Cele mai multe femei consideră menopauza perioada din viață în care menstruația se termină. De obicei, asta se întâmplă la vârsta mijlocie, când femeile trebuie să facă față și altor schimbări hormonale și fizice. Dr. Bianca Man, medic primar endocrinolog în Rețeaua de Sănătate Regina Maria, explică ce se întâmplă în corpul unei femei la perimenopauză și menopauză, ce soluții există atunci când schimbările sunt abrupte și destabilizează calitatea vieții și face recomandări pentru a trece cu bine peste acest moment.
„Trebuie să privim menopauza ca pe o etapă fiziologică în viața unei femei, deci nu ca pe o boală. Ne e teamă de menopauză, încercăm să aplicăm orice metode pentru a scăpa de ea, dar, din păcate, este o etapă firească. O treime din viața unei femei se desfășoară în această perioadă. De aceea, este foarte important să avem o viață sănătoasă”, subliniază dr. Bianca Man.
51 de ani, vârsta medie la care europencele ajung la menopauză
Într-un sens foarte restrâns, menopauza reprezintă ultima menstruație spontană, dar diagnosticul poate fi stabilit retrospectiv, după 12 luni consecutive fără menstruație, completează medicul endocrinolog: „Dacă nu există o altă cauză, de exemplu, o sarcină, anumite tratamente sau alte afecțiuni”.
Majoritatea femeilor ajunge la menopauză între 45 și 55 de ani, vârsta medie în Europa fiind aceea de 51 de ani. Dar nu se ajunge dintr-o dată la menopauză, mai spune dr. Man: „Anii care preced ultima menstruație, în care ciclurile și hormonii încep să se modifice poartă numele de perimenopauză. Această perioadă poate dura câțiva ani și este, de fapt, intervalul în care apar primele simptome”.
Potrivit ghidurilor Societății Europene de Endocrinologie, atunci când menopauza apare înainte de vârsta de 45 de ani este considerată menopauză timpurie. Dacă tulburările menstruale și simptomele sugestive apar înainte de 40 de ani, trebuie evaluată posibilitatea unei insuficiențe ovariene premature (POI), care necesită confirmare și evaluare medicală specifică ghidurilor Societății Europene de Endocrinologie.
Modificări hormonale în perimenopauză și după menopauză
Dr. Bianca Man explică schimbările hormonale care au loc în organismul unei femei pe măsură ce această perioadă se apropie: „Funcția ovarelor nu se oprește brusc, așa ca și când ai apăsa întrerupătorul. În perimenopauză, ovulațiile devin neregulate, iar secreția hormonală poate fluctua considerabil de la o lună la alta. Progesteronul începe să scadă pe măsură ce ovulațiile devin mai rare, iar nivelul estrogenilor poate varia foarte mult – uneori este scăzut, alteori poate fi normal sau chiar temporar crescut. Tocmai aceste oscilații explică de ce simptomele pot apărea și dispărea și de ce ciclurile menstruale devin imprevizibile”.
După instalarea menopauzei, mai spune medicul endocrinolog, nivelul estrogenilor rămâne scăzut, iar hipofiza secretă cantități mari de FSH și LH, încercând să stimuleze ovarele.
Nivelurile androgenilor, inclusiv ale testosteronului, tind și ele să scadă progresiv odată cu vârsta, fără însă o scădere bruscă odată cu menopauza. La unele femei grăsimea se redistribuie în jurul abdomenului, apar fire de păr pe față, însă aceste schimbări nu sunt determinate exclusiv de hormoni, la ele contribuie și vârsta, predispoziția genetică și stilul de viață.
Lista celor mai frecvente manifestări
Pentru fiecare femeie, instalarea menopauzei aduce cu ea o serie de manifestări care însă diferă foarte mult. „Unele femei au simptome discrete, în timp ce pentru altele, acestea pot afecta semnificativ somnul, activitatea profesională, viața de familie și relația de cuplu”, punctează dr. Bianca Man.
Lista manifestărilor frecvente care au loc la menopauză include cicluri menstruale neregulate, mai scurte, mai lungi, mai abundente sau mai rare:
bufeuri, transpirații nocturne; dificultăți de adormire, treziri repetate;
palpitații; iritabilitate, anxietate, schimbări de dispoziție; dificultăți de concentrare, senzația de „ceață mentală”. La acestea se adaugă durerile articulare și musculare; uscăciunea vaginală și disconfortul la contactul sexual; scăderea dorinței sexuale și nevoia mai frecventă de a urina.
„Este important ca simptome precum palpitațiile persistente, durerea în piept, oboseala pronunțată sau tulburările importante de dispoziție să nu fie puse automat pe seama menopauzei. Ele pot necesita investigații suplimentare”, atrage atenția dr. Man.
Pentru orice femeie cu vârsta peste 45 de ani, care are simptome caracteristice și modificări ale ciclului menstrual diagnosticul de menopauză se pune, în primul rând, clinic. „O singură valoare a FSH-ului sau estradiolului poate fi înșelătoare în perimenopauză, deoarece nivelurile hormonale fluctuează mult. Analizele pot fi utile atunci când simptomele apar înainte de 45 de ani, când tabloul nu este tipic sau când trebuie excluse alte cauze, precum o afecțiune tiroidiană, hiperprolactinemia ori sarcina. Prin urmare, nu este necesar ca fiecare femeie să solicite din proprie inițiativă «un pachet hormonal complet». Investigațiile trebuie alese în funcție de vârstă, simptome și istoric medical”, invită medicul endocrinolog.
Cum se modifică organismul odată cu intrarea la menopauză
Estrogenii au receptori în numeroase țesuturi și organe, inclusiv în os, creier, vasele de sânge, mușchi, piele, vagin și tractul urinar. Scăderea lor contribuie la o serie de schimbări, dar nu toate modificările care apar după 50 de ani trebuie atribuite exclusiv menopauzei, subliniază dr. Bianca Man.
Specialistul explică impactul perimenopauzei și menopauzei asupra sănătății organelor și sistemelor:
- Sănătatea osoasă
Scăderea estrogenilor accelerează reabsorbția osoasă, mai ales în anii din jurul ultimei menstruații și în prima parte a postmenopauzei. În timp, poate crește riscul de osteoporoză și de fracturi, în special la nivelul coloanei vertebrale, șoldului și antebrațului. Riscul nu este identic însă pentru toate femeile. Contează masa osoasă anterioară, antecedentele familiale, menopauza timpurie, greutatea corporală foarte redusă, fumatul, sedentarismul, deficitul de vitamina D și tratamentul prelungit cu corticosteroizi.
- Sănătatea cardiovasculară și metabolică
După menopauză, profilul cardiometabolic se poate modifica: colesterolul LDL tinde să crească, grăsimea se redistribuie mai frecvent spre abdomen, iar tensiunea arterială și rezistența la insulină pot crește. Cu toate acestea, nu este corect să spunem că menopauza provoacă toate bolile cardiovasculare. Înaintarea în vârstă, ereditatea, fumatul, sedentarismul, hipertensiunea, diabetul și excesul ponderal au un rol important.
Menopauza reprezintă mai ales un moment potrivit pentru evaluarea riscului cardiovascular: tensiune arterială, profil lipidic, glicemie, greutate, stil de viață.
Afirmația că după menopauză colesterolul HDL scade obligatoriu trebuie evitată. Evoluția HDL este mai complexă și nu este aceeași la toate femeile.
- Masa musculară și compoziția corporală
În această etapă, se poate produce o reducere progresivă a masei și a forței musculare și o creștere a grăsimii abdominale. Schimbările hormonale contribuie, dar procesul este influențat și de vârstă, activitate fizică, aport proteic, somn și greutate anterioară.
- Sindromul genito-urinar al menopauzei
Deficitul estrogenic poate determina uscăciune vaginală, senzație de arsură sau iritație, durere la contactul sexual, urinări frecvente sau urgente și infecții urinare recurente. Spre deosebire de bufeuri, care la multe femei se atenuează în timp, simptomele genito-urinare tind să persiste sau să se agraveze dacă nu sunt tratate.
- Pielea
Scăderea estrogenilor și înaintarea în vârstă reduc sinteza de colagen. Pielea poate deveni mai subțire, mai uscată, mai puțin elastică. Totuși, terapia hormonală nu se prescrie exclusiv pentru prevenirea ridurilor sau a îmbătrânirii pielii.
- Concentrarea și memoria
Multe femei descriu la menopauză o senzație de „ceață mentală”, dificultăți de concentrare sau probleme cu memoria de scurtă durată. Acestea pot fi influențate atât de fluctuațiile hormonale, cât și de somnul fragmentat, stres, anxietate sau depresie. Aceste simptome nu înseamnă neapărat debutul unei demențe. De asemenea, terapia hormonală nu este recomandată pentru prevenirea sau tratamentul demenței.
Un consult ar fi indicat chiar din perioada perimenopauzei
Potrivit dr. Bianca Man, cel mai bine este ca o femeie să meargă la medic încă din perioada perimenopauzei dacă sesizează că simptomele îi afectează odihna, activitatea profesională, sexualitatea și, în general, calitatea vieții. Iar consultul poate fi la medicul de familie, la ginecolog sau la un alt medic cu experiență în evaluarea menopauzei: „Endocrinologul are un rol important mai ales atunci când există suspiciunea unei afecțiuni tiroidiene, a insuficienței ovariene premature, a osteoporozei sau a unor tulburări metabolice”, explică dr. Man.
Specialistul enumeră situațiile în care consultul devine obligatoriu: atunci când simptomele apar înainte de 45 de ani, mai ales înainte de 40 de ani:
- menstruațiile devin foarte abundente, prelungite sau apar între cicluri;
- apare sângerare după contactul sexual;
- apare orice sângerare vaginală după 12 luni fără menstruație;
- palpitațiile sunt persistente, se asociază cu durere toracică, amețeală, pierderea stării de conștiență;
- apar anxietatea severă, depresia sau tulburările importante de somn;
- există antecedente de osteoporoză, fracturi, tromboze, cancer mamar sau boli cardiovasculare.
Iar evaluarea medicală nu înseamnă doar dozarea hormonilor, subliniază dr. Man: „Medicul va discuta despre ciclul menstrual, intensitatea simptomelor, istoricul personal și familial, tratamentele utilizate și factorii de risc cardiovascular, oncologic, trombotic și osos. În funcție de situație, pot fi recomandate măsurarea tensiunii arteriale și a greutății, profilul lipidic, glicemia sau hemoglobina glicozilată, teste tiroidiene și alte investigații țintite. Osteodensitometria nu este automat necesară pentru toate femeile aflate la menopauză, ci este recomandată în funcție de vârstă și de factorii individuali de risc. În același timp, trebuie continuate programele obișnuite de screening de cancer de col uterin și de sân”.
Lecția de luat acasă
Dr. Bianca Man face câteva recomandări femeilor care se apropie de perioada menopauzei.
„Menopauza este o etapă firească, dar aceasta nu înseamnă că simptomele trebuie suportate în tăcere. O femeie poate petrece aproape o treime din viață după menopauză, de aceea această perioadă merită aceeași atenție acordată oricărei etape importante a vieții. Cu informație corectă, prevenție și evaluare medicală și tratament individualizat, femeile își pot păstra sănătatea, activitatea profesională, viața personală și o calitate foarte bună a vieții. Menopauza nu este sfârșitul feminității, ci începutul unei noi etape. Scopul nostru nu este numai să adăugăm ani vieții, ci și sănătate și viață anilor de după menopauză”.
