Între serviciu, copii și toate responsabilitățile de zi cu zi, multe mame ajung să pună propria sănătate pe ultimul loc. Controalele medicale sunt adesea amânate, oboseala este pusă pe seama ritmului alert al vieții, iar lipsa de energie devine ceva cu care învățăm să trăim. Totuși, felul în care avem grijă de noi astăzi poate influența nu doar cum ne simțim acum, ci și cât de sănătoase, active și independente vom fi peste 10 sau chiar 20 de ani. Asta își propune și medicina longevității: să ne ajute să ajungem la vârste înaintate fără ca anii să însemne automat mai multe boli sau mai puțină energie. Accentul cade pe prevenție, pe descoperirea din timp a dezechilibrelor și pe recomandări adaptate fiecărei persoane. Dr. Mircea Munteanu, medic coordonator al în Centrului de Longevitate Băneasa, din cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, explică în ce constă un protocol personalizat de longevitate și cum ne poate ajuta să ne păstrăm sănătatea și energia ca să ne putem bucura cât mai mult timp de viață alături de copiii și familia noastră.
Pentru multe femei, grija pentru cei din jur vine înainte de grija pentru propria sănătate. Tocmai de aceea, medicina longevității propune o schimbare de perspectivă: nu așteptăm să apară boala, ci încercăm să înțelegem din timp ce se întâmplă cu corpul nostru și ce putem să facem pentru a ne păstra sănătatea și energia cât mai mult timp.
„Astăzi schimbăm paradigma de la lifespan la healthspan, adică nu ne interesează doar să adăugăm ani vieții, ci să facem ca acei ani să fie trăiți cât mai bine. Nu urmăresc doar extinderea duratei de viață biologice, ci optimizarea perioadei în care omul rămâne activ, autonom și sănătos. Acesta este, într-un cuvânt, conceptul de healthspan“, explică dr. Mircea Munteanu.
Din această perspectivă, îmbătrânirea nu mai este privită doar ca un proces firesc al trecerii timpului, ci ca unul pe care îl putem influența prin alegerile pe care le facem zi de zi.
Felul în care mâncăm, cât dormim, câtă mișcare facem, cum gestionăm stresul și dacă mergem regulat la controale medicale pot face diferența în felul în care îmbătrânim. De aceea, în medicina longevității, accentul cade pe grija pentru sănătate înainte să apară problemele și pe recomandări făcute în funcție de nevoile fiecărei persoane.
„În principal, medicina tradițională este, prin excelență, o medicină reactivă, adică tratează boala odată ce aceasta s-a instalat. Însă, pe mine, ca medic de longevitate, nu mă interesează momentul în care boala s-a instalat, ci etapa de dinaintea ei – aceea în care putem preveni, anticipa și interveni pentru menținerea sănătății pe termen lung“, subliniază dr. Munteanu.
De ce suplimentul care a funcționat la prietena ta s-ar putea să nu meargă și la tine
Pe rețelele sociale circulă zilnic recomandări despre suplimente, diete, post intermitent sau rutine care promit să încetinească îmbătrânirea. Problema este că ceea ce funcționează pentru o persoană nu funcționează neapărat și pentru alta.
„Fiecare corp este complet diferit și ce funcționează la unul nu înseamnă că va funcționa și la altul. Dacă vrei să mergi cu adevărat țintit pe organismul unei persoane, trebuie mai întâi să faci analize și să înțelegi cum funcționează, iar abia apoi să stabilești intervențiile potrivite”, explică dr. Munteanu.
Tocmai de aceea, un protocol de longevitate nu înseamnă o listă standard de recomandări, ci un plan construit în funcție de istoricul medical, stilul de viață, factorii de risc și obiectivele fiecărei persoane.
Cum arată o consultație la medicul de longevitate și de ce nu seamănă cu una obișnuită
Primul pas este o consultație detaliată cu medicul de longevitate. Acesta discută despre istoricul medical personal și familial, alimentație, somn, activitate fizică și nivelul de stres care pot influența sănătatea pe termen lung.
Abia apoi sunt recomandate investigațiile necesare. Acestea nu sunt identice pentru toată lumea și nu urmăresc doar depistarea unor boli deja existente, ci și identificarea dezechilibrelor care pot crește riscul de îmbolnăvire în viitor.
Pe baza tuturor acestor informații este construit un plan personalizat.
„Protocoalele noastre de la Regina Maria au ca obiectiv principal reducerea inflamației cronice, în special a celei de grad scăzut. Este un concept bine cunoscut în domeniul longevității, denumit „inflammaging”, care descrie inflamația cronică asociată procesului de îmbătrânire. Totodată, ne concentrăm pe optimizarea funcției celulare, pentru a încetini declinul natural al organismului și a susține o îmbătrânire cât mai sănătoasă”, explică medicul.
Ce ne spun analizele despre riscurile din următorii 10-20 de ani
În medicina longevității, analizele sunt recomandate pentru a identifica dezechilibre care pot anunța apariția unei boli cu mult înainte de debutul simptomelor.
De aceea, medicii urmăresc o serie de biomarkeri, adică indicatori măsurați prin analize care arată cum funcționează organismul (de exemplu, glicemia, care indică modul în care organismul gestionează zahărul din sânge, proteina C reactivă ultrasensibilă (hs-CRP), un indicator al inflamației, sau ApoB, un marker care ajută la evaluarea riscului cardiovascular). Pe baza acestor valori, medicul își poate face o imagine asupra stării de sănătate și poate identifica din timp modificări care cresc riscul de îmbolnăvire, chiar înainte ca acestea să producă simptome.
„Încercăm să ne concentrăm pe biomarkeri predictivi timpurii, ca să înțelegem ce se întâmplă în organism și să putem interveni din timp“, explică medicul de longevitate.
Inimă, hormoni și inflamație: Analizele cheie care îți arată vârsta reală a organismului
Nu există o listă standard de analize pe care o primește fiecare pacient. În funcție de situație, medicul poate recomanda investigații pentru sănătatea inimii, metabolism, inflamația cronică, echilibrul hormonal sau identificarea unor carențe de vitamine și minerale. La unele persoane, evaluarea poate merge și mai departe, prin estimarea vârstei biologice.
Sănătatea inimii și a vaselor de sânge. Dincolo de colesterolul obișnuit, medicul poate recomanda biomarkeri precum ApoB și Lipoproteina(a), care oferă o imagine mai precisă asupra riscului cardiovascular.
Metabolismul și inflamația. Analize precum hemoglobina glicată (HbA1c), insulina și proteina C reactivă ultrasensibilă (hs-CRP) pot arăta cum gestionează organismul zahărul și dacă există o inflamație cronică de grad scăzut, asociată cu numeroase boli cronice.
Echilibrul hormonal și carențele nutriționale. În funcție de fiecare persoană, medicul poate recomanda evaluarea funcției tiroidei, a hormonilor sexuali și a cortizolului, dar și analize pentru vitamina D, vitamina B12, fier sau acid folic.
Cum transformi rezultatele analizelor în obiceiuri ușor de ținut zi de zi
Pentru multe mame, provocarea nu este să afle că ar trebui să doarmă mai mult, să mănânce mai sănătos sau să facă mai multă mișcare, ci să găsească o variantă realistă prin care toate acestea să încapă într-un program deja foarte încărcat. Tocmai de aceea, după evaluare, protocolul de longevitate nu se rezumă la o listă de recomandări generale, ci urmărește schimbări adaptate stilului de viață și nevoilor fiecărei persoane.
În practică, cele mai multe recomandări se concentrează pe câteva obiceiuri care au cel mai mare impact asupra sănătății pe termen lung: alimentația, somnul și mișcarea. Modul în care sunt aplicate diferă însă de la o persoană la alta, în funcție de rezultatele evaluării și de stilul de viață al fiecăreia.
Regula de aur (80%): Somnul, proteina și mișcarea care îți protejează corpul
În ceea ce privește alimentația, accentul nu cade pe diete restrictive sau pe numărul kilogramelor, ci pe calitatea alimentelor și pe modul în care acestea susțin organismul. Medicul recomandă o alimentație bogată în proteine și fibre, cu cât mai puțin zahăr adăugat și produse ultraprocesate, adaptată nevoilor fiecărei persoane.
Pentru multe mame, un somn odihnitor ajunge să fie un lux, mai ales în primii ani de viață ai copiilor sau în perioadele foarte aglomerate. Însă atunci când nopțile scurte devin o obișnuință, efectele se resimt în timp. „Dacă văd că un pacient doarme constant sub șase ore, pentru mine este un semnal important de alarmă. Somnul este unul dintre cei mai importanți piloni ai sănătății și ai longevității“, spune dr. Mircea Munteanu.
Și mișcarea are un rol esențial. Medicul recomandă ca antrenamentele de forță, care ajută la menținerea masei musculare, să fie combinate cu exercițiile cardio, deoarece ambele contribuie la o îmbătrânire sănătoasă și la păstrarea autonomiei odată cu înaintarea în vârstă.
„Somnul, alimentația și mișcarea reprezintă aproximativ 80% din ceea ce putem face pentru sănătatea noastră. Dacă aceste lucruri sunt puse la punct, restul înseamnă ajustări fine, personalizate“, explică medicul.
Dincolo de analize și recomandări, schimbarea ține și de felul în care alegem să ne raportăm la propria sănătate. „Corpul este singura casă pe care o vom avea toată viața. Trebuie să avem grijă de el și să îi facem loc în programul nostru, la fel cum facem loc pentru toate celelalte responsabilități“, adaugă specialistul.
Când devin suplimentele cu adevărat utile și cum le măsurăm eficiența?
Pe lângă schimbările legate de stilul de viață, planul personalizat poate include și suplimente, atunci când analizele arată că există anumite carențe. Ideea nu este ca toată lumea să ia aceleași suplimente, ci ca fiecare persoană să primească doar ceea ce are nevoie, în funcție de propriile rezultate și de felul în care răspunde organismul.
„Trebuie să vedem ce carențe există și să intervenim țintit, în funcție de fiecare persoană. Nu mergem doar după valorile de laborator, ci încercăm să ajungem la un nivel optim pentru organism“, detaliază dr. Munteanu.
Un exemplu este vitamina D, un nutrient care apare frecvent în discuțiile despre sănătate și longevitate, iar femeile au frecvent deficiențe. Totuși, medicul atrage atenția că nu există o doză potrivită pentru toată lumea. Recomandarea se face în funcție de nivelul vitaminei D al fiecărei persoane și de nevoile identificate prin analize.
Ulterior, se urmărește și modul în care organismul răspunde la suplimente. „Este necesar să facem niște analize măcar o dată la două luni ca să ne dăm seama cum funcționează suplimentarea“, completează medicul.
Strategia semaforului: Cum ne asigurăm că recomandările dau roade
Monitorizarea este etapa prin care medicul urmărește cum răspunde organismul și dacă schimbările făcute au efectul dorit. Scopul nu este doar să vadă dacă anumite valori s-au modificat, ci să înțeleagă dacă recomandările alese pentru acea persoană funcționează și dacă este nevoie de ajustări.
Dr. Munteanu explică această monitorizare printr-un sistem asemănător unui semafor. Persoanele ale căror analize și stil de viață sunt în parametri buni se află în zona verde și au nevoie doar de mici ajustări și evaluări periodice. Atunci când apar mai multe valori modificate sau carențe, situația poate trece spre zona portocalie sau roșie, unde este nevoie de intervenții mai active și de o urmărire mai atentă.
„Depinde foarte mult de cum vine persoana respectivă. Dacă analizele sunt bune și lucrurile merg bine, pot să o văd poate la șase luni. Dacă sunt mai mulți markeri modificați și trebuie să intervenim mai activ, atunci monitorizarea poate fi la două săptămâni sau la o lună, ca să vedem că totul evoluează în direcția potrivită“, explică dr. Munteanu.
Pe măsură ce lucrurile se stabilizează, intervalele dintre evaluări pot fi mai mari. La reevaluări, medicul analizează evoluția biomarkerilor, corectarea eventualelor carențe și modul în care organismul răspunde la schimbările recomandate – de la alimentație și activitate fizică până la somn sau suplimentare.
Corpul tău este singura ta casă: Cum reduci povara bolilor după 50 de ani
Un protocol personalizat de longevitate nu promite că vom trăi mai mulți ani, ci că ne poate ajuta să petrecem cât mai mulți dintre ei sănătoși, activi și independenți. Pentru multe mame, acest lucru înseamnă ceva foarte concret: să aibă energia și sănătatea necesare pentru a fi alături de copiii lor nu doar acum, ci și peste ani de zile.
Dr. Mircea Munteanu spune că genetica influențează riscul pentru anumite boli, însă nu stabilește singură felul în care îmbătrânim. Stilul de viață, prevenția și monitorizarea periodică a sănătății au un rol esențial în această ecuație.
„Știm că, după 50 de ani, media este de aproximativ două boli cronice de persoană. Scopul este să reducem cât mai mult această povară și să rămânem activi cât mai mult timp. Dacă ne păstrăm activi, dormim bine și ne facem analizele măcar o dată pe an, ca să vedem ce eventuale carențe sau probleme apar, nu văd de ce n-am putea ajunge acolo“, concluzionează dr. Mircea Munteanu.
