Durerea pelvină este principalul simptom al endometriozei. Nu este singurul însă și nu apare doar în momentul menstruației. Afecțiunea este tot mai frecvent întâlnită, iar diagnosticul este pus, de multe ori, cu o întârziere semnificativă. Prof. dr. Romeo Micu, medic primar de Obstetrică-ginecologie, coordonatorul Fertility Center Cluj, și dr. Adriana Oltean, medic primar de Obstetrică-ginecologie la Spitalul Regina Maria din Cluj, explică în ce constă abordarea modernă a acestei afecțiuni medicale, în condițiile în care jumătate dintre femeile diagnosticate suferă și de infertilitate. Șansa acestor femei de a deveni mame este prin FIV. Specialiștii explică de ce.
Cea mai simplă definiție a endometriozei este că afecțiunea este una dureroasă care implică multiplicarea în afara uterului a unui țesut similar cu endometrul – mucoasa care căptușește uterul pe dinăuntru. Boala afectează cel mai frecvent ovarele, trompele uterine, dar poate crește și în țesutul care susține pelvisul. În cazuri mai rare, țesut endometrial ectopic poate fi depistat și în afara zonei în care sunt poziționate organele pelvine.
Acest țesut similar mucoasei uterine se comportă la fel: se îngroașă, după care este eliminat prin sângerare în timpul fiecărui ciclu menstrual. Atunci când endometrioza afectează ovarele se formează chisturi numite endometrioame care irită zona înconjurătoare ducând la formarea de țesut cicatricial. De asemenea, se pot forma benzi de țesut fibros numite aderențe care determină lipirea între ele a organelor pelvine.
O boală invizibilă: De ce diagnosticul durează până la un deceniu?
„La ora actuală, endometrioza este o afecțiune foarte frecvent întâlnită și care, din păcate, are și un diagnostic mult întârziat. Se apreciază că diagnosticul endometrioză se efectuează undeva cu întârziere între 8 și 10 ani”, atrage atenția prof. dr. Romeo Micu, medic primar de Obstetrică-ginecologie, coordonatorul Fertility Center Cluj.
Potrivit studiului Treatment of endometriosis: a review with comparison of 8 guidelines, publicat de Biblioteca Națională de Medicină, Centrul pentru Informații din Biotehnologie din SUA, endometrioza afectează 1 din 10 femei de vârstă reproductivă și este adesea diagnosticată la paciente cu vârste între 20 și 30 de ani. Nu toate pacientele cu endometrioză experimentează aceleași simptome. Uneori, endometrioza poate determina doar un disconfort mediu, alteori, durerile pot fi atât de severe încât să împiedice pacienta să-și efectueze activitățile obișnuite.
O serie de factori sunt implicați în apariția endometriozei, subliniază prof. dr. Romeo Micu. Unul dintre ei este faptul că vârsta la care apare prima menstruație a scăzut. „Pe de altă parte, intervin o serie de alți factori care țin de stilul de viață, factori de mediu, care pot să afecteze imunitatea.
Și în acest context, practic, se creează condiții pentru apariția mai frecventă a endometriozei: menstruații mai multe, o afectare a imunității individuale și, practic, mecanismul cel mai acceptat pentru apariția endometriozei este refluxul de sânge menstrual pe trompe, în contextul menstruației. Foarte multe femei au acest fenomen, dar nu toate fac endometrioză, ci doar acelea care au și o particularitate a sistemului imun. Această particularitate face ca celulele care nu au ce căuta în afara cavității uterine să nu fie recunoscute și să fie lăsate să se dezvolte mai departe”, explică specialistul.
Potrivit acestuia, circa 50% din pacientele care au infertilitate, au și o endometrioză asociată: „Nu neapărat ca o cauză a infertilității, dar există asociată și o endometrioză”.
Potrivit American College of Obstetricians&Gynecologists, 6 din 10 femei care suferă de infertilitate au și endometrioză asociată. În cazurile de endometrioză severă, trompele uterine pot fi blocate de aderențe sau de țesut cicatricial, ceea ce poate împiedica deplasarea ovulului către uter.
În cazurile mai puțin severe, inflamația poate afecta spermatozoizii sau ovulul sau poate interfera cu deplasarea acestora prin trompele uterine și uter.
Bisturiu sau FIV? Când este operația un risc pentru fertilitate
Tratamentul unei paciente cu endometrioză care își dorește în viitor să aibă copii trebuie să fie unul bine gândit și personalizat. „Trebuie să ne gândim foarte bine dacă e cazul să operăm endometrioza sau nu e cazul să operăm. Pentru că, o intervenție pentru endometrioză la nivel ovarian va scădea rezerva ovariană, ceea ce nu este de bun augur pentru o procedură de reproducere asistată. Așa că, la ora actuală, abordarea endometriozei în acest context este mai reținută din punct de vedere chirurgical. Se apreciază că intervenția chirurgicală trebuie făcută doar atunci când pacienta este simptomatică și are dureri mari”, explică prof.dr. Romeo Micu.
Totodată, este necesară intervenția chirurgicală atunci când există endometrioame de mari dimensiuni – undeva la 4 centimetri – și când ele împiedică drumul către acei foliculi necesari pentru a putea recolta ovocitele, mai spune specialistul.
„Nu avem cum să ocolim acel chist endometriozic. Trebuie să puncționăm prin el, ceea ce nu este o situație de dorit pentru că se poate complica mai departe cu infecții. Și în acest context, intervenția chirurgicală, așa cum spuneam, este de apreciat foarte bine dacă este justificată sau nu înainte de o procedură de reproducere asistată”, subliniază specialistul.
Este de preferat, completează prof. dr. Romeo Micu, să se facă fertilizare in vitro înainte de intervenția chirurgicală, iar dacă lucrul acesta nu este posibil, atunci operația trebuie făcută în așa fel încât să afecteze la minimum rezerva ovariană a pacientei.
„La ora actuală, putem face inclusiv – printr-o metodă, să spunem, minim invazivă – alcoolizarea acestor endometrioame. În sensul că se puncționează, se evacuează, se introduce alcool în acel endometriom, se păstrează 3-5 minute în interiorul formațiunii respective. Se produce astfel o scleroză a țesutului endometrial care în acest context ar deveni nefuncțional. Sigur că nu este o intervenție definitivă, ci temporară, atât cât să ne permită să facem o procedură de fertilizare in vitro, urmând ca, după aceea, pacienta respectivă să beneficieze de o cură chirurgicală completă”, conchide medicul primar obstetrician.
O echipă întreagă pentru o singură pacientă: Abordarea multidisciplinară
Abordarea modernă a pacientei cu endometrioză implică o întreagă echipă medicală, subliniază și dr. Adriana Oltean, medic primar de Obstetrică-ginecologie la Spitalul Regina Maria din Cluj. Aceasta pentru că boala nu înseamnă doar durere pentru pacientă, ci mult mai mult. „Înseamnă multe simptome cumulate. Înseamnă, de multe ori, fertilitate afectată, relații puse la încercare și o calitate a vieții scăzută. De aceea, diagnosticul nu trebuie să fie un capăt de drum, ci ar trebui să reprezinte începutul unei îngrijiri medicale coordonate”, subliniază dr. Oltean.
Fiecare pacient are nevoie de o evaluare completă, completează specialistul: „Și, în contextul în care se cere o evaluare multidisciplinară, pe lângă medicul ginecolog, se include și un specialist în imagistică, un chirurg, un specialist în reproducere umană asistată, un gastroenterolog, un urolog, un specialist în terapia durerii, un nutriționist, un kinetoterapeut și un psiholog”.
Sigur că nu toate pacientele cu endometrioză au nevoie de toți acești specialiști, în același timp. Dar echipa furnizează specialistul potrivit, la momentul potrivit. „În endometrioză, abordarea multidisciplinară înseamnă decizii mai complexe și tratamente mai adaptate. Pentru că nu tratăm leziuni, tratăm pacienta și viitorul ei”, conchide dr. Adriana Oltean.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, endometrioza afectează 1 din 10 femei pe parcursul vieții, cifră similară cu a populației globale care suferă de diabet.
În România, potrivit datelor Societății Române de Obstetrică și Ginecologie, circa 500.000 de femei suferă de endometrioză, această boală cronică reprezentând 10-15% dintre femeile de vârstă reproductivă.
