Menopauza este o etapă firească din viața unei femei, însă schimbările hormonale care o însoțesc pot aduce o serie de simptome ce influențează semnificativ calitatea vieții. Deși bufeurile sunt cel mai adesea asociate cu această perioadă, ele reprezintă doar o parte dintr-un tablou mult mai complex, care poate include peste 70 de simptome. Dintre acestea, cercetările arată că cinci se numără printre cele mai frecvente, afectând aproximativ una din două femei. Pe lângă bufeuri, multe femei se confruntă cu dureri musculare și articulare, tulburări de somn, simptome genito-urinare, dar și cu schimbări de dispoziție sau anxietate, fără să le asocieze întotdeauna cu menopauza. În cadrul conferinței „Let’s Talk About Menopause“, organizată de Rețeaua de Sănătate Regina Maria, dr. Alexandra Cristofor, medic specialist Obstetrică – ginecologie, și dr. Irina Abdulan, medic specialist Medicină internă, au explicat cât de important este ca aceste simptome să fie recunoscute din timp și despre felul în care pot fi gestionate, astfel încât femeile să își mențină starea de bine și calitatea vieții în această etapă.
Menopauza este o etapă firească din viața unei femei, însă este adesea înconjurată de tăcere și de o înțelegere incompletă a impactului pe care îl poate avea asupra calității vieții. Un studiu publicat în revista științifică Journal of Women’s Health a relevat că aproximativ 80% dintre femeile aflate la menopauză se simt stânjenite sau judecate din cauza simptomelor, iar peste o treime raportează sentimente de rușine asociate acestei perioade.
În același timp, un alt studiu, publicat în revista științifică European Journal of Obstetrics & Gynecology and Reproductive Biology (2023), arată că simptomele menopauzei pot influența vizibil calitatea vieții la vârsta mijlocie, mai ales atunci când sunt frecvente sau intense, afectând atât starea de sănătate, cât și echilibrul emoțional al femeilor.
Rușine și confuzie: realitatea nevăzută a menopauzei
Chiar dacă impactul menopauzei poate fi copleșitor, atât la nivel fizic, cât și emoțional, multe dintre simptome sunt trecute cu vederea sau tratate superficial, inclusiv de către femeile care le experimentează. Un studiu publicat în BMC Women’s Health arată că multe femei nu solicită ajutor medical pentru simptomele menopauzei, iar o parte semnificativă le gestionează singure sau le consideră normale. Totodată, o altă cercetare din aceeași revistă arată că simptomele nu sunt întotdeauna recunoscute ca fiind legate de menopauză, fiind adesea puse pe seama îmbătrânirii sau a stresului
Dincolo de datele din studii, această realitate este confirmată și în practica medicală. Despre acest lucru a vorbit și dr. Alexandra Cristofor, medic specialist Obstetrică – ginecologie în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, la conferința „Let’s Talk About Menopause“, organizată recent la Iași. „Într-adevăr menopauza se manifestă printr-o gamă largă de simptome. Din păcate, ea este încă redusă în spațiul public la ideea de bufeuri, deși vorbim despre un sindrom complex, cu efecte asupra mai multor sisteme ale organismului“.
Deși tabloul simptomelor menopauzei este foarte variat, cercetările arată că există câteva manifestări care apar mult mai frecvent și afectează o proporție semnificativă dintre femei. Printre acestea se numără bufeurile, cel mai frecvent asociat simptom, dar și alte manifestări mai puțin discutate în mod obișnuit, precum durerile musculare și articulare, tulburările de somn, disconfortul intim și urinar sau schimbările de dispoziție și anxietatea. Potrivit studiilor, aceste cinci simptome se află printre cele mai frecvente, afectând aproximativ una din două femei. Le detaliem mai jos, alături de investigațiile necesare pentru un diagnostic corect.
Iată care sunt cele mai întâlnite cinci simptome de menopauză:
1. Bufeurile: Centrul de termoreglare este dat peste cap de lipsa estrogenului
Bufeurile sunt episoade bruște și intense de căldură, considerate simptomul „clasic“ al menopauzei și, pentru multe femei, primul semn vizibil al tranziției hormonale.
Ele apar pe fondul scăderii nivelului de estrogen, hormon care joacă un rol important și în reglarea temperaturii corporale.
Pe măsură ce nivelul estrogenului scade, centrul de termoreglare din creier devine mai sensibil, astfel încât organismul poate percepe variații minore de temperatură ca pe o supraîncălzire. În consecință, declanșează mecanisme de răcire, precum dilatarea vaselor de sânge și transpirația, ceea ce provoacă senzația bruscă de căldură intensă specifică bufeurilor.
„Bufeurile afectează major calitatea vieții“
„Bufeurile și transpirațiile nocturne pot deveni extrem de supărătoare prin caracterul lor repetitiv. Episoadele apar brusc, uneori de mai multe ori pe zi sau pe noapte, iar disconfortul generat de acestea se acumulează în timp. Astfel, multe femei ajung să resimtă aceste simptome ca pe un cerc vicios care le afectează semnificativ calitatea vieții“, a explicat dr. Alexandra Cristofor.
Cum se manifestă?
Bufeurile pot apărea în orice moment al zilei sau al nopții. De obicei, ele debutează în zona pieptului sau a feței și se pot extinde rapid către gât și restul corpului.
Manifestările tipice includ:
- senzație bruscă de căldură, uneori intensă și copleșitoare
- înroșirea feței, gâtului și decolteului
- transpirații abundente, uneori urmate de frisoane
- palpitații sau senzația de bătăi rapide ale inimii
- episoade scurte, de la câteva secunde până la câteva minute
Deși par episoade scurte, bufeurile pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții. Ele pot crea disconfort în situații sociale sau profesionale și pot afecta încrederea în sine. În plus, atunci când sunt frecvente sau intense, pot duce la oboseală cronică sau stări de stres și anxietate.
Un studiu amplu publicat în 2009 în revista științifică Maturitas, care a analizat peste 2.700 de femei aflate la menopauză, a arătat că simptomele vasomotorii, precum bufeurile și transpirațiile nocturne, sunt asociate cu o deteriorare semnificativă a calității vieții. Efectele au fost observate în mai multe aspecte ale vieții de zi cu zi, de la starea emoțională și relațiile sociale până la activitățile cotidiene și viața sexuală.
2. Durerile articulare: Menopauză sau îmbătrânire?
Durerile musculare și articulare care apar la menopauză sunt în strânsă legătură cu scăderea nivelului de estrogen, care are rol și în menținerea sănătății țesuturilor conjunctive, a articulațiilor și a masei musculare.
Odată cu scăderea nivelului de estrogen, țesuturile din jurul articulațiilor și mușchilor își pierd o parte din elasticitate și capacitatea de protecție. Din acest motiv, articulațiile pot deveni mai sensibile, iar disconfortul apare mai ușor, chiar și la eforturi obișnuite.
În același timp, organismul se recuperează mai greu după activitate fizică, iar inflamațiile ușoare pot fi resimțite mai intens decât înainte.
Durerile musculare și articulare sunt atribuite, greșit, înaintării în vârstă
Un aspect important este faptul că aceste simptome sunt adesea atribuite exclusiv înaintării în vârstă. Multe femei consideră că rigiditatea matinală, durerile de genunchi, șolduri sau umeri sunt „normale“ odată cu trecerea anilor și nu le corelează cu modificările hormonale specifice menopauzei.
Din acest motiv, ele ajung frecvent să fie subdiagnosticate sau ignorate, deși pot avea un impact semnificativ asupra mobilității și a calității vieții.
Specialiștii atrag atenția că aceste manifestări pot fi ușor confundate cu alte patologii, ceea ce poate îngreuna diagnosticul corect.
„Pe partea reumatologică, o pacientă care se prezintă cu dureri articulare și stări de oboseală poate ridica suspiciunea unei boli autoimune. De aceea, este important să nu privim aceste simptome izolat, pentru că riscăm să nu le integrăm corect în ansamblul lor clinic. Sunt simptome care pot mima foarte ușor alte afecțiuni și ne pot induce în eroare dacă nu sunt interpretate într-un mod integrat și în contextul menopauzei“, a explicat și dr. Irina Abdulan, medic specialist Medicină internă în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria (foto).
Un alt aspect important, mai puțin discutat, este impactul menopauzei asupra sănătății osoase pe termen lung. „Prin menținerea unui nivel hormonal adecvat și prin grijă față de sănătatea noastră în această perioadă, putem să întârziem apariția osteoporozei și chiar să îi ameliorăm evoluția. Dacă pierdem masă musculară, cu siguranță pierdem și masă osoasă. Aproximativ 20% din masa osoasă poate fi pierdută în primii cinci ani de la instalarea menopauzei“, a mai subliniat dr. Abdulan.
3. Trezirea de la ora 3 dimineața: De ce dispare somnul profund?
Tulburările de somn reprezintă unul dintre cele mai frecvente și adesea subestimate simptome ale menopauzei, având un impact major asupra energiei zilnice și a stării generale de bine. „Unul dintre cele mai frecvente simptome în menopauză, dar adesea ignorat, este perturbarea somnului. Somnul devine fragmentat, insuficient și își pierde caracterul odihnitor, restaurator. Multe paciente se trezesc în a doua parte a nopții, frecvent în intervalul 2–4 dimineața, și întâmpină dificultăți în a readormi“, a explicat dr. Alexandra Cristofor.
De asemenea, specialiștii spun că există o legătură strânsă între calitatea somnului și bufeuri. „Bufeurile și transpirațiile nocturne determină treziri repetate, iar aceste întreruperi ale somnului fac și mai dificilă revenirea la un somn profund. Astfel, femeia adoarme, se trezește din cauza unui bufeu sau a transpirațiilor, apoi nu mai poate readormi ușor, iar ciclul se repetă“, a mai completat dr. Cristofor.
Tulburările de somn apar din cauza scăderii nivelului de estrogen și progesteron care influențează mecanismele naturale ale somnului, inclusiv reglarea ciclurilor somn – veghe și capacitatea de a adormi sau de a menține un somn profund și continuu.
Cum se manifestă?
Tulburările de somn în menopauză pot include mai multe tipuri de dificultăți:
- dificultăți de adormire
- treziri frecvente în timpul nopții
- somn superficial, neodihnitor
- trezire prea devreme dimineața, fără posibilitatea de a readormi
- oboseală persistentă în timpul zilei, chiar și după ore aparent suficiente de somn
„Pacientele au o stare de epuizare persistentă, pe care nu și-o pot explica“
Pe termen lung, nopțile agitate își pun amprenta asupra nivelului de energie din timpul zilei. Drept urmare, oboseala persistentă este una dintre cele mai frecvente consecințe ale tulburărilor de somn asociate menopauzei.
„În ultimii ani, oboseala a devenit unul dintre cele mai frecvente motive pentru care femeile aflate la menopauză ajung în cabinetul medicului. Unele paciente descriu o stare de epuizare persistentă, pe care nu și-o pot explica: deși dorm suficient, se trezesc fără energie și simt că își consumă toate resursele încă din prima parte a zilei“, a declarat dr. Irina Abdulan.
Potrivit specialiștilor, această stare de epuizare este adesea trecută cu vederea. Multe femei o pun pe seama stresului, a programului încărcat sau a responsabilităților de la serviciu și din familie și nu se gândesc că ar putea avea legătură cu menopauza. Din acest motiv, caută de multe ori soluții rapide pentru a-și recăpăta energia, fără să realizeze că oboseala persistentă poate fi, de fapt, unul dintre simptomele acestei perioade. „De multe ori, nu percep oboseala ca pe un simptom care merită investigat“, a mai completat dr. Abdulan.
4. Sindromul urogenital care mimează infecțiile urinare
Deși este unul dintre cele mai frecvente simptome ale menopauzei, disconfortul intim și urinar rămâne adesea un subiect despre care se vorbește prea puțin. Multe femei evită să discute despre aceste probleme din jenă sau consideră că sunt o consecință inevitabilă a înaintării în vârstă.
Specialiștii atrag însă atenția că aceste simptome fac parte din ceea ce este cunoscut astăzi drept sindromul urogenital de menopauză și pot avea un impact important asupra confortului zilnic, vieții sexuale și sănătății urinare.
Cum se manifestă?
Sindromul urogenital de menopauză poate include:
- uscăciune vaginală
- senzație de usturime sau arsură
- prurit (mâncărime) vaginal
- durere sau disconfort la contactul sexual
- senzație de iritație locală
- urinări frecvente
- urgență urinară
- infecții urinare recurente
„Aceasta este o componentă foarte importantă, dar adesea mai puțin discutată. De multe ori, discuția trebuie deschisă chiar în cabinet, pentru că multe femei se sfiesc să abordeze acest subiect. În trecut se vorbea mai ales despre atrofia vaginală, însă în prezent folosim termenul mai cuprinzător de sindrom urogenital de menopauză“, a explicat dr. Alexandra Cristofor.
Aceste modificări apar pe fondul scăderii nivelului de estrogen. Mucoasa vaginală devine mai subțire și mai fragilă, iar modificările de la nivel local influențează inclusiv flora vaginală și secreția. În timp, apar uscăciunea vaginală și atrofia țesuturilor, care se traduc prin simptome ce pot afecta semnificativ calitatea vieții.
„Simptomele resimțite pot afecta semnificativ calitatea vieții: usturime, prurit, durere la contactul sexual sau infecții urinare recurente. Problema este că simptomele urinare sunt adesea confundate cu infecții obișnuite, iar unele femei ajung să urmeze tratamente repetate cu antibiotice, fără ca disconfortul să dispară. Dacă nu este recunoscută cauza reală, și anume sindromul urogenital de menopauză, problema poate persista în ciuda tratamentelor administrate“, a atras atenția dr. Cristofor.
5. „Ceața mentală“ și anxietatea: Cum modifică hormonii chimia creierului
Deși sunt mai puțin vizibile decât bufeurile sau tulburările de somn, schimbările de dispoziție și anxietatea se numără printre simptomele frecvent raportate de femeile aflate în această etapă a vieții.
Aceste simptome sunt strâns legate de schimbările hormonale specifice menopauzei. Scăderea și fluctuațiile nivelului de estrogen influențează neurotransmițătorii implicați în reglarea emoțiilor, precum serotonina și dopamina, ceea ce se poate traduce prin anxietate, iritabilitate sau schimbări ale dispoziției.
O meta-analiză publicată în revista științifică General Hospital Psychiatry, care a inclus peste 1,1 milioane de femei, a estimat că simptomele de anxietate afectează aproximativ 29% dintre femeile aflate în perimenopauză și 39% dintre cele aflate în postmenopauză. Autorii concluzionează că aproximativ una din trei femei experimentează simptome depresive și/sau anxioase în jurul menopauzei.
În acest context, specialiștii atrag atenția că tabloul clinic al acestor manifestări este mai complex și include atât simptome afective, cât și cognitive.
„Simptomele afective includ anxietate, tristețe, iritabilitate, dispoziție depresivă, tensiune emoțională, atacuri de panică, instabilitate afectivă și anhedonie. Anhedonia reprezintă diminuarea sau pierderea capacității de a resimți plăcere în activități care în mod obișnuit erau considerate plăcute, putând fi însoțită de pierderea interesului pentru acestea“, a explicat dr. Laura Lețiția Lupea, medic specialist psihiatrie în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria (foto).
Simptomele emoționale: adesea puse pe seama stresului și a vieții cotidiene
În completarea acestor simptome emoționale, pot apărea și probleme cu concentrarea, memoria și claritatea gândirii. „În plus, pot apărea și manifestări de natură cognitivă. Acestea includ așa-numita «ceață mentală», dificultăți de concentrare, tulburări de memorie, încetinirea procesului decizional sau scăderea motivației“, a mai completat psihiatrul.
De multe ori, aceste simptome nu sunt asociate direct cu menopauza și sunt puse pe seama stresului, a muncii sau a responsabilităților de zi cu zi. Mai mult, schimbările emoționale nu apar izolat. Ele se pot asocia cu tulburările de somn, oboseala persistentă și bufeurile, contribuind la o scădere semnificativă a calității vieții.
Specialiștii recomandă consult medical atunci când simptomele persistă sau încep să afecteze viața de zi cu zi – fie relațiile personale, fie activitatea profesională sau starea generală de bine. Este important ca femeile să ceară ajutor și atunci când anxietatea devine greu de gestionat sau apar semne de depresie ori schimbări emoționale care le afectează rutina zilnică.
De ce un singur specialist nu e de ajuns
Toate aceste perspective arată un lucru important: simptomele menopauzei nu ar trebui privite separat, ci ca parte a aceluiași tablou. „Este important să avem o abordare integrată asupra femeii la menopauză și să reunim toate aceste simptome într-un singur sindrom al menopauzei. Pentru că nu este suficient să tratăm, de exemplu, doar durerea de spate“, a transmis dr. Alexandra Cristofor.
În prezent, sistemul medical tinde să trateze fragmentat manifestările menopauzei, iar fiecare specialist interpretează simptomele prin prisma propriei specialități. „Neurologul poate observa «ceața mentală», psihiatrul vede că ai anxietate nou instalată sau dificultăți cognitive, iar reumatologul observă că ai dureri musculare și articulare, pe care încearcă să le atribuie unei cauze organice distincte“, a mai explicat dr. Cristofor.
De aceea, deși investigațiile sunt esențiale pentru a exclude afecțiuni importante, ele nu sunt suficiente atunci când simptomele sunt analizate separat. Fără o perspectivă de ansamblu, tabloul clinic al femeii poate rămâne neclar, iar soluțiile mai greu de conturat.
„Dacă ne limităm la investigarea fiecărui simptom separat, pacienta primește adesea răspunsul că nu are nimic. Pentru ea, acest lucru poate fi extrem de frustrant, pentru că pleacă acasă fără o explicație clară și fără o soluție reală“, a explicat și dr. Irina Abdulan.
