Recomandrea de azi pentru citit vine cu romanul grafic Oscar și Tanti Roz de Éric-Emmanuel Schmitt, publicat la Editura Humanitas Junior. Povestea emoționantă a lui Oscar, un băiețel în vârstă de zece ani, o aflăm din amintirile bătrânei Tanti Roz, infirmieră la spitalul unde se află internat băiețelul. Acesta, după ce a tras cu urechea la ușa cabinetului doctorului Düsseldorf, a aflat că urmează să moară, deoarece cancerul de care suferă nu este tratabil. Ne putem imagina, măcar în parte, avalanșa de sentimente care-l încearcă pe Oscar, de la furie și neputință până la confuzie și revoltă. Verdictul acesta al morții iminente pare să-l izoleze pe copil de toată lumea, și mai ales de cei mai dragi oameni – părinții –, prinși, la rândul lor, în propria suferință.
Dar ceea ce începe ca o premisă dură și crudă se transformă treptat într-o poveste despre curaj, răbdare și iubire, cu ajutorul lui Tanti Roz, fostă luptătoare – supranumită „Ștrangulatoarea din Languedoc“. Bătrâna infirmieră, care a văzut multe la viața ei și înțelege fragilitatea și frumusețea existenței, se împrietenește cu Oscar și, prin purtarea ei directă și plină de umor, îl ajută pe băiețel să privească lucrurile dintr-o perspectivă nouă. Teama de moarte, care este la urma urmei și teama de necunoscut, ne poate ciunti pofta de a trăi, așa încât Tanti Roz îi propune lui Oscar un joc magic pentru cele 12 zile care i-au rămas băiețelului: „Începând de azi, o să observi fiecare zi gândindu-te că face cât zece ani“, îi spune ea. Încurajându-l în același timp să-i scrie zilnic câte o scrisoare lui Dumnezeu, pentru a se simți mai puțin singur, Tanti Roz îl susține pe Oscar în aventurile de care are parte acesta de-a lungul noii sale „vieți“.
Băiețelul trece prin vârsta copilăriei, apoi prin problemele specifice adolescenței: prima iubire (pentru Peggy Blue, fata albastră), primul sărut (și al doilea, și al treilea, pentru că nu-i treabă ușoară să fii popular la cincisprezece ani!), rebeliunea împotriva părinților, descoperirea prieteniei alături de ceilalți copii-pacienți din spital – Șuncuță, Sandrine Chinezoaica, Einstein etc., pentru a ajunge ulterior la maturitate și într-un final la bătrânețe.
Descoperirile pe care le face Oscar de-a lungul celor 12 zile sunt simple și în același timp uimitoare: atunci când ne este greu, ajută să fim alături de ceilalți care suferă, (astfel învață Oscar trecerea de la egoism la altruism); prietenia și iubirea sunt esențiale la orice vârstă, cuvintele cu adevărat interesante nu se găsesc în dicționarul medical („viață“, „moarte“, „Dumnezeu“), iar întrebările mari nu au răspuns: pentru viață, singura soluție e să trăiești.
Pe scurt, acest luminos roman grafic vorbește în primul rând despre arta de a trăi. Și, după cum spune la un moment dat Tanti Roz, „În adâncul sufletului nostru e ceva care crede întotdeauna un pic în minuni“.
