Pentru multe femei, vizita la medicul ginecolog vine cu emoții și neliniști. Însă un control medical poate face diferența între o problemă minoră și o boală gravă depistată prea târziu. Colposcopia este una dintre acele investigații medicale care, deși poate suna complicat, are un rol esențial în prevenirea cancerului de col uterin. ,,Scopul colposcopiei este de a identifica eventuale celule sau țesuturi anormale – în special leziuni precanceroase – care nu pot fi observate cu ochiul liber, având astfel un rol crucial în diagnosticul precoce și prevenirea cancerului de col uterin”, ne-a explicat dr. George Gheoca, medic specialist Obstetrică-Ginecologie la Nativia, parte din Rețeaua de Sănătate Regina Maria.
Colposcopia este o procedură ginecologică neinvazivă prin care medicul examinează în detaliu colul uterin (cervixul), vaginul și vulva, folosind un instrument optic numit colposcop (un microscop cu lumină puternică).
Cu ajutorul acestei investigații pot fi depistate din timp modificări ce, netratate, ar putea evolua către leziuni canceroase cervicale, permițând intervenția medicală înainte ca afecțiunea să devină gravă.
,,Colposcopia contribuie direct la menținerea sănătății femeilor, fiind o investigație esențială pentru monitorizarea și protejarea sănătății colului uterin”, ne-a spus dr. George Gheoca, explicând că în timpul acestei investigații se pot preleva biopsii țintite (fragmente mici de țesut) din zonele suspecte, care vor fi analizate histopatologic în laborator, asigurând un diagnostic de certitudine și ghidând tratamentul adecvat.
„Colposcopia ajută la depistarea și gestionarea din timp a unor probleme ginecologice serioase (inclusiv infecții sau inflamații cervicale), înainte ca acestea să pună în pericol viața pacientei”, a mai precizat ginecologul.
Când este necesară colposcopia?
Spre deosebire de testul Babeș-Papanicolau, care se face de rutină, colposcopia nu este un test efectuat de rutină la fiecare control ginecologic, ci se indică în mod specific atunci când există suspiciunea unor probleme cervicale.
Medicul ginecolog recomandă colposcopia mai ales în următoarele situații:
- Rezultat anormal la testul Babeș-Papanicolau (Pap) – de exemplu, citologie care arată celule atipice ce necesită investigații suplimentare.
- Test HPV pozitiv cu tulpini cu risc înalt – prezența virusului papiloma uman oncogen, cunoscut fiind că anumite tulpini HPV pot provoca leziuni precanceroase ale colului.
- Aspect anormal al colului la un control de rutină – dacă în timpul examenului ginecologic medicul observă leziuni, zone inflamate sau alte modificări suspecte pe colul uterin, vagin ori vulvă.
- Sângerări vaginale anormale – în special sângerări între menstruații sau sângerări după contactul sexual, care pot sugera o leziune cervicală.
- Monitorizare post-tratament – la pacientele care au fost tratate anterior pentru displazii cervicale (leziuni precanceroase), colposcopia poate fi folosită periodic pentru a urmări dacă leziunile au recidivat.
În plus, femeile cu factori de risc crescut (sistem imunitar slăbit, antecedente familiale de cancer de col uterin etc.) ar putea necesita o supraveghere mai strictă: medicul lor poate decide includerea colposcopiei regulate ca parte a unui program de screening intensiv, chiar și în absența unui test Pap anormal.
„Colposcopia este indicată ori de câte ori există indicii sau suspiciuni de leziuni cervicale, fiind investigația de elecție pentru clarificarea și confirmarea unui diagnostic sugerat de testele de screening sau de simptome”, a spus dr. Gheoca.
Cum se desfășoară procedura?
Colposcopia se realizează de obicei în ambulator (cabinetul de ginecologie) și implică parcurgerea unor pași standard, similari în parte cu un examen ginecologic obișnuit. Etapele principale ale procedurii sunt următoarele:
- Poziționarea pacientei: aceasta va sta așezată pe masa ginecologică, în poziție similară cu cea pentru examenul Papanicolau.
- Introducerea speculului vaginal: medicul inseră cu delicatețe un specul în vagin, pentru a menține pereții vaginali depărtați și a expune colul uterin. (Această manevră poate provoca o ușoară senzație de presiune, dar nu ar trebui să fie dureroasă.)
- Curățarea colului uterin: suprafața colului poate fi tamponată ușor cu soluție salină (ser fiziologic) pentru a îndepărta mucusul și a permite o vizualizare clară.
- Aplicarea soluției de acid acetic diluat (3–5%): medicul „unge” colul cu o soluție slab acidă (oțet diluat), care ajută la evidențierea zonelor cu potențiale modificări anormale – țesuturile suspecte devin temporar albicioase (efect acetowhite).
- Aplicarea soluției de iod (Testul Schiller) – opțional: uneori se folosește o soluție de iod Lugol pe col; țesutul sănătos, bogat în glicogen, se va colora brun, în timp ce zonele anormale rămân necolorate, oferind informații suplimentare despre leziuni.
- Examinarea propriu-zisă cu colposcopul: medicul inspectează atent, prin lentilele colposcopului, suprafața colului uterin (și la nevoie și pereții vaginali și vulva), căutând eventuale anomalii de aspect, zone albicioase, modificări vasculare etc. Colposcopul mărește imaginea de câteva ori, permițând vizualizarea detaliilor fine.
- Prelevarea unei biopsii (dacă este necesar): dacă în timpul examinării sunt observate zone suspecte, medicul poate decide recoltarea unor mici fragmente de țesut de acolo, folosind un instrument special (biopsie cervicală). Aceasta se face pe loc, în cadrul aceleiași proceduri, și poate cauza un ușor disconfort trecător.
- Încheierea examinării: după finalizarea inspecției și eventualele biopsii, speculul este îndepărtat cu grijă, iar procedura se termină. Pacienta se poate îmbrăca și discuta pe scurt impresiile inițiale cu medicul.
„Întreaga procedură de colposcopie durează, în mod obișnuit, aproximativ 10–20 de minute (poate puțin mai mult dacă se efectuează și biopsii multiple). În general, nu este necesară anestezie, deoarece colposcopia standard nu este dureroasă (se aseamănă ca senzație cu un examen Babeș-Papanicolau)”, a mărturisit dr. Gheoca.
În opinia specialistului, durerea severă nu este caracteristică acestei proceduri. Dacă totuși pacienta simte durere marcată, trebuie să semnaleze imediat medicului, care poate ajusta manevrele sau poate oferi pauze, repoziționare sau administrarea unui analgezic.
Cum trebuie să se pregătească femeia înainte de colposcopie?
O pregătire corespunzătoare înaintea colposcopiei asigură acuratețea examenului și confortul pacientei. În general, recomandările pre-procedură includ următoarele măsuri:
- Programați colposcopia într-o perioadă fără menstruație: Evitați pe cât posibil efectuarea investigației în timpul sângerării menstruale, deoarece sângele poate îngreuna vizualizarea colului. Ideal este ca procedura să fie planificată la câteva zile după încheierea menstruației.
- Evitați contactele sexuale înaintea examinării: Este indicat să nu aveți raporturi sexuale cu 24–48 de ore înainte de colposcopie. Activitatea sexuală recentă poate modifica aspectul mucoasei cervicale și vaginale, interferând cu testul.
- Nu folosiți tampoane intravaginale cu 1–2 zile înainte: În perioada din preajma colposcopiei, renunțați la utilizarea absorbantelor interne (tampoane), cupelor menstruale sau a altor dispozitive intravaginale. Și acestea pot lăsa reziduuri sau pot produce mici iritații locale, afectând examinarea.
- Nu aplicați tratamente intravaginale prealabile: Cu 48 de ore înainte de procedură, evitați spălăturile interne (dușuri vaginale) și nu introduceți ovule, creme sau alte medicamente vaginale (decât dacă medicul vă indică altfel). Substanțele chimice sau medicamentele pot altera temporar aspectul țesuturilor cervicale, influențând rezultatul colposcopiei.
- Eventual, administrați un analgezic ușor înainte (opțional): La indicația medicului, puteți lua un antiinflamator (precum ibuprofen) cu 30 de minute – 1 oră înainte de procedură, mai ales dacă sunteți foarte anxioasă sau știți că sunteți sensibilă la durere. Acest lucru nu este obligatoriu, dar poate reduce eventualele crampe asociate biopsiei.
În ziua procedurii, este recomandat ca pacienta să vină relaxată și odihnită. Nu este necesar să fie cu stomacul gol, întrucât colposcopia nu presupune anestezie generală. De asemenea, este bine să poarte haine lejere, care să poată fi îmbrăcate și dezbrăcate ușor. Dacă pacienta are emoții, poate discuta în prealabil cu medicul orice nelămurire – o bună informare înainte de investigație contribuie la confortul psihic.
Frici și mituri demontate
Pentru multe femei, colposcopia sună intimidant. Dar medicul a atras atenția că temerile sunt, de cele mai multe ori, nejustificate și a demontat câteva mituri.
– Mit: „Colposcopia este extrem de dureroasă.”
Realitate: Colposcopia poate cauza un mic disconfort, însă nu provoacă dureri intense. Majoritatea pacientelor o compară cu un examen ginecologic obișnuit sau cu recoltarea unui Pap – neplăcut, dar tolerabil. Doar dacă se face biopsie pot apărea crampe ușoare de scurtă durată, nicidecum dureri insuportabile. Cu comunicare și relaxare, colposcopia se desfășoară confortabil pentru pacientă.
Mit: „Colposcopia este periculoasă și poate afecta fertilitatea sau sarcina.”
Realitate: Colposcopia este o investigație sigură, fără impact negativ asupra fertilității feminine. Simplul examen colposcopic nu traumatizează colul uterin, iar chiar și biopsiile superficiale nu lasă, de regulă, sechele. Procedura se poate efectua în condiții de siguranță și la gravide, atunci când e necesară, fără să afecteze sarcina. În plus, s-a demonstrat că nici biopsia cervicală, nici tratamentele locale ulterioare (precum conizația) nu „distrug” capacitatea de a avea copii. Așadar, teama că o colposcopie ți-ar putea răpi șansa de a deveni mamă este nefondată.
Mit: „Dacă te trimite medicul la colposcopie, sigur ai cancer de col uterin.”
Realitate: Recomandarea de a face o colposcopie nu înseamnă automat un diagnostic de cancer. De fapt, în majoritatea cazurilor colposcopia evidențiază leziuni precanceroase sau modificări minore, nu cancer invaziv. Scopul colposcopiei este preventiv – să identifice orice schimbare înainte de a deveni cancer. Statistic vorbind, e destul de rar ca biopsiile colposcopice să arate deja un cancer instalat. De cele mai multe ori ele arată fie absența oricărei leziuni grave, fie existența unor leziuni incipiente ce pot fi tratate. Așa că trimiterea la colposcopie indică precauția medicului, nu faptul că suferi deja de cancer.
Mit: „Colposcopia este un tratament în sine care îți rezolvă problema.”
Realitate: Colposcopia este o investigație diagnostică – ea ajută la depistarea problemelor, dar nu le tratează propriu-zis (exceptând situația în care se face și un mic tratament în aceeași ședință, de exemplu cauterizarea unei leziuni foarte mici). Dacă se găsesc leziuni, va fi nevoie de tratament separat (cum ar fi excizia prin LEEP, laser etc.) pentru a le îndepărta. Așadar, colposcopia nu vindecă de una singură, ci reprezintă ochii cu ajutorul cărora medicul decide ce e de făcut în continuare.
În concluzie, colposcopia este o procedură sigură, utilă și relativ comodă, iar multe temeri care circulă pe acest subiect provin fie din necunoaștere, fie din confuzia cu alte intervenții. O informare corectă, din surse medicale avizate, este cel mai bun antidot împotriva miturilor.
