„Elev, caut job în vacanța de vară”. Cum ajung copii de 15 ani să se angajeze vara și ce-și iau din banii câștigați

Laura Bogaciu, redactor
elev care munceste vara
Unii tineri muncesc de nevoie în vacanța de vară, alții pur și simplu pentru a acumula experiență sau pentru a-și da seama dacă le place sau nu un anumit domeniu. FOTO: Shutterstock

    Odată închise cărțile, caietele și laptopurile la sfârșit de an școlar, s-ar spune că pentru toți elevii începe distracția și relaxarea. Mare, munte, drumeții, festivaluri. Unii, însă, își sacrifică vacanța și se angajează pentru a strânge bani de haine noi, telefoane sau diverse gadgeturi pe care nu și le permit părinții. Am stat de vorbă cu doi tineri din București care au renunțat la vacanța de vară: unul pentru a face bani de un IPhone, altul pentru a câștiga experiență de muncă și pentru a-și da seama dacă i se potrivește o anumită carieră.

    În vara anului trecut, platformele de recrutare au listat peste 16.000 de joburi care nu cereau experiență, majoritatea din domeniile retail, alimentație, call-center, turism, logistică și producție. Așadar, cine a vrut să muncească vara a avut de unde să aleagă. Legea permite angajarea de la 16 ani, iar cu acordul scris al părinților, chiar de la 15.

    Bani de buzunar și experiență la CV

    Motivele pentru care un elev sau student alege să muncească în vacanța de vară sunt variate: economice, personale, profesionale sau o combinație între toate acestea. De cele mai multe ori, ajung să se angajeze în vacanțe tinerii care nu vor să fie dependenți de banii părinților, mai ales dacă își doresc haine și gadgeturile pentru care nu primesc bani de acasă. Cei din mediile vulnerabile o fac mai degrabă pentru a-și sprijini familia sau pentru a strânge bani pentru taxe sau chiria din timpul facultății.

    O altă categorie este aceea a tinerilor care caută într-un job de vară o experiență profesională reală, care poate cântări mult la CV. În definitiv, chiar și timp de numai două luni, un viitor absolvent de liceu poate explora o carieră care îi surâde și își poate da seama dacă un domeniu i se potrivește sau nu.  

    Experiența lui Cosmin într-o agenție de comunicare și PR

    Anul trecut, Cosmin, un tânăr din București, terminase clasa a XI-a și, cum mai avea doar un an de liceu, ezita între două facultăți: Psihologie sau Comunicare. Nu cunoștea psihologi sau specialiști în comunicare dispuși să-i dea informații despre detaliile din spatele unei astfel de cariere, însă a ajuns la el o postare din social media cu oferta de internship a unei agenții de PR. Experiența pe care a avut-o acolo a ajuns să-i definească parcursul academic.

    „Mi-a plăcut munca în agenție, mi-au plăcut colegii și a fost interesant să văd cum se organizează evenimentele. La câteva dintre ele mi-am adus și eu contribuția, am făcut tot ce am fost pus să fac, chiar dacă uneori asta a însemnat doar să dau telefoane, să trimit emailuri ori să monitorizez aparițiile online. O să fiu sincer: nu a fost mereu ușor. M-am implicat și chiar am muncit pe bune, dar am învățat lucruri noi, la care nici nu mă gândisem: de exemplu să fac fotografii cu un aparat profesional sau să fac un thumbnail (n.red: vizualuri mici, atractive, care rezumă un anumit conținut).”

    Cosmin a rămas conectat cu domeniul, iar pe parcursul clasei a XII-a, în limita timpului disponibil, mai trecea pe la agenție să dea o mână de ajutor. Urmează acum să se înscrie la o facultate cu profilul Comunicare și speră ca în paralel să poată lucra, din nou, în agenție.

    „Mi-a plăcut să am tricou de Mega, să ajut vârstnicii (și fetele, recunosc) să-și pună cumpărăturile în sacoșe”   

    Tudor, un alt tânăr din Capitală, care anul acesta speră să devină student la Medicină, are și el o experiență relevantă, de acum doi ani. ”Treceam din clasa a X-a în clasa a XI-a și îmi doream un iPhone nou. Ai mei mi-au spus că, dacă muncesc o lună peste vară, îmi completează restul de bani. Am intrat la Mega, lângă noi, să aflu dacă fac angajări. Exista și varianta de a lucra la o terasă, însă programul era mai lung și nu mi s-a părut o idee bună. M-am descurcat singur cu cazierul, am fost cu tata la analize, cu mama la bancă pentru extrasul de cont, și am început.

    Ce mi-a plăcut: să analizez persoanele care veneau la casă, să mă uit ce aleg, ce cumpără. Mi se părea liniștitor să observ oamenii, în general, să îi ajut să-și pună lucrurile în pungi pe cei în vârstă (și pe fete, recunosc), să am tricou de Mega, să primesc banii pentru telefon. Ce nu mi-a plăcut: a fost obositor pentru că nu aveam pauză în cele patru ore și erau mulți oameni lipsiți de bune maniere care parcă voiau să-ți facă viața mai grea. Dar așa este și în viață, în general…

    Ca sfat pentru tinerii care se gândesc să lucreze peste vară: alegeți ceva aproape de casă, ca să nu pierdeți mult timp pe drum. Gândiți-vă că în perioada în care munciți nu este ca în vacanță. Dacă vă angajați, împrieteniți-vă cu colegii, fiți serioși și oglindiți experiența și în alte contexte din viața voastră. Nu e doar despre bani!”, spune Tudor.

    Stimulent financiar pentru firmele care angajează elevi sau studenți în vacanța de vară

    Firmele care angajează elevi sau studenți pe perioada vacanței pot beneficia de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referință (ISR) al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă (valoarea ISR este de 660 lei). Stimulentul financiar se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev şi student pentru care s-a încheiat contract individual de muncă. Diferenţa dintre stimulentul lunar acordat şi salariul realizat se suportă de către angajator din fonduri proprii.

    Beneficiază de stimulentul financiar lunar prevăzut mai sus angajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenţi în baza:

    • unui contract individual de muncă pe durată determinată, egală sau mai mică decât durata vacanţei, încheiat în condiţiile legii, cu normă întreagă sau, după caz, cu timp parţial;
    • unui contract de muncă temporară, numai dacă durata misiunii de muncă temporară este egală sau mai mică decât durata vacanţei.

    În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani, contractul individual de muncă încheiat cu durata timpului de muncă de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână se consideră încheiat cu normă întreagă.

    Te-ar mai putea interesa

    Te-ar mai putea interesa