Nașterea naturală este deseori înconjurată de mituri, frici și povești transmise din generație în generație. În fața avalanșei de informații și a experiențelor altora, multe femei se întreabă dacă sunt capabile să nască natural și care este alegerea corectă pentru ele și copilul lor. „Alegerea căii de naștere se face în ultimul trimestru și depinde de o serie de factori individuali, care țin atât de mamă, cât și de făt”, ne-a declarat dr. Mihaela Hașa, medic primar Obstetrică-ginecologie la Spitalul Regina Maria Cluj, care a explicat pe larg ce trebuie să ia în calcul o gravidă atunci când decide cum să nască.
Ratele nașterilor cezariene (CS) au crescut pe mapamond la niveluri care nu sunt justificate medical, arată un studiu efectuat în România. Rata globală de nașteri cezariane era de aproximativ 21% în 2015, în creștere de la 12% în anul 2000. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, rata globală va ajunge la 29% până în 2030. Atunci când este justificată medical, o cezariană poate preveni eficient mortalitatea și morbiditatea maternă și perinatală, dar nu există dovezi care să arate beneficiile nașterii prin cezariană pentru femeile sau sugarii care nu necesită această procedură. Ca în cazul oricărei intervenții chirurgicale, cezarienele sunt asociate cu riscuri pe termen scurt și lung, care se pot extinde mulți ani după naștere și pot afecta sănătatea femeii și a copilului, precum și sarcinile viitoare.
Alegerea căii de naștere: între medicină și emoție
Decizia de a naște natural sau prin cezariană nu este doar a viitoarei mame, ci și a medicului care o îngrijește. Nu este una rigidă, ci se construiește pe baza mai multor elemente:
- Factori materni precum diabetul gestațional, bolile cardiovasculare sau preeclampsia.
- Factori fetali: dimensiuni mari ale copilului, prezentații anormale, patologii ale placentei sau cordonului ombilical.
- Preferințele mamei, care sunt mereu luate în considerare.
„Pot fi situații în care factorii materni primează; patologii materne cardio-boli cardiovasculare, diabet gestațional, preeclampsia sau factorii de natură fetală: dimensiunile prea mari ale bebelușului comparabil cu bazinul matern, prezentații fetale anormale și poziții anormale ale bebelușului care fac ca nașterea naturală să fie practic imposibilă, patologii placentare ale cordonului ombilical, deci sunt o mare varietate de factori care ne influențează decizia în ce privește alegerea căii de naștere și nu în ultimul rând preferințele mamei, fiindcă sunt femei care efectiv se tem să nască pe cale natural”, a precizat dr. Mihaela Hașa.
,,Noi încurajăm nașterea naturală”
Temerile legate de nașterea naturală sunt frecvent întâlnite în rândul româncelor și au rădăcini adânci. Multe femei vin la consult cu o convingere clară: „Nu pot naște natural!”. De unde vine această frică?
„Au auzit povești negative, de la mame, bunici, prietene care au avut nașteri grele, cu rupturi sau complicații. Aceste experiențe le determină să creadă că nașterea vaginală este traumatizantă și imposibilă pentru ele”, a mărturisit dr. Hașa.
Totuși, multe dintre aceste percepții sunt alimentate de mituri și lipsa unei informări corecte. De exemplu, nu toate nașterile naturale sunt grele, iar travaliul, deși dificil, poate fi gestionat eficient cu sprijinul echipei medicale și cu o bună pregătire psihică. Cu toate acestea, în 2020, rata nașterilor prin cezariană în România a fost de 52,9%, depășind clar recomandările OMS (10-15%).
O cercetare publicată de BMJ Journal a scos la iveală faptul că în Europa, cea mai mare rată de nașteri cezariene a fost întâlnită în România (46,9%). Practic, studiile și datele disponibile indică faptul că româncele se tem într-o măsură semnificativă de nașterea naturală, mai mult decât femeile din multe alte țări europene.
Nașterea naturală: avantaje reale
Atunci când toate condițiile obstetricale sunt favorabile și nu există patologii care să împiedice acest lucru, nașterea vaginală este recomandată. „Are o recuperare mai rapidă, implică mai puține complicații postpartum, iar mama se conectează imediat cu bebelușul”, a arătat medicul obstetrician. Femeile care nasc vaginal își revin mai repede fizic, se pot mobiliza imediat și sunt externate mai devreme decât cele care au trecut printr-o intervenție chirurgicală.
Complicațiile postnatale sunt mai reduse, potrivit OMS (WHO – Guidance on Optimizing Cesarean Use), astfel că există un risc mai mic de: infecții, tromboze, hemoragii severe și probleme legate de cicatrice. În cazul nașterii naturale alăptarea este mai ușoară și timpurie. Contactul piele-pe-piele și inițierea alăptării imediat după naștere sunt mai probabile și mai eficiente după o naștere vaginală. Crește secreția de oxitocină, care ajută la legătura afectivă mamă-copil.
Pentru bebeluș contează felul în care vine pe lume
Trecerea naturală prin canalul de naștere ajută plămânii nou-născutului având un risc mai scăzut de tahipnee tranzitorie (respirație rapidă) și alte probleme respiratorii. Nașterea vaginală contribuie la colonizarea intestinului bebelușului cu bacterii benefice din vaginul și pielea mamei, care ajută sistemul imunitar. Bebelușii născuți prin cezariană au un microbiom intestinal diferit, asociat uneori cu alergii, obezitate sau boli autoimune. Explicația este că nou-născuții care trec prin travaliu, declanșează reacții hormonale naturale ce le ajută să se adapteze la viața extrauterină (temperatură, respirație, circulație). Aceste beneficii sunt susținute și de Organizația Mondială a Sănătății, care promovează nașterea vaginală ca primă opțiune, atunci când este posibil, tocmai datorită riscurilor mai reduse.
Un studiu publicat în Lancet (2018) arată că nașterea naturală este asociată cu reducerea riscului de complicații la sarcinile viitoare, inclusiv riscuri de placenta praevia, aderențe, infecții postoperatorii și tromboze.
„Nașterea este imprevizibilă. Și uneori ne surprinde plăcut”
Chiar dacă unele femei vin decise să nască prin cezariană, nu este exclus ca ele să ajungă să nască natural – și să o facă foarte bine.
„Obstetrica este o specialitate imprevizibilă. De multe ori, paciente hotărâte pentru cezariană nasc natural fără probleme”, a povestit din experiențele cu pacientele sale dr. Hașa. Cheia este încrederea în echipa medicală, dar și deschiderea mamei de a asculta și evalua opțiunile în funcție de contextul medical real.
Nașterea ideală este cea care se termină cu bine
În final, nu există o „naștere perfectă”, ci doar o naștere sigură pentru mamă și copil.
„În general, pacientele pe care le avem noi sunt femei inteligente și au încredere în noi când aleg să nască aici și ne respectă sugestiile. Nici noi nu forțăm, încercăm să facem să fie totul bine în așa fel încât nașterea să se termine bine pentru mamă și pentru bebeluș. Și de fapt acesta este și scopul nașterii, indiferent că este naturală sau cezariană – să se încheie cu bine, cu o refacere ușoară și complicații minime”, a concluzionat dr. Mihaela Hașa.
Alegerea căii de naștere trebuie făcută informat, ghidată de medic, dar și de dorințele mamei – pentru că în centrul acestui proces este întotdeauna femeia care urmează să aducă pe lume o viață.
