Pentru un drum de câteva ore spre mare nu este nevoie nici de un meniu complicat, nici de o sacoșă plină cu produse „speciale pentru copii”. Gustările pot fi foarte simple, însă alegerea lor ar trebui făcută ținând cont de trei lucruri: să fie ușor de mâncat, să nu presupună prea multe dulciuri și, mai ales în cazul copiilor mici, să nu crească riscul de înec. Dr. Oana Merchea, medic specialist în medicină de familie și dietetician-nutriționist, recomandă ca în geanta pentru drum să se află în primul rând alimente familiare copilului și cât mai puțin procesate. „Pentru un copil, cele mai bune gustări pentru drumurile lungi sunt cele simple, ușor de digerat și cât mai puțin procesate. Putem alege fructe proaspete deja porționate, legume tăiate, iaurt, un sandviș mic pregătit acasă sau biscuiți simpli, cu cât mai puțin zahăr adăugat.”
Un drum lung schimbă însă contextul în care copilul mănâncă: stă prins în scaun, mașina este în mișcare, accesul adultului la el poate fi limitat, iar vara unele alimente se alterează rapid dacă nu sunt păstrate la rece. De aceea, o gustare potrivită pentru călătorie nu se alege doar după criteriul „îi place și o va mânca”, ci și în funcție de vârstă, siguranță și felul în care poate fi păstrată până la momentul în care este oferită.
Nu este nevoie de gustări „speciale pentru drum”
Banana, para bine coaptă, bucățile de piersică sau nectarină, feliile de ardei ori castravete pot fi variante mai potrivite decât o succesiune de pungi cu dulciuri și batoane cumpărate de la benzinărie. Alegerea trebuie făcută însă și în funcție de vârsta copilului: ceea ce poate mânca fără probleme un școlar nu este automat sigur pentru un copil de doi sau trei ani.
Recomandarea specialistului este susținută și de principiile actuale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În ghidul privind alimentația sănătoasă, actualizat în 2026, organizația recomandă o dietă diversă, bazată în mare parte pe alimente cât mai puțin procesate și pe o varietate de fructe, legume, leguminoase, cereale integrale și surse de proteine, cu limitarea alimentelor bogate în sare, zaharuri libere și grăsimi nesănătoase.
Drumul până la mare sau până la destinația de vacanță nu trebuie să devină, așadar, o zi în care aceste principii dispar complet. În același timp, nici nu este nevoie ca părintele să pregătească o caserolă elaborată pentru fiecare oră de călătorie. Un fruct, câteva legume pregătite corespunzător vârstei sau jumătate de sandviș pot fi suficiente până la următoarea oprire. O gustare ar trebui să potolească foamea dintre mese, nu să devină o masă continuă care începe la plecarea de acasă și se termină când familia ajunge la destinație.
- CITEȘTE ȘI: Gustări rapide și sănătoase pentru preșcolari
La copiii mici, întrebarea nu este doar „ce îi dau?”, ci și „cum îi dau?”
Oana Merchea atrage atenția asupra unei diferențe esențiale atunci când pregătim gustările pentru cei mici: „În funcție de vârsta copilului, putem include și nuci sau semințe, însă trebuie să ținem cont de riscul de înec. La copiii mici, alimentele trebuie adaptate ca textură și dimensiune, iar ideal este ca gustările să fie oferite în timpul opririlor, nu în timp ce mașina este în mers.”
Această precauție are o bază foarte concretă. NHS, serviciul public de sănătate din Marea Britanie, avertizează că alimentele ferme, mici și rotunde prezintă un risc mai mare de înec pentru bebeluși și copiii mici. Recomandările NHS spun că strugurii și roșiile cherry trebuie tăiate pe lungime în bucăți mai mici, sâmburii trebuie scoși, iar alimentele tari trebuie adaptate astfel încât copilul să le poată mesteca în siguranță.
În cazul nucilor există o regulă și mai clară. NHS recomandă ca nucile și arahidele întregi să nu fie oferite copiilor sub cinci ani, din cauza riscului de înec. Pentru copiii mai mici, nucile pot fi introduse, dacă nu există contraindicații legate de alergii, sub formă măcinată sau mărunțită corespunzător. Informațiile NHS despre alimentele care trebuie evitate la copiii mici pot fi consultate aici.
Un morcov crud întreg, un măr tare tăiat în bucăți nepotrivite, boabele întregi de strugure sau un pumn de alune nu devin mai sigure doar pentru că sunt considerate alimente sănătoase. Pentru copilul mic, forma și textura sunt la fel de importante ca valoarea nutritivă.
De ce este mai bine ca un copil mic să mănânce la oprire, nu în mers
Imaginea copilului care ronțăie liniștit în scaunul auto poate părea soluția perfectă pentru încă 50 de kilometri fără proteste. Există însă un motiv serios pentru recomandarea medicului Oanei Merchea de a păstra gustările pentru pauze. Royal Society for the Prevention of Accidents (RoSPA), organizație britanică specializată în prevenirea accidentelor, recomandă ca cei mici să stea jos și nemișcați atunci când mănâncă și beau. Organizația atrage atenția că mișcarea în timpul mesei crește riscul ca un copil să se înece și recomandă ca adultul să supravegheze alimentația.
Child Accident Prevention Trust, organizație britanică dedicată prevenirii accidentelor la copii, merge în aceeași direcție: recomandă ca părinții să rămână lângă bebeluși și copiii mici când aceștia mănâncă și atrage atenția în mod special asupra alimentelor precum strugurii, roșiile mici, nucile întregi, popcornul sau bomboanele tari.
Într-o mașină aflată în mers, situația este și mai dificilă: adultul de la volan nu poate interveni imediat, iar celălalt părinte nu are întotdeauna acces ușor la copil. O oprire de câteva minute rezolvă două lucruri deodată: copilul mănâncă supravegheat, iar drumul este întrerupt pentru puțină mișcare și schimbarea poziției. Pentru un copil mai mare, care mestecă bine și poate semnala imediat dacă are o problemă, riscul nu este același ca pentru un copil de doi sau trei ani. Totuși, pentru cei mici, gustarea la oprire este alegerea mai prudentă.
- CITEȘTE ȘI: Gustări cu un conținut scăzut de zahăr
Iaurtul și sandvișul sunt bune pentru drum, dar numai dacă le păstrezi corect
Un iaurt, un sandviș pregătit acasă sau fructele tăiate sunt practice, însă introduc o altă problemă pe timpul verii: temperatura. Food Standards Agency (FSA), autoritatea britanică pentru siguranță alimentară, recomandă păstrarea la rece a alimentelor care în mod normal stau în frigider și folosirea unei genți frigorifice sau a unei cutii izolate, împreună cu acumulatori de răcire, atunci când acestea sunt transportate.
Practic, dacă plecați dimineața spre mare și vreți să luați iaurt, brânză, un sandviș cu ingrediente perisabile sau fructe deja tăiate, o geantă frigorifică mică este mult mai utilă decât umplerea unui rucsac cu mâncare care va sta câteva ore în căldură. Fructele întregi care nu necesită refrigerare, biscuiții simpli sau alte produse care se păstrează la temperatura camerei sunt mai ușor de gestionat. Tocmai de aceea, bagajul de drum poate conține o combinație între alimente care trebuie păstrate la rece și câteva variante care rezistă fără probleme până la destinație.
Chipsurile și dulciurile nu sunt complet interzise. Problema apare când devin „meniul de călătorie”
Drumul lung are propriile ritualuri, iar pentru mulți copii oprirea la benzinărie și alegerea unei gustări fac parte din vacanță. Nu este nevoie ca o pungă mică de chipsuri sau o înghețată cumpărată pe traseu să devină motiv de conflict. Problema este alta: dacă plecarea în vacanță începe cu biscuiți dulci, continuă cu chipsuri, apoi cu un croissant, o bomboană și o sticlă de suc, copilul petrece ore întregi ciugulind produse foarte sărate sau foarte dulci fără să mai simtă când îi este cu adevărat foame.
Dr. Oana Merchea recomandă ca astfel de produse să rămână mai degrabă excepția: „Aș evita chipsurile, dulciurile, produsele de patiserie și sucurile, mai ales în cantități mari. Iar pentru hidratare, apa rămâne cea mai bună alegere pe parcursul călătoriei.” Sugestia sa privind dulciurile și băuturile îndulcite este în acord cu ghidurile OMS, care recomandă atât adulților, cât și copiilor reducerea zaharurilor libere la mai puțin de 10% din aportul energetic zilnic și sugerează, atunci când este posibil, o reducere sub 5%. OMS indică alegerea fructelor proaspete în locul gustărilor dulci și limitarea băuturilor cu zahăr ca metode concrete de reducere a consumului.
- CITEȘTE ȘI: Câtă apă trebuie să bea un copil pe caniculă. Ghidul complet al hidratării, în funcție de vârstă
Suc sau apă? Pentru sete, varianta simplă rămâne cea mai bună
Pe un drum de vară, hidratarea merită pregătită înaintea gustărilor. Aerul condiționat poate face ca senzația de căldură să fie mai puțin evidentă, dar copilul are în continuare nevoie să bea regulat. Apa are un avantaj pe care sucul, ceaiul îndulcit sau băuturile „pentru copii” nu îl pot egala: hidratează fără să adauge zahăr la fiecare înghițitură. În plus, dacă este la îndemână permanent, copilul nu ajunge să asocieze automat setea cu o băutură dulce.
Cantitatea necesară nu este aceeași pentru orice copil și depinde de vârstă, alimentație, temperatură și activitate. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) stabilește valori orientative diferite ale aportului total de apă în funcție de vârstă și subliniază că necesarul trebuie să compenseze pierderile de apă ale organismului.
Aportul adecvat de apă în funcție de vârstă, conform EFSA:
| Vârsta copilului | Aport total adecvat de apă |
| 0–6 luni | 100–190 ml/kg corp/zi |
| 6–12 luni | 800–1.000 ml/zi |
| 1–2 ani | 1.100–1.200 ml/zi |
| 2–3 ani | 1.300 ml/zi |
| 4–8 ani | 1.600 ml/zi |
| Fete 9–13 ani | 1.900 ml/zi |
| Băieți 9–13 ani | 2.100 ml/zi |
| Fete ≥14 ani | 2.000 ml/zi |
| Băieți ≥14 ani | 2.500 ml/zi |
Sursa: Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Scientific Opinion on Dietary Reference Values for water.
BINE DE ȘTIUT: Valorile EFSA se referă la aportul total de apă, adică apa provenită atât din băuturi, cât și din alimente. Necesarul individual poate varia în funcție de temperatură, activitate fizică, alimentație și pierderile de lichide. La sugari, o parte importantă sau chiar totalitatea aportului provine din laptele matern ori formula de lapte, în funcție de vârstă și alimentație.
