Perioada imediat următoare nașterii, considerată cel de-al patrulea trimestru de sarcină, vine cu multe provocări pentru proaspăta mămică în mod special, dar și pentru întreaga familie. Deși adesea este trecută cu vederea, această etapă este plină de transformări și impune multă atenție. „Este o perioadă cu multe schimbări, atât organice, cât și emoționale, psihologice și sociale pentru mamă”, atenționează dr. Ioana Botezan, medic primar Obstetrică- Ginecologie la Regina Maria Cluj, care are mai multe sfaturi pentru mamele care trec prin această perioadă delicată.
Transformări fizice prin care trece mama
Post-partum este perioada în care corpul femeii începe procesul natural de recuperare: uterul revine la dimensiunile normale, se vindecă eventualele plăgi survenite prin epiziotomie (incizie chirurgicală controlată a perineului, realizată în timpul nașterii pentru a lărgi deschiderea vaginală și a facilita expulzia fătului) sau cezariană (operație chirurgicală prin care fătul este extras din uter printr-o incizie făcută în peretele abdominal și uterin al mamei), iar organismul se adaptează la noile responsabilități – alăptarea, îngrijirea nou-născutului și noile ritmuri de somn și odihnă.
„Post-partum-ul imediat se referă la primele zile ale mamei după naștere, lăuzia durează 6 săptămâni – aceasta este perioada de recuperare după naștere, când mama se regenerează și toate revin la dimensiunile inițiale. Este perioada în care mama trebuie să se acomodeze cu alăptatul, cu îngrijirea nou-născutului”, a explicat dr. Ioana Botezan.
Iată prin ce transformări fizice trece o mamă, în trimestrul patru:
- Involuția uterului
Uterul revine la dimensiunile pre-sarcină în aproximativ 6 săptămâni, își reduce dimensiunile de la aproximativ 1 kg imediat după naștere la 70–100 g în 6 săptămâni. Reducerea mai rapidă are loc în primele două săptămâni post-naștere.
- Eliminarea lohiilor – Scurgere vaginală care trece de la roșu aprins la maro/roz și apoi alb-gălbui pe parcursul a 4–6 săptămâni.
- Vindecarea perineului sau a operației cezariane
Țesuturile afectate de epiziotomie sau incizia chirurgicală trec prin proces de reparare. Poate exista disconfort sau durere timp de câteva săptămâni.
- Sânii și lactația
Apare congestia mamară. După scăderea abruptă a estrogenului și progesteronului, prolactina stimulează producția de lapte (colostru- primul lapte, urmat de lapte matur), iar oxitocina declanșează reflexul de ejecție lactată și contribuie la involuția uterină. Dacă alăptarea nu e făcută corect, pot apărea ragade pe sâni.
- Hormoni: estrogen, progesteron, cortizol
Estrogenul și progesteronul scad rapid în primele 48 de ore postpartum, iar prolactina rămâne ridicată pe durata alăptării; hormonul tiroidian se normalizează în circa 4–12 săptămâni post-partum. Cortizolul tinde să revină la valori normale, deși stresul continuu îl poate menține ridicat, tocmai de aceea e important să avem o grijă deosebită pentru mamă să nu fie stresată.
- Schimbări în greutate
Pierdere inițială de 5–7 kg imediat după naștere (bebeluș, lichid amniotic, placentă), apoi reducere treptată a retenției de apă.
- Recuperarea musculaturii abdominale și pelvine
Femeile pot experimenta slăbirea musculaturii pelvine, dureri ale centurii pelviene. În această perioadă pot persista simptome precum incontinența urinară, dureri pelviene sau prolaps genital.
- Reglarea ciclului menstrual – Menstruația poate reveni după câteva săptămâni–luni, în funcție de alăptare (lactația inhibă ovulația prin prolactină).
- Căderea părului. Este frecventă între 2–5 luni postpartum (alopecie temporară).
Tocmai pentru că sunt atât de multe transformări, medicii obstretricieni le recomandă mamelor să vină la control la 6 săptămâni de la naștere.
„În cadrul acestui control medical verificăm cum s-a vindecat plaga de la epiziotomie sau de la operația cezariană, recoltăm un test Papanicolau dacă nu a fost efectuat în ultimul an, facem o ecografie de control, verificăm evoluția uterului”, a precizat dr. Botezan.
Transformări psihologice și emoționale
Pe lângă transformările fizice, multe mame se confruntă cu o stare de vulnerabilitate emoțională, care poate lua următoarele forme:
- Baby blues – stări de plâns, iritabilitate, anxietate ușoară, prezente la 50–80 % din mame, de obicei trec în 2 săptămâni.
- Depresia post-partum – tulburare clinică ce poate apărea în primele 12 luni; implică dispoziție scăzută persistentă, oboseală, pierderea interesului, dificultăți de atașament, stări persistente de tristețe și chiar idei suicidare.
- Anxietatea postpartum – preocupări excesive legate de sănătatea bebelușului sau de rolul de mamă. Anxietatea postpartum afectează o mamă din cinci, generând insomnie și atacuri de panică.
- Adaptarea la identitatea de mamă – reconfigurarea rolurilor sociale și profesionale.
„Este fiziologic să apară baby blues – o stare de melancolie determinată de schimbările hormonale, mai ales la prima naștere. Este important sprijinul familiei, al prietenilor, al mediului în care se întoarce acasă această lăuză, pentru că pot să fie și situații în care este nevoie de un psiholog. Rareori se ajunge chiar la depresie post-partum, însă atunci intervine psihiatrul, dar astfel de cazuri sunt rare,” a atras atenția dr. Ioana Botezan.
Studiile științifice prezentate în literatura internațională recentă (2017–2024) au arătat că femeile aflate în perioada post-partum necesită: sprijin social și emoțional, îngrijire personală și o pregătire de dinaintea nașterii pentru a se simți pregătite pentru astfel de momente.
Contracepția post-partum
Potrivit Colegiului american la Obstetricienilor Ginecologi, unii medici recomandă un interval de cel puțin 18 luni între nașteri pentru a reduce riscul de naștere prematură, greutate mică la naștere și complicații materne. Femeile pot ovula chiar și înainte de revenirea menstruației, mai ales dacă nu alăptează exclusiv, astfel că o discuție timpurie cu medicul permite alegerea unei metode eficiente de contracepție înainte ca fertilitatea să revină.
„La 6 săptămâni de la naștere discutăm despre toate opțiunile de contracepție: pilule compatibile cu alăptarea sau sterilet, în funcție de planurile de viitor ale femeii”, a afirmat dr. Ioana Botezan.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă contracepția în perioada postnatală și există metode sigure în alăptare: mini-pilula (progestativă), dispozitiv intrauterin (DIU), implant subdermic, injecția cu medroxiprogesteron. Însă unele femei (hipertensiune, istoric de tromboză, migrene cu aură) au contraindicații pentru anumite metode, iar unele contraceptive (ex. combinate estrogen-progesteron) pot fi contraindicate în primele 6 săptămâni de alăptare, deoarece estrogenul poate reduce producția de lapte. Din aceste motive, discuția medic-femeie postpartum este absolut necesară pentru a personaliza contracepția în funcție de starea de sănătate a mamei, de planurile sale și de preferințe.
Mesajul medicului Ioana Botezan pentru mame ce tocmai au născut
Al patrulea trimestru este o etapă de tranziție profundă, dar firească. Este esențial ca mamele să nu se simtă singure, să aibă acces la informație corectă și sprijin și mai ales să nu uite de propria sănătate fizică și emoțională.
„Le transmit mamelor că după naștere, chiar dacă este o perioadă grea, să aibă răbdare că va fi bine. Până la urmă o să treacă peste toate provocările. Să-și acorde răbdare și timp”, a concluzionat dr. Ioana Botezan.
