul Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie, administrarea terapiei de substituție hormonală poate preveni osteoporoza și poate contribui la menținerea masei musculare optime, alături de sport. În ceea ce privește prevenția osteoporozei, hormonii de substituție trebuie administrați mai ales la persoanele care au intrat la menopauză înaintea vârstei de 45 de ani.
5. Produsele naturale sunt mai sigure decât terapia de substituție hormonală
În prezent, există pe piață numeroase produse și suplimente naturale cu prospecte care includ recomandări pentru femeile aflate la menopauză. Însă credința că aceste produse sunt mai sigure pentru că sunt naturale nu este deloc susținută de studii.
În timp ce medicamentele cu hormoni care necesită prescripție medicală au la bază studii serioase și au primit avizul organismelor americane și europene pentru a fi comercializate, cele pe bază de plante sau extracte despre care se spune că mimează acțiunea hormonilor nu sunt susținute de cercetări medicale solide. De aceea, avertismentul principal al medicilor este ca orice medicament sau supliment să fie administrat doar la recomandarea medicului curant.
6. O sarcină este exclusă în perioada de menopauză
Acesta nu este un mit, deoarece încheierea perioadei fertile echivalează cu imposibilitatea obținerii unei sarcini pe cale naturală. Însă specialiștii atrag atenția femeilor asupra perioadei de premenopauză, care este caracterizată prin cicluri neregulate și reducerea treptată a secreției de estrogeni. Or în această perioadă pot apărea sarcini accidentale. “Femeile care au depășit vârsta de 40 de ani și care sunt în perioada de premenopauza reprezintă categoria care se confruntă cel mai frecvent cu apariția unei sarcini accidentale. Aceasta pentru că în perioada de premenopauză poate apărea ovulația, chiar dacă nu în fiecare lună” spune medicul ginecolog Kelly Culwell, fost expert medical în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății.
În aceste condiții, femeile care nu-și doresc copii ar trebui să folosească metode de contracepție, chiar dacă se apropie de intrarea la menopauză, pentru a evita sarcinile nedorite.
7. Viața sexuală a femeilor se încheie la menopauză
Și acesta este un mit, pentru că femeile pot avea o viață sexuală sănătoasă și la menopauză. Chiar dacă aceasta perioadă este însoțită de simptome precum scăderea libidoului, uscăciunea vaginală și disconfort în timpul actului sexual, există multiple soluții pentru ameliorarea acestor probleme. Una dintre acestea este, așa cum am menționat, terapia de substituție hormonală.
Însă pe lângă aceasta, există și alte medicamente și unguente care pot ameliora problemele de natură sexuală. În plus, discuția cu un psiholog specializat în terapia de cuplu poate contribui la menținerea sănătății vieții sexuale și după menopauză.
