Disruptorii endocrini sunt substanțe chimice prezente în numeroase produse pe care le folosim zilnic – de la plastice și ambalaje pentru alimente, până la produse de curățenie sau cosmetice. Contactul constant și prelungit cu aceste substanțe pot afecta hormonii, mai ales în perioadele sensibile de viață, precum sarcina, copilăria sau adolescența, când echilibrul hormonal este mai fragil. Deși efectele nu sunt vizibile imediat, în timp pot apărea dezechilibre hormonale care pot duce la pubertate precoce, creștere în greutate, probleme de fertilitate și chiar afecțiuni tiroidiene. Specialiștii dr. Elena Drăgan și dr. Monica Mailat, medici endocrinologi în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, explică cum ne afectează aceste substanțe și cum putem reduce expunerea prin mici schimbări în viața de zi cu zi.
În limba engleză, disrupt înseamnă „a perturba“ – iar disruptorii endocrini exact asta fac: tulbură funcționarea normală a hormonilor. Cum? Aceste substanțe chimice „păcălesc“ sistemul hormonal prin faptul că, odată ce ajung în corp, imită hormonii naturali și modifică modul în care sistemul endocrin funcționează. „Disruptorii endocrini sunt niște substanțe chimice care au capacitatea de a interfera cu acțiunea hormonilor – pot fie să-i imite, să-i blocheze sau pot să modifice modul în care ei sunt produși“, explică dr. Monica Mailat.
Endocrinologul Elena Drăgan completează: „Mecanismele prin care acționează disruptorii endocrini sunt complexe și variate. Chiar dacă organismul nostru produce hormoni în cantități normale, prezența acestor substanțe poate perturba funcționarea lor, creând dezechilibre hormonale fără ca persoana să fi avut inițial vreo problemă endocrină“, subliniază medicul.
Un aspect important de reținut este că efectul disruptorilor endocrini nu depinde neapărat de cantitate: chiar și în doze foarte mici, aceste substanțe pot interfera cu hormonii noștri, care sunt secretați natural în cantități minime. „Mi se pare important să reținem că disruptorii nu respectă regula aceea clasică conform căreia dacă doza e mare, atunci și efectul este mare. Chiar și în doze foarte mici, aceștia pot interfera cu hormonii“, adaugă dr. Mailat.
Copii, adolescenți și femeile însărcinate, cele mai vulnerabile categorii
La această ecuație, se adaugă și momentul expunerii, despre care endocrinologii spun că este esențial. Impactul disruptorilor endocrini este mai mare în cazul copiiilor, adolescenților și femeilor însărcinate, deoarece aceste categorii sunt în perioade critice de dezvoltare sau modificare hormonală. La copii și adolescenți, sistemul hormonal și organele în creștere sunt mai sensibile, astfel că expunerea poate influența creșterea, pubertatea și dezvoltarea creierului.
„În ceea ce privește disruptorii endocrini, principala îngrijorare se referă la pubertate. Expunerea la substanțe care mimează estrogenul și testosteronul poate determina copiii să intre la pubertate mai devreme decât normal. Practic, hipotalamusul și hipofiza – dirijorii pubertății – funcționează normal, dar aceste molecule păcălesc organismul, făcându-l să se comporte ca și cum procesul pubertar ar fi deja început“, explică dr. Drăgan.
La femeile însărcinate, efectele se pot resimți nu doar asupra mamei, ci și asupra dezvoltării fătului. „De exemplu, unele studii arată că disruptorii endocrini pot afecta dezvoltarea placentei – un aspect important de știut pentru viitoarele mămici. În cazul copiilor, expunerea poate crește riscul apariției unor afecțiuni endocrine, care nu se manifestă neapărat la naștere, ci pot să apară și la câțiva ani după aceea“, subliniază și dr. Mailat.
Specialiștii pot măsura aceste substanțe în urină. Majoritatea sunt eliminate prin rinichi, așa că analiza urinei arată nivelul real de contact cu aceste chimicale.
Expunerea prelungită și cumulativă contează
Expunerea prelungită și cumulativă este un alt factor important în apariția dezechilibrelor hormonale. Folosirea zilnică a mai multor produse care conțin substanțe cu efect disruptor endocrin poate avea, în timp, un impact semnificativ. Chiar dacă fiecare substanță se află în cantități mici, efectele lor se pot aduna și pot influența modul în care hormonii funcționează. „Noi folosim în fiecare zi aceste produse fără să ne dăm seama că ne expunem la aceste substanțe în mod repetat“, completează dr. Mailat.
Dr. Drăgan subliniază de ce acest aspect este atât de important: „Contează atât cantitatea, cât și acumularea substanțelor în timp, dar și frecvența expunerii. De aceea este important să reducem pe cât posibil contactul zilnic cu aceste substanțe“.
La ce substanțe să fim atenți dacă avem copii mici și adolescenți
Bisfenol A (BPA) este o substanță chimică utilizată pe scară largă în fabricarea anumitor tipuri de plastic și se regăsește adesea în sticle și recipiente din plastic, ambalaje alimentare, conserve.
„Studiile arată că bisfenolul poate migra din material în alimente, mai ales atunci când recipientele sunt expuse la căldură. Expunerea este larg răspândită, având în vedere că aceste produse sunt folosite zilnic de majoritatea oamenilor“, explică dr. Monica Mailat, medic endocrinolog.
BPA este considerat un disruptor endocrin deoarece poate imita hormonii naturali, în special estrogenul, și poate interfera cu funcționarea normală a sistemului hormonal. „Bisfenolul A se leagă de receptorii estrogenici – alfa și beta – și le poate modula activitatea, comportându-se ca un hormon. La copii impactul este mai important, pentru că sistemul endocrin este încă în formare. Spre exemplu, o fetiță de doi, trei sau patru ani nu ar trebui să fie expusă la substanțe cu efect estrogenic, deoarece sistemul ei hormonal este încă în formare“, avertizează endocrinologul.
Ftalații sunt substanțe chimice folosite pentru a face plasticul mai flexibil. Copiii sunt expuși la ftalați în special prin obiectele cu care intră zilnic în contact: jucării moi din plastic, saltele și protecții impermeabile, pardoseli din PVC, dar și prin produsele de igienă sau cosmetice parfumate (șampoane, săpunuri, loțiuni).
Din punct de vedere hormonal, ftalații sunt considerați disruptori endocrini deoarece pot interfera cu hormonii androgeni, esențiali pentru dezvoltarea normală, în special la băieți. Expunerea în copilărie poate influența dezvoltarea sexuală, momentul pubertății și este asociată, mai târziu, cu probleme de fertilitate.
„Din punct de vedere clinic, aceste efecte pot avea consecințe importante, mai ales atunci când expunerea are loc în copilărie. La băieți, pot afecta dezvoltarea sexuală masculină și pot fi asociate, mai târziu în viața adultă, cu fertilitate scăzută sau cu o calitate mai slabă a spermei. Pot apărea și modificări ale momentului sau ritmului pubertății“, explică dr. Mailat.
Parabenii sunt substanțe chimice folosite ca conservanți, întâlnite frecvent în produsele cosmetice și de îngrijire personală, inclusiv în cele destinate copiilor.
Copiii sunt expuși la parabeni mai ales prin produsele aplicate direct pe piele: creme, loțiuni, șampoane, geluri de duș sau șervețele umede. Aceștia ajung în organism prin piele, iar expunerea este repetată, deoarece produsele sunt folosite zilnic.
Parabenii sunt considerați disruptori endocrini deoarece pot mima parțial hormonul estrogen. Deși efectul lor este mai slab decât al altor substanțe similare, expunerea constantă în copilărie, când sistemul hormonal este în formare, poate avea efecte pe termen lung.
„Activitatea estrogenică a parabenilor este redusă, dar nu neglijabilă în contextul expunerii zilnice și cumulative“, explică dr. Mailat.
Mai există și alți disruptori endocrini din mediu, precum PFAS (substanțele perfluoroalchilice și polifluoroalchilice) sau substanțele rezultate din poluare (hidrocarburi aromatice policiclice), însă expunerea la aceștia este mai greu de controlat la nivel individual.
10 schimbări în rutină ca să reducem expunerea la disruptori endocrini
1. Evită să încălzești mâncarea copiilor în recipiente din plastic; folosește sticlă sau inox. De asemenea, evită recipientele din plastic pentru pachețelul copiilor.
2. Alege cosmetice și produse de îngrijire cât mai simple pentru copii și adolescenți. Cele foarte parfumate ar trebui evitate.
3. Renunță la jucăriile din plastic vechi sau deteriorate și optează pentru materiale naturale (lemn, textile, silicon fără BPA), pentru a reduce expunerea copiilor la substanțe chimice potențial dăunătoare.
4. Șterge praful cu cârpa umedă, mai ales din camerele copiilor și de pe jucării. „Potrivit recomandărilor Endocrine Society, praful din locuință ar trebui îndepărtat prin ștergere umedă, deoarece ștergerea uscată îl ridică în aer. De asemenea, este indicată aspirarea regulată a locuinței“, recomandă dr. Mailat.
5. Înlocuiește tigăile antiaderente deteriorate pentru siguranța întregii familii.
6. Nu păstra băuturi în sticle de plastic, mai ales dacă sunt calde.
7. Spală hainele noi ale copiilor înainte de a le purta – materiale sunt tratate cu substanțe ignifuge care pot acționa ca disruptori endocrini.
8. Limitează parfumurile și odorizantele în camerele copiilor.
9. Aerisește casa zilnic, mai ales camerele copiilor și adolescenților. E important să aerisește și după ce faci curățenie ca să reduce expunerea copiiilor la chimicale.
10. Încurajează spălarea mâinilor înainte de masă pentru a preveni ingestia prafului contaminat.
