Afecțiunile tiroidei sunt tot mai frecvente la nivel global, dar și în România, cu peste 700 de mii de români care suferă de hipotiroidism, conform datelor furnizate de Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA. Pentru a afla care sunt mai exact simptomele ce indică o afecțiune endocrină, dar și cum pot influența hormonii sănătatea generală a organismului și greutatea corpului, precum și ce impact poate avea stresul asupra acestora, am discutat cu dr. Iuliana Găvănescu, medic endocrinolog la Policlinica Banat din Timișoara, parte din Rețeaua de Sănătate Regina Maria. Mai mult, medicul face câteva recomandări și în ceea ce privește deciziile pe care trebuie să le iei dacă te confrunți cu fluctuații de greutate.
Hormonii, mesagerii chimici ai organismului care se ocupă cu transmiterea informațiilor, controlează numeroase procese și, mai ales, metabolismul. Sau, altfel spus, de echilibrul hormonal depinde felul în care organismul uman utilizează energia. Tocmai de aceea, dezechilibrele hormonale și, implicit, afecțiunile endocrine trebuie depistate și tratate din timp. Din păcate, semnele care ne pot indica o afecțiune endocrină sunt, pe de o parte, foarte variate și, pe de altă parte, pot coincide cu numeroase alte boli, ceea ce îngreunează deseori procesul de diagnosticare, precum și alegerea tratamentului adecvat.
Simptome care indică probleme endocrine
Așadar, care sunt acele simptome care ar trebui să te îngrijoreze și să te determine să faci o programare la medicul endocrinolog? „Simptomatologia în bolile endocrine este destul de variată, dar cel mai frecvent apar simptome legate de afecțiuni ale glandei tiroide și anume hipotiroidismul și hipertiroidismul“, explică dr. Iuliana Găvănescu.
Hipotiroidismul se caracterizează prin:
- stări de oboseală, somnolență
- simptome depresive,
- incetinirea tranzitului intestinal cu apariția constipației,
- intoleranță la frig,
- reducerea temperaturii bazale cu tegumente uscate si reci,
- menstruații neregulate sau probleme de fertilitate.
Pe lângă toate aceste simptome care ar trebui să te preocupe, pot apărea și tulburări de concentrare și tulburări de memorie care îți pot influența și activitatea profesională.
Apare, mai spune medicul, „o ușoară creștere ponderală, deși apetitul si aportul alimentar nu sunt crescute.“
Hipertiroidismul, mai putin frecvent decat hipotiroidismul, presupune:
- stări de agitație, iritabilitate, insomnie
- oboseală, slabiciune musculară,
- tahicardie, palpitații,
- intoleranță la căldură,
- creșterea temperaturii corporale,
- apariția transpirațiilor generalizate,
- accelerarea tranzitului intestinal cu frecvente scaune diareice,
La polul opus hipotiroidismului, în cazul în care ai o tiroidă hiperactivă apare frecvent scăderea ponderală dată de creșterea ratei metabolismului bazal, consecință a excesului de hormoni tiroidieni, deși aportul alimentar este de obicei crescut.
Boala Graves-Basedow
Una dintre cele mai comune cauze de hipertiroidism este boala Graves-Basedow sau gușa exoftalmică, o afecțiune autoimună a sistemului endocrin în care glanda tiroidă este stimulată pentru a produce o cantitate excesivă de hormoni tiroidieni. În cazul acestei afecțiuni, apare în mod specific o afectare oculara in care „pacienții nu tolerează lumina puternica, apare fotofobie, hiperlacrimație, senzație de nisip în ochi, putând merge până la ieșirea globilor oculari din orbită – protruzia globilor oculari“, explică dr. Găvănescu.
Dacă recunoști simptomele prezentate, poți merge direct la un medic endocrinolog pentru o evaluare completă. Dacă, însă, nu reușești să interpretezi exact simptomatologia, aceasta fiind comună multor patologii, cel mai bine ar fi să mergi pentru o primă evaluare la medicul de familie pentru a fi îndrumat mai departe către un consult de specialitate în funcție de simptomele prezente, recomandă medicul specialist.
Cum tratăm hipotiroidismul și hipertirodismul
Atât pentru hipotiroidism, cât și pentru hipertiroidism, cele mai frecvente afecțiuni ale glandei tiroide, la ora actuala există tratamente, fie ele medicamentoase sau chirurgicale.
Astfel, revine medicul, „în hipotiroidism, cel mai recomandat medicament este Euthyrox, acesta conținând hormonul tiroidian care suplinește deficitul hormonal ce apare atunci cand funcția tiroidei este scăzută sau absenta. Pacienții au nevoie de acest medicament pentru ca organismul să funcționeze în limite normale. Fără hormoni tiroidieni nu putem funcționa.“
De asemenea, hipertiroidismul poate fi tratat medicamentos sau chirurgical, iar decizia terapeutica se ia în funcție de cauza care a dclanșat afecțiunea, Thyrozolul fiind medicamentul recomandat pentru a scadea secreția de hormoni tiroidieni.
„Există mai multe boli endocrine asociate hipertiroidismului și, atunci, tratamentul se face în funcție de patologia respectivă. Există tratament medicamentos pentru anumite boli endocrine, cum este boala Graves-Basedow, sau tratament prin intervenție chirurgicală atunci când vorbim despre noduli tiroidieni care dezvoltă o autonomie funcțională și scapă de sub controlul normal din organism“, mai spune dr. Iuliana Găvănescu.
Rolul hormonilor în controlul greutății
Unul dintre simptomele ce indică posibile afecțiuni endocrine constă, așa cum am menționat deja, în fluctuațiile de greutate. Atât excesul cât și deficitul de hormoni pot influența metaboliosmul bazal, utilizarea energiei și greutatea corporală. Insulina, hormonul de creștere, hormonii sexuali, hormonii tiroidieni sunt câteva exemple de hormoni care influențează apetitul, metabolismul și dispoziția grăsimii la nivelul organismului. Pe de altă parte, și greutatea corporală poate avea, la rândul ei, un impact negativ asupra echilibrului hormonal.
„Atât excesul, cât și deficitul hormonal poate favoriza apariția obezității, însă, și obezitatea la rândul ei produce un dezechilibru hormonal important care stimulează metabolismul anormal și acumularea de grăsime“, mai explică medicul endocrinolog.
De aceea, persoanelor care se luptă cu kilogramele în plus, dr. Găvănescu le recomandă în primul rând o evaluare endocrinologică „în cadrul căreia noi, medicii endocrinologi, evaluăm posibile dezechilibre hormonale și tratăm acolo unde este cazul.“
Tratamentul specific poate ameliora surplusul ponderal, însă acesta este doar primul pas în procesul de slăbire, revine medicul. „Și pacientul trebuie să-și aducă aportul în tot acest proces prin schimbarea stilului de viață, ceea ce presupune dietă, activitate fizică și controlul stresului”.
„Oamenii trebuie să aibă o dietă echilibrată, bogată în principii nutritive, consum zilnic de fructe și legume (nimic în exces, pentru că excesul dăunează chiar dacă vorbim de fructe sau de legume), cu reducerea aportului de alimente procesate și renunțarea la fumat. O dietă echilibrată ne ajută să ne menținem organismul sănătos, ne ajută să ne menținem kilogramele la un nivel optim.“
Pe lângă dietă, dr. Găvănescu recomandă și activitate fizică zilnică. „Cel puțin 30 de minute pe zi exerciții fizice. Fie că vorbim de practicarea unui sport, de mers la sală, mersul pe bicicletă sau, pur și simplu, mersul pe jos într-un ritm mai alert care poate fi considerat cel mai bun sport în menținerea unei greutăți corporale optime.“
Impactul stresului asupra hormonilor
Când vorbim despre schimbarea stilului de viață, vorbim și despre controlul stresului. Pe lângă greutatea corporală, nivelurile hormonale sunt într-un raport de interdependență și cu nivelul de stres din organism. Am întrebat-o pe dr. Iuliana Găvănescu ce efecte poate avea stresul pe termen lung asupra echilibrului hormonal și asupra sănătății în general.
„Stresul menține organismul într-o stare permanentă de alertă, ceea ce poate favoriza apariția unui dezechilibru hormonal. De exemplu, stresul agravează evoluția bolilor tiroidiene autoimune. Apar frecvente decompensări în perioadele de stres și atunci controlul acestor afecțiuni este foarte greu de obținut“, explică medicul.
De asemenea, mai spune dr. Găvănescu, „în perioadele de stres se secretă o cantitate crescută de cortizol la nivelul glandelor adrenale. Știm cu toții, cortizolul este considerat și hormonul stresului, iar expunerea prelungită la cantități crescute de cortizol favorizează apariția stărilor de anxietate si depresie și a tulburărilor de somn.“
Stresul pe termen lung poate afecta și fertilitatea prin scăderea funcției ovariene și a funcției testiculare. „Frecvent, la femei apar menstruații neregulate care pot ajunge până la amenoree, perioade în care nu există menstruație. La bărbați apar disfuncții sexuale care duc într-un final la aparitia unui grad de infertilitate. Oamenii trebuie să fie conștienți de impactul pe care îl are stresul asupra sistemului endocrin.“
Astfel, controlul stresului și schimbarea stilului de viață care se pot realiza fie prin diferite activități care îți fac plăcere, fie prin terapie cu ajutorul unui psiholog sau al unui psihiatru (în funcție de severitatea simptomelor), pot contribui la îmbunătățirea calității vieții și la echilibrul hormonal.
„De asemenea, în controlul stresului familia este foarte importantă, persoanele apropiate nouă sunt foarte importante deoarece toți avem nevoie, mai ales în perioadele de stres, de susținere emoțională“, concluzionează medicul.