Nașterea este un miracol, pe care fiecare mamă îl așteaptă, iar atunci când puiul de om plânge instinctiv îl pune la sân. „Este foarte importantă atașarea la sân a copilașului, indiferent de modul în care mama aduce pe lume copilul”, este de părere Anișoara Mihai, consultant în alăptare la Spitalul Regina Maria Brașov. Atașarea corectă la sân este una dintre condițiile necesare pentru o alăptare de succes. Expertul în alăptare detaliază greșelile frecvente pe care le-a observant în practică și oferă mamelor sfaturi importante pentru o alăptare de succes.
Greșeli în poziționarea copilului
Pozițiile care favorizează o atașare corectă la sân sunt diferite în funcție de tipul de naștere, atenționează expertul în alăptare.
,,La nașterea prin cezariană, sunt necesare anumite tehnici și anumite poziții care să favorizeze mama având în vedere durerile postoperatorii, iar la nașterea naturală pot fi poziții în alăptare care nu favorizează mama, având în vedere acele epiziotomii de care are nevoie în urma nașterii naturale și atunci cu siguranță prezența noastră este importantă, pentru că fiind ghidată, mama poate lua deciziile favorizante în așa fel încât să găsească o poziție confortabilă pentru ea.
Sunt și greșeli pe care mama le poate face atunci când își atașează pentru prima dată copilul la sân în mod natural. Anișoara Mihai spune că prima greșeală este atunci când mama ia copilul în brațe și îl ține cu fața în sus către ea.
„Întotdeauna când atașăm copilașul la sân, indiferent că este în poziția șezut sau că este într-o poziție culcat bebelușul trebuie întors către noi, să fie burtică pe burtică cu mămica și față în față cu sânul. Este principalul lucru care favorizează o atașare bună. Este primul pas”, a explicat consultantul în alăptare.
O altă greșeală pe care o pot face mamele este legată de modul în care copilul se atașează propriu-zis la sân, pentru că senzația lor este că un copil atașat la sân în sensul că prinde mamelonul este un copil corect atașat la sân. Dar este principala și cea mai frecventă greșeală. Nu aceea este o atașare corectă.
,,Atașarea corectă presupune o prindere asimetrică. Asta înseamnă că prinde și o parte din areolă pentru că astfel transferă mai eficient lapte și nu transferă laptele doar din capătul canalelor și atunci prin această atașare corectată ei transferă și mult mai eficient lapte, pentru că atunci când prind doar mamelonul efectiv nu transferă decât cantități probabil chiar înjumătățite de lapte”, a mai spus Anișoara Mihai.
Pentru o bună alăptare, atât mamele cât și bebelușii au nevoie de timp și exersare. De asemenea, mamele au nevoie de spațiu și susținere acasă și la locul de muncă.
Cât timp ar trebuie să dureze alăptarea și de câte mese are nevoie un bebeluș?
Hrănirea copilului cu lapte matern muls este diferită de alăptarea propriu-zisă. Din punctul de vedere al duratei, aceasta este foarte variabilă în cazul alăptării la sân, în sensul că depinde foarte mult de cantitatea de lapte pe care mama o are și pe care cu bebelușul reușește să o transfere. ,,O masă corectă se poate întinde de la 10 minute până la 40-50 minute. Un supt în cazul unui nou-născut se poate extinde și până la o oră la ambii sâni, iar intervalele dintre mese pot fi iarăși variabile, în funcție de cantitatea de lapte pe care copilașul o transferă”, a precizat Anișoara Mihai.
Institutul Național de Sănătate Publică recomandă ca hrănirea sugarilor să se facă la cerere, adică de câte ori are nevoie copilul, zi sau noapte.
În opinia consultantului în alăptare, unii copii mănâncă mai mult decât alții, ritmul este personalizat și asta impune de asemenea un ritm diferit de hrană, adică un copil poate să mănânce la 3h, alții mănâncă la oră și jumătate. Este normal în ambele cazuri.
,,Ceea ce trebuie să ținem noi minte este că trebuie să avem minim șapte-opt mese în 24h în primele săptămâni de viață și ne putem extinde cu ele la la cât mai multe. Chiar normalitate poate să însemne și 12-14”, a subliniat Anișoara Mihai.
Mai puțin de jumătate dintre sugarii sub 6 luni sunt alimentați exclusiv la sân, așa cum recomandă Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF. Se estimează că anual, 2,7 milioane de decese de copii sunt atribuite subnutriției, aceasta reprezentând 45% dintre toate decesele copiilor în întreaga lume.
Ora de aur în alăptare și beneficiile ei
Aproximativ 78 de milioane de copii – sau trei din cinci – nu sunt alăptați în prima oră a vieții, prezentând astfel un risc mai mare de deces și îmbolnăvire, conform datelor UNICEF și OMS într-un nou raport. Aducerea bebelușului în contact direct, astfel încât pielea lui să fie pe a mamei, este o practică foarte importantă care îl ajută să găsească și să se atașeze de sân.
Alăptarea în prima oră după naștere este esențială pentru salvarea vieții nou-născuților. Experții UNICEF spun că acest lucru practicat în prima oră după naștere și apoi frecvent după, ajută la stabilirea alăptării.
,,Atașarea la sân este cea mai importantă pentru un start corect, pentru un start fără frustrări, pentru dorința de a continua mamei, pentru că de acolo pot apărea durerile și toate celelalte frustrări legate de creșterea ponderală a copilului”, a explicat Anișoara Mihai, care este de părere că indiferent cum vine pe lume copilul, printr-o naștere prin cezariană sau naștere naturală, atașarea la sân este la fel de importantă.
Specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) recomandă inițierea alăptării în prima oră după naștere, este așa numita oră de aur. Iar vestea cea bună este că 98% dintre mame pot alăpta dacă după naștere primesc sprijin, sunt informate corect și doresc acest lucru.
Chiar dacă bebelușul nu este pregătit să sugă imediat, este bine pentru el să stea piele-pe-piele fără întrerupere timp de 1-2 ore sau până este gata să se hrănească. Statul piele-pe-piele îl va ajuta pe copil: să fie mai calm, să respire mai bine, să se încălzească.
Raportul ,,Analiza de situaţie ocazionată de campania pentru celebrarea Săptămânii Mondiale a Alimentației la Sân” din 2019 arată că nou-născuții care au fost alăptați în prima oră a vieții au mult mai multe șanse să supraviețuiască.
Contactul cu pielea, împreună cu alăptarea la sân stimulează producția de lapte matern, inclusiv colostrul, denumit și „primul vaccin” al copilului, care este extrem de bogat în substanțe nutritive și anticorpi.
