Obiceiurile de Anul Nou poartă în ele credințe străvechi, au un farmec aparte și crează amintiri de neuitat. Sorcova este una dintre cele cele mai iubite datini din această perioadă. De la confecționarea sorcovei, până la dimineața în care cei mici merg să ureze pe la casele vecine, această tradiție aduce bucurie copiilor. Dar când se merge cu Sorcova și ce înseamnă, de fapt, această datină? Iată ce trebuie să știi despre acest obicei vechi.
Când se merge cu Sorcova
Sorcova este un obicei popular din România care se practică în prima zi a noului an, adică pe 1 ianuarie. De Anul Nou, copiii merg cu Sorcova – o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă făcută în casă dintr-o nuielușă în jurul căreia se împletesc ghirlande și se prind flori de hârtie colorată. Sorcova se împodobește cu tot felul de cordeline și decoruri strălucitoare, să fie cât mai veselă și bogată, așa cum ar trebui să fie și noul an. Copiii sunt cei care merg cu Sorcova și urează oamenilor sănătate, belșug, veselie și un an nou bogat, asta pentru că ei reprezintă puritatea. Etimologic vorbind, numele tradiției și al crenguței împodobite provine de la cuvântul bulgar „surov”, care înseamnă „verde fraged” și care face aluzie la ramura înmugurită ruptă dintr-un copac. Atunci când sorcovești pe cineva, înclini această crenguță către persoana respectivă (sau chiar lovești ușor), ca și când ai avea o baghetă magică cu ajutorul căreia transmiți tinerețe și bunăstare celui pe care îl urezi.
Diferite variante ale sorcovei
Sorcova are mai multe variante, specifice diferitelor zone ale țării, sau adaptate vârstelor copiilor care merg să ureze. Cea mai cunoscută variantă este:
Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți/ Ca un măr, ca un păr, Ca un fir de trandafir,/ Tare ca piatra, Iute ca săgeata,/ Tare ca fierul, Iute ca oțelul./ La anul și la mulți ani!
Sau: Sorcova, vesela, Peste vară, primăvară,/ Să trăiți, Să-mbătrâniți. Să-nfloriți, Să mărgăriți,/ Ca un măr, Ca un păr, Ca un fir de trandafir./ Tare ca piatra, Iute ca săgeata,/ Tare ca fierul, Iute ca oțelul./ La anu’ și la mulți ani!
O variantă puțin mai lungă, cu urări mai multe și detaliate:
Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți,/ Ca un măr, ca un păr, Ca un fir de trandafir, /Ca merii, ca perii, În mijlocul verii;/ Ca vița de vie La Sfântă Mărie,/ Tare ca piatra, Iute ca săgeata, /Tare ca fierul, Iute ca oțelul./ Vacile lăptoase, Oile lânoase,/ Porcii unsuroși, Copii sănătoși;/ Câte cuie sunt pe casă, Atâția galbeni pe masă./ La anul și la mulți ani! Să trăiți să ne dați bani!
După ce ai fost sorcovit, trebuie să oferi copilului un bănuț, în mod simbolic, pentru ca tot ce ți-a urat să se îndeplinească în noul an.
De ce se merge cu Sorcova
Sorcova e unul dintre acele obiceiuri de Anul Nou pe care le știi de mic, dar rareori te întrebi care este scopul lor, de fapt. Copiii se bucură de colindat și de bănuții primiți, dar semnificația din spatele acestei tradiții rămâne, de multe ori, ascunsă. Însă mersul cu sorcova face parte dintr-un ritual vechi, încărcat de semnificații legate de noroc, sănătate și prosperitate. Când îi sorcovești pe cei dragi, le cinstești casa și le dorești să aibă parte de un an îmbelșugat și plin de prosperitate. Dacă te va sorcovi un copil înseamnă că vei avea parte în noul an de sănătate și veselie.
- CITEȘTE ȘI: Cantece de iarna pentru copii
Sorcova, versuri originale
Cei mici trebuie să repete versurile Sorcovei și să le memoreze pentru a putea să le ureze rudelor, vecinilor, prietenilor de familie un An Nou plin de belșug și sănătate. Iată care sunt versurile originale ale Sorcovei:
Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra, iute ca săgeata,
Tare ca fierul, iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!
