După un an școlar plin de teme, teste și lecturi obligatorii, părinții se întreabă dacă vacanța ar trebui să însemne exclusiv relaxare sau și învățare. Cititul, teoretic, se poate încadra la ambele categorii, atâta timp cât volumele alese nu sunt greu de înțeles și-i aduc copilului bucurie. Realitatea este că, de când dispozitivele elctronice au acaparat mintea și timpul copiilor, părinților le e foarte greu să introducă lectura în rutina celoc mici. Și atunci, îi obligă pur și simplu să citească. Efectul poate fi, însă, departe de cel dorit, crede profesorul de Limba și literatura română Florentin Gheorghe, cunoscut ca Florentin- Profu de română în social media, unde prezintă materiale educative.
Există copii care citesc din proprie inițiativă, din curiozitate, din dorința de a descoperi lumi noi. Restul au nevoie să fie inspirați, împinși ușor de la spate și ajutați să descopere plăcerea lecturii. Profesorul Florentin Gheorghe crede că răbdarea părinților, exemplul lor personal și felul în care reușesc să identifice cărțile potrivite pentru copilul lor sunt esențiale pentru ca un copil să îndrăgească cititul.
Câte cărți ar trebui să citească un copil în vacanța de vară?
Aceasta este o întrebare pe care mulți părinți o adresează profesorilor de română. Răspunsul nu poate fi unul singur, crede Florentin Gheorghe. Dacă e vorba de un copil obișnuit cu lectura, nu există limită. Cu cât mai mult, cu atât mai bine. „Dacă e un copil căruia nu-i place s-o facă, și o carte citită, pentru început, este un succes. E ca în sport: nu poți alerga din prima 10 kilometri. Începi cu mai puțin și, în timp, prin exercițiu și perseverență, ajungi să alergi cât mai mult”.
Una dintre cheile succesului este alegerea cărților potrivite. Mulți părinți pornesc de la ideea că vacanța este momentul ideal pentru recuperarea listelor de lecturi obligatorii sau pentru volumele considerate „serioase” și pentru autorii canonici. Profesorul propune însă o perspectivă diferită: „Eu aș recomanda să citească orice le face plăcere, în funcție de interesele lor. Sigur, am grijă să verific ca acele cărți să promoveze niște valori pe care le consider potrivite și să fie adecvate vârstei lor. Pot fi benzi desenate, poezii, romane, povești, orice. Mai ales în vacanță, cititul trebuie să fie o plăcere, o activitate de recreere. Dacă e pasionat de roboți, de exemplu, aș căuta cărți cu roboți. Dacă e pasionat de istorie, aș căuta cărți care explorează teme istorice și tot așa.”
Abia după ce apare această plăcere a lecturii, părintele poate introduce și volume considerate esențiale: „E important să îl fac pe copil să îi placă să citească. Apoi, desigur, pot introduce în lista lui de cărți și acele lecturi esențiale, din literatura română sau universală, pe care le consider valoroase și necesare.” Ordinea este, așadar, esențială. Mai întâi se formează obiceiul și bucuria de a citi. Abia apoi vine literatura clasică.
- CITEȘTE ȘI: Lista de lecturi pentru vacanță. Recomandări pentru toate vârstele și soluții pentru „mofturoși”
Exemplul părinților valorează mai mult decât un discurs despre beneficiile lecturii
Mulți părinți spun că au încercat toate variantele: au cumpărat cărți frumos ilustrate, au făcut liste de lectură, au stabilit un program zilnic și au explicat de nenumărate ori de ce cititul este important. Cu toate acestea, copilul continuă să evite cărțile și preferă aproape orice altă activitate. În opinia profesorului, exemplul personal e mai important decât orice. „În primul rând, i-aș explica copilului de ce e bine să citească. Cititul are numeroase beneficii, cunoscute la nivel teoretic de toți. Provocarea vine însă atunci când trebuie să punem în practică acest lucru. Să îi faci pe copii să citească azi este un test atât pentru profesori, cât și pentru părinți. Le-aș recomanda părinților să citească ei înainte de a-i încuraja pe copii să o facă. Exemplul personal este mult mai puternic decât orice sfat. Copiii imită ceea ce văd în familie. Nu-i poți cere copilului tău să citească dacă tu nu o faci.”
Un alt sfat pentru părinți este să nu abandoneze rapid demersul. Nu există o rețetă universală, ceea ce funcționează pentru un copil poate să nu dea niciun rezultat în cazul altuia și tocmai de aceea părinții trebuie să fie flexibili și să încerce abordări diferite. Una dintre soluțiile lui este următoarea: „Aș alege o carte pe care aș citi-o împreună cu copilul meu, iar la sfârșit am crea o dezbatere, am discuta împreună despre carte, ce ne-a plăcut, ce nu, cu ce personaje am rezonat și așa mai departe.” În felul acesta, lectura nu mai este o activitate solitară și nici o obligație verificată de părinte. Ea devine un prilej de dialog și de timp petrecut împreună.
Ce cărți recomandă profesorul pentru fiecare etapă de vârstă
Deși insistă că vacanța ar trebui să lase loc preferințelor personale, Florentin Gheorghe vorbește și despre cărțile care l-au însoțit pe el în diferite etape ale copilăriei și adolescenței și pe care i-ar plăcea să le citească și generațiile de azi. Pentru copiii din clasele primare, profesorul recomandă poveștile lui Hans Christian Andersen și ale Fraților Grimm, volume care dezvoltă imaginația și îi introduc pe cei mici într-un univers al valorilor, al curajului și al binelui. Pentru gimnaziu, alegerea lui este seria Harry Potter, iar pentru elevii de liceu face o recomandare care îi poate surprinde pe mulți: „Am fost impresionat de «Micul Prinț», o carte profundă pe care nu o poți înțelege la vârste mici. Contrar aparențelor, nu e o carte pentru copii.”
