A fost odată Regina Ana

Raluca Dumitrică
regina-ana-cu-familia-totul-despre-mame

Pe 1 august, la 92 de ani, Regina Ana a României a murit în spitalul din localitatea elveţiană Morges, înconjurată de familia ei. Mereu elegantă şi surâzătoare, regina a părăsit această lume cu aceeaşi discreţie cu care a şi trăit. Casa Regală a României a anunţat că la căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Principesa Moştenitoare Margareta, Principesa Elena, Principesa Sofia şi Principesa Maria, așadar patru din cele cinci fiice ale ei. Majestatea Sa, Regele Mihai, a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână.

Despre Regele Mihai şi, mai nou, Principesa Moştenitoare Margareta şi soţul său, Principele Radu, s-a scris şi s-au spus multe în ultimii ani. Nu la fel de mult s-a vorbit despre jumătatea regelui, Regina Ana. Acest personaj nu a ieşit prea mult în lumina reflectoarelor şi a fost, pentru multă lume, un model de soţie şi mamă.

Născută în 1923, la Paris, ca fiică a principelui René de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei, şi înrudită cu familia regală britanică, Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite of Bourbon-Parma şi-a trăit cea mai mare parte a copilăriei în Franţa. Vacanţele copilăriei, in schimb, aveau loc în Italia, la casa bunicii ei, sau în Danemarca.

Familia sa a ales să-şi părăsească ţara în timpul celui de-al doilea război mondial, mai precis în 1939. Decizia aceasta a făcut ca Ana, împreună cu cei trei fraţi ai săi, Jacques, Michel şi André, să facă un periplu prin Spania şi Portugalia, cu destinaţia finală Statele Unite ale Americii.

De la vânzătoare, la regină

Deşi crescută într-o familie cu sânge albastru, Ana a avut o viaţă cât se poate de obişnuită pentru cineva de rangul său. Pe când avea 16 ani, s-a înscris la celebra şcoală de design Parsons din New York, dar s-a şi angajat ca vânzătoare la celebrul magazin universal Macy’s, ca să poată să se întreţină. În anul 1943 a ajuns, cu permisiunea familiei, pe frontul din Europa. Acolo a lucrat, ca şofer de ambulanţă, pentru armata franceză. În urma eforturilor sale a primit şi o distincție din partea statului francez, şi anume French Croix de Guerre.

Destinul şi nimeni altul a făcut-o să ajungă să fie regina. Regele Mihai își dorea să se căsătorească, iar, după ce a văzut o fotografie cu Ana, a fost de-a dreptul fermecat de chipul său luminos și blajin. Dorind să o cunoască, a încercat să-o invite pe ea şi pe familia ei la Bucureşti, dar planurile nu s-au concretizat. Pentru că urmau să participe amândoi în noiembrie 1947 la Londra, la nunta Prinţesei Elizabeth, şi-au pus speranţele în acest eveniment. Din fericire, au reuşit să se întâlnească acolo. Deşi întâlnirea a fost ezitantă şi presărată cu gafe ale Anei, chimia dintre ei i-a făcut să-şi dea seama că e posibil să aibă un viitor comun.

O nuntă cu probleme

La foarte scurt timp, respectiv la numai două săptămâni de când se cunoscuseră, Mihai a cerut-o de soţie în Elveţia, la Lausanne. Cererea în căsătorie a avut loc în timp ce erau în maşină, iar regele se afla la volan. Ana a acceptat, iar căsătoria a avut loc în 1948, la Atena, în rit ortodox, după ce Mihai fusese forţat să abdice, în luna decembrie a anului anterior. Căsătoria s-a derulat în Grecia din pricină că Papa Pius XII refuzase să îi dea Anei, care era catolică, o dispensă să se căsătorească cu cineva de altă religie.

Regina a mărturisit mai târziu că mama și soacra ei, regina Elena, au mers amândouă să-i ceară acordul Papei pentru căsătorie. Mama Anei a dat cu pumnul în masă, auzind că nu se poate acorda dispensa. În anul 1966, la dorinţa Anei, cei doi reuşesc să aibă şi altă ceremonie matrimonială în rit catolic, la Monaco.

Regina Ana, o regina atipică, fără ţară

Pe parcursul primei părţi a căsniciei, cei doi au locuit într-o casă închiriată din ţinutul britanic Hertfordshire, unde s-au ocupat de grădinărit şi de crescut găini. Mai apoi au dus o viaţă liniştită în localitatea Versoix din Elveţia, acolo unde şi-au şi crescut cele cinci fete. Se mai spune despre ea ca nu se dădea în lături de la muncile cele mai grele, că era pasionată de tâmplărie și de mașini, și că a fost întotdeauna un sprijin moral și fizic pentru soțul său.

Regina Ana nu a reuşit să ajungă în România decât în anul 1992, după căderea comunismului. Cu toate astea, a devenit extrem de îndrăgită de simpatizanţii monarhiei din ţara noastră, şi nu numai. Ea a fost apreciată pentru discreţia, eleganța, bunătatea şi liniştea emanate. În 2008 a fost în prim-plan datorită sărbătoririi împlinirii a 60 de ani de căsătorie. Nunta de diamant, aşa cum e cunoscută această celebrare, a fost un adevărat eveniment în ţară. El a reunit figuri importante ale caselor regale europene, precum Regele Constantin al Greciei şi soţia sa, Regina Anne-Marie, Regina Sofia a Spaniei, Regele Simeon II al Bulgariei şi soţia sa, Regina Margarita.

Sunt voci care i-au imputat reginei ca ar fi putut face mai multe pentru țara al cărei nume îl purta. Alte voci i-au luat apărarea și au afirmat că, în contextul dat, regina s-a prezentat onorabil și că întreaga sa viață a fost un model pentru alte femei. Și, indiferent de care parte a baricadei ne-am situa, dacă regina a inspirat prin conduita sa, despre care se spune ca a fost ireproșabilă, măcar un singur om, atunci putem fi mai îngăduitori și ne putem îndrepta și noi măcar un singur gând bun către ea, în aceste clipe.

Dacă ți s-a părut util acest articol despre Regina Ana, dă LIKE paginii noastre de Facebook. Acolo găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante!

Foto: dailytelegraph.com.au, romania-insider.com, people.com.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa