Încet-încet, conceptul de înaintare în vârstă în mod sănătos câștigă teren și în România, iar interesul pentru medicina longevității este în continuă creștere. Surprinzător sau nu, tinerii între 20 și 30 de ani sunt cei care-și doresc cel mai mult să adauge calitate vieții și lucrează în acest sens. Ce fac mai exact? Printre altele, sunt atenți la ce mănâncă, fac sport de câteva ori pe săptămână indiferent de vreme, merg regulat la controale medicale, renunță la obiceiuri nocive și, nu în ultimul rând, socializează. Dr. Cristina Stanca, medic specialist medicină internă în cadrul Centrului de Longevitate Regina Maria Cluj, enumeră șase obiceiuri zilnice pe care și ea le-a adoptat și care contribuie la o viață lungă și sănătoasă.
Când vorbim de longevitate ne gândim la cineva care trăiește neapărat mult. Dar asta nu este decât o jumătate de adevăr. Nimeni nu vrea ani în plus petrecuți în condiții de boală și dependență, ci ani în care mobilitatea este păstrată, gândirea rămâne limpede, iar conexiunile sociale sunt active. Și nu este un țel imposibil de atins, dau asigurări medicii care se ocupă de îmbătrânirea sănătoasă. „Longevitatea este, cumva, un concept la modă cam peste tot în ultimii ani. La noi, este mai nou, dar în alte țări el a fost pus în practică”, subliniază dr. Cristina Stanca, medic specialist de Medicină internă în Rețeaua de Sănătate Regina Maria.
Ceea ce este foarte important de menționat este că longevitatea se referă nu doar la anii pe care îi trăim, ci la calitatea acestor ani din punctul de vedere al sănătății, adaugă specialistul: „Și că ne dorim ca anii aceștia să fie fără boli cronice, pe cât posibil. Acum, sigur, nu putem să fim veșnici, nemuritori și sănătoși până la 100 de ani, chiar dacă ne-am dori. Dar asta este tendința”.
Cum înțeleg problema tinerii
Chiar dacă acum statisticile arată că un român din patru trăiește cu o boală cronică și că, în medie, pacienții cronici suferă de 1-2 boli cronice simultan, lucrurile încep și la noi să se schimbe, cei mai interesați de îmbătrânirea sănătoasă fiind tinerii.
„Cel puțin generațiile mai tinere încep să fie din ce în ce mai preocupate de prevenție și de accesarea stilului de viață sănătos. Deja pe intervalul de vârstă 20-30 de ani am observat un trend în ultimii ani. Tinerii încep să aibă abonamente la sălile de sport și să facă sport cu sfințenie de trei ori pe săptămână, indiferent de vreme. Încep să-și facă periodic analize, să-și facă screening, să fie preocupați de bolile existente în familie. Pentru că, încet-încet începem să înțelegem că, dacă unchiul sau bunicul a avut un tip de cancer nu trebuie să rămână un subiect tabu în familie, să-l ascundem, să nu vorbim despre el. Pentru că este un lucru care ne afectează. Și pe noi, ca medici, ne interesează foarte mult istoricul bolilor din familie, gradul de rudenie cu respectivele persoane și momentul în care au debutat bolile. Și aici nu vorbim numai despre cancere, ci vorbim și despre diabet, despre boli cardiovasculare, pentru că încă suntem campioni la diagnostic destul de tardiv. Și atunci, pe asta ne axăm foarte mult”, explică dr. Stanca.
1. Longevitatea se construiește noaptea: De ce ora 23:00 este pragul critic
În ecuația îmbătrânirii sănătoase pe primul loc în topul dr. Stanca este somnul: „Ca prioritate și nu ca un lux. Pentru că longevitatea se construiește și noaptea, eu încerc cel puțin să mă culc la aceeași oră aproximativ. Adică la ora 22.00 – 22.30. Nu-mi iese chiar tot timpul, dar în 90% din cazuri ora mea de culcare este cam aceeași. Cu mici excepții, încerc să urmez aceeași rutină. Încerc pe cât posibil să mă culc înainte de ora 23.00 și clar recomand ca ora de culcare să fie înainte de ora 24.00”.
Medicul admite că nu toate persoanele au nevoie de același număr de ore de odihnă, dar ce este important este faptul că trebuie să dăm timp creierului să treacă prin toate ciclurile și fazele somnului. „În timpul somnului, corpul nostru se regenerează și avem nevoie de lucrul acesta. Mai ales că, pe parcursul zilei suntem hiperstimulați de toate, de informații, de ecrane, de zgomote. Avem deci o expunere maximă la toate acestea și atunci avem nevoie de niște ore de pauză în care să permitem organismului să se refacă”, explică medicul.
2. Analizele făcute la timp, cel mai bun „scut”
Următorul loc în topul personal este ocupat de prevenție, mai spune dr. Stanca: „Cel puțin de când lucrez la Regina Maria și am acces și abonament de sănătate mi-e mult mai ușor să-mi fac la timp analizele medicale, screening-urile ecografice, mamografiile și, în general, să fiu mult mai atentă la partea aceasta de prevenție. Și, în momentul în care se întâmplă ceva, să pot lua atitudine din timp. Și aici mă refer la insulino-rezistență, la glicemii, la creșterea hemoglobinei glicate, a colesterolului”, exemplifică medicul.
Tot acest comportament permite identificarea la timp a micilor schimbări care pot fi mai ușor controlate și rectificate.
Controalele medicale periodice trebuie să fie personalizate. „Cu cât facem niște recomandări mai personalizate, cu atât ne ajută mai mult. Sigur, există acel calup de analize generale, dar la fiecare pacient se adaugă ceva în plus, în funcție de istoricul personal și al bolilor existente în familie. Și, sigur, se iau în calcul factorii de risc la care se expune. Pentru că la un fumător, de exemplu, după vârsta de 50 de ani, se recomandă și screening-ul pentru cancerul pulmonar. Femeilor li se recomandă screening-ul pentru cancerul de sân. La bărbați, screeningul pentru cancerul de prostată și de colon, cu mențiunea că screeningul pentru cancerul de colon este recomandat și femeilor. Deci, cumva, adaptat, în funcție de sex, vârstă și istoric”.
3. Paharul cu apă dinaintea cafelei
Dr. Cristina Stanca admite că, în ceea ce o privește, interesul pentru o îmbătrânire sănătoasă a apărut în jurul vârstei de 40 de ani. „Înainte să împlinesc vârsta de 40 de ani, mi-am dat seama că îmbătrânesc. Și m-a apucat așa, un soi de panică, am început să caut, să văd ce aș putea face ca să mai țin un pic lucrurile în loc. Renunțasem deja la fumat și am început să mă hidratez mai bine. De dimineața, de exemplu, am început ca înainte de cafea să beau un pahar cu apă, lucru pe care anterior nu-l făceam”, mai spune medicul.
În opinia specialistului, hidratarea de dimineață oferă un plus de energie, mai ales că pe timpul zilei se poate întâmpla să uite să bea apă: „Dar, dacă prima dată când mă trezesc beau un pahar cu apă, mi-e mai ușor să consum lichide pe timpul zilei”.
4. Mușchiul, organul care ne ține tineri
Următorul pilon al îmbătrânirii sănătoase este mișcarea, mai spune dr. Stanca. „Pentru că mușchiul este un organ al longevității și atunci este nevoie să-l menținem în formă. Sinceră să fiu, mie nu mi-a plăcut să fac sport, dar am tot pus kilograme pe mine și m-am speriat. Și m-am apucat de sport. Mi-am luat un antrenor personal și merg de trei ori pe săptămână la sală. Am început să merg și pe jos mai mult. În plus, fiul meu mă scoate o dată pe săptămână cu bicicleta să facem câțiva kilometri. Cum spuneam, nu mi-a plăcut de la început, dar am reușit cumva să-mi fac o rutină în program ca să merg dintr-una-ntr-alta: de la serviciu mă duc la sală, de acolo merg la școală să-mi iau copilul și apoi merg acasă”, explică medicul felul în care s-a organizat.
Știm că facem suficientă mișcare atunci când urcăm un deal sau niște scări și nu mai gâfâim: „Când poți urca un deal și în același timp să vorbești la telefon știi că ai făcut destulă mișcare. Când simțim că nu mai rămânem fără aer, începem să fim mai antrenați. Aceasta este una dintre modificările sesizate în cazul meu. E drept că la noi, la Cluj, ne ajută și geografia, fiind un oraș așezat pe dealuri”.
5. De ce mâncarea sănătoasă costă mai mult – și merită
Și, în sfârșit, alimentația. „În ceea ce mă privește, alimentația n-a fost așa de problematică. N-am mâncat niciodată foarte procesat, nici fast-food foarte mult. Am prioritizat mereu somnul pentru că de fiecare dată când îmi lipsește mă resimt, încă de pe vremea când lucram într-un spital de stat și făceam multe gărzi. Îmi era foarte greu după nopțile nedormite”, explică medicul.
Ce trebuie să mâncăm? „Mâncare bună și gătită acasă. Din păcate, mâncarea de calitate e scumpă. Peștele e scump, carnea bună e scumpă, legumele de calitate, la fel. Pentru unii oameni, aceasta poate să fie o problemă. E mult mai ușor să-și iei un fast-food decât să-ți faci o friptură bună cu legume acasă”, adaugă dr. Stanca.
În aceste condiții, mai spune medicul, trebuie să găsim variante inclusiv pentru a face mezeluri acasă pe care să le punem în pachețelele de școală ale celor mici. „Dar, alimentația rămâne în continuare foarte importantă mai ales la persoanele cu risc de diabet sau la cele care au risc de diabet în familie, cei cu suprapondere, obezitate sau cu circumferință abdominală mare. La Regina Maria avem tot timpul în echipa multidisciplinară pe partea de longevitate și un nutriționist, deoarece fiecare specialist are un rol esențial în evaluarea și optimizarea sănătății pacientului. Cineva coordonează și trimite pacientul mai departe în cadrul echipei”, explică medicul.
Pe lângă nutriționist și cardiolog, în ultimii ani în echipele multidisciplinare geneticienii au un rol important: „Geneticienii ajută foarte mult în orice echipă. Astăzi, avem tot teste de epigenetică, nutrigenetică, teste de screening oncologic și deci genticianul ajută efectiv și pe partea aceasta de nutriție. Poate părea ciudat dar nu este, se știe deja că nutriția poate fi combinată cu genetica”.
6. Scăderea anxietății în 60 de minute: De ce noile grupuri de lectură și dans prelungesc viața
Unul dintre punctele nevralgice de la noi dar care este implicat puternic în îmbătrânirea sănătoasă este cel care ține de gestionarea stresului și sănătatea emoțională. „Însă, încet-încet, și în România, mersul la psiholog începe să nu mai fie o problemă. Iar psihologul ne ajută, de multe ori, în gestionarea stresului și nu numai. Stresul poate fi scăzut și prin sport, și prin expunere la lumină, și prin conexiunile sociale, care sunt extrem de importante și pentru partea de longevitate. Pentru că avem nevoie și de conexiuni sociale ca să fim bine. Trebuie să fim ancorați în societate”, precizează dr. Stanca.
Conexiunile sociale ne ajută să rămânem activi și aproape de cei cu care avem preocupări comune. „De exemplu, acum au început să fie la modă și la noi grupurile de lectură, grupurile de dans, grupurile de gătit, tot felul de clase din acestea. Unde oamenii își găsesc tot felul de activități în comun și, cel puțin pentru ora respectivă, reduc din anxietate și din stres”, explică medicul.
Toate aceste lucruri luate la un loc ne ajută să atingem vârste mari cu păstrarea mobilității și a independenței personale: „Ne ajută în primul rând să evaluăm riscurile, să identificăm problemele cât mai precoce și să avem un plan, o strategie de prevenție și de monitorizare. Nu sunt lucruri pe care să le facem o dată în viață, ci regulat. Identificând problemele, încercăm să le rezolvăm și să le ținem sub control. Unele pot fi rezolvate atunci – dacă intervine o boală acută – important este să nu se transforme în ceva cronic.
Problemele descoperite la timp au soluții, de cele mai multe ori. Și atunci, pe zona asta de longevitate, încercăm să avem un stil de viață sănătos, încercăm să facem evaluări medicale periodice, identificăm acolo unde sunt punctele slabe și construim niște strategii personalizate de prevenție și de monitorizare. Pentru că asta e important, monitorizarea, să urmărim în timp ce se întâmplă și ce modificări apar”.
„Și persoanele de 40-50 de ani pot să facă schimbări”
Specialistul invită orice persoană, de vârstă tânără sau medie să pună în practică obiceiurile unei vieți sănătoase și îndelungate: „Și persoanele de 40-50 de ani pot să facă schimbări, sigur că da. Dar trebuie să urmeze sfaturile medicale și să intervină acolo unde li se recomandă. Și dacă li se recomandă să meargă și la un nutriționist, să facă un anumit tratament, să se țină de lucrurile astea. Pentru că sunt unii care ajung să fie diagnosticați, dar nu respectă indicațiile ulterioare. Și atunci lucrurile se agravează. În rest, dacă facem ce trebuie, de multe ori, tratamentul medicamentos asociat cu o schimbare a stilului de viață aduc rezultate foarte bune. Deci trebuie să fie o combinație între stil de viață și între tratamentul de urmat”, mai spune medicul.
Vedem în jurul nostru, persoane care trăiesc 80-90 de ani, dar care nu au niciun fel de independență, care nu se pot ridica din pat: „Nu mi-aș dori să trăiesc așa. Să-mi pierd independența. Longevitatea se referă la o viață bună trăită timp îndelungat, cu independență, cu luciditate, fără accidente vasculare cerebrale, fără infarct, fără demență. Pentru că acestea sunt lucrurile pe care vrem să le prevenim, prin toate consulturile pe care le facem și prin optimizarea stilului de viață. Pentru că nu este suficient să trăim 90 de ani. Trebuie ca majoritatea acestor ani să fie ani în care să fim sănătoși”.
Și se poate. „Când mergem în călătorie în străinătate, de multe ori, vedem grupuri de oameni în vârstă care vizitează țări, zboară cu avionul, merg pe distanțe mari în locuri pe care și le-au dorit să le viziteze, dar pe care nu au avut timp înainte de pensionare. Cred că trebuie să ne stabilim niște ținte cumva, de genul: eu vreau să fiu bine la 80 de ani pentru că vreau să călătoresc sau să fac altceva, să-mi văd nepoții. Și dacă am un scop lupt să fiu bine, să mă mențin în formă cât mai mult timp. Și să mă mențin independent. Cred că acesta este un lucru foarte important”, conchide specialistul.
