Actele copilului în vacanță: CI, CEI sau pașaport? Ce documente sunt valabile și cât timp în 2025

Noile reguli din 2025 permit minorilor, chiar de la 0 ani, să obțină documente de identitate adaptate vârstei – de la pașaportul clasic, până la cartea electronică de identitate (CEI), care poate înlocui pașaportul în călătoriile din Europa. Astfel, CEI devine soluția practică și sigură pentru vacanțe în străinătate, mai ales în țările din UE și Spațiul Schengen. Însă pentru a evita problemele la frontieră, părinții trebuie să fie foarte atenți la valabilitatea acestor documente, la restricțiile de ședere și la eventualele autorizații necesare. Ghidul de mai jos te ajută să verifici pas cu pas dacă ai tot ce îți trebuie înainte de plecare.

Pe grupuri de părinți, în comentariile de pe Facebook sau în fața ghișeelor de pașapoarte, aceeași întrebare revine obsesiv în sezonul vacanțelor: „Mai e valabil pașaportul copilului?” sau „Poate pleca doar cu CI-ul făcut la 14 ani?” Ori: „Plecăm în Grecia în luna iulie, iar pașaportul copilului expiră pe 3 august. Putem avea probleme la vamă?” În 2025, legislația românească și europeană s-a actualizat, iar părinții trebuie să cunoască atât noile opțiuni de documente disponibile pentru copii, cât și regulile stricte de valabilitate și autorizare în funcție de țara de destinație. Acest ghid răspunde la toate întrebările legate de valabilitatea actelor de identitate în călătorii, de la pașapoartele minorilor până la CEI-urile nou introduse, și îți arată exact unde, cum și când trebuie să verifici dacă actul copilului este suficient pentru a trece granița – fără emoții sau refuzuri la check-in.

ATENȚIE! Certificatul de naștere nu este document de călătorie!

• CITEȘTE ȘI: Cartea electronică de identitate, disponibilă din iunie pentru copiii de toate vârstele. Ce avantaje are

PAȘAPORT: ce valabilitate trebuie să aibă pașapoartele la ieșirea din țară?

Pașaportul românesc pentru copii este valabil 3 ani (de la momentul emiterii) pentru copiii care și-au făcut pașaport înainte de 12 ani și 5 ani pentru copiii care și-au făcut pașaport între 12 și 17 ani. Pașaportul românesc pentru adulți (de la 18 ani) este valabil 10 ani.

Când călătorim în afara țării, valabilitatea pașaportului trebuie verificată în funcție de legile din țara de destinație. UE, EFTA și Spațiul Schengen au implicații specifice asupra validității pașaportului copilului:

UE (Uniunea Europeană)

Include 27 de state membre. Călătoriile între ele sunt libere, dar la frontierele externe ale UE, pașaportul trebuie să respecte regulile Schengen/EFTA.

EFTA (Asociația Europeană a Liberului Schimb)

Cuprinde Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Aceste țări sunt parte din Spațiul Schengen și permit libera circulație cu pașaport sau CI.

Spațiul Schengen

Cuprinde 29 de țări (27 din UE + cele 4 EFTA), fără controale interne de frontier, în mod normal. Pentru circulația în aceste țări, se cere ca pașaportul să fie:

• emis cu mai puțin de 10 ani în urmă. Regula se referă la data emiterii pașaportului, nu la cât timp mai este valabil, conform regulilor Schengen (care se aplică și minorilor). Nu vă faceți griji, perioada de valabilitate a pașapoartelor românești (3 ani pentru cei sub 12 ani și 5 ani pentru cei între 12–17 ani) asigură automat că data lui de emitere este cu maximum 5 ani înainte, deci nu încalcă regula <10 ani. Așadar, pașaportul copilului îndeplinește în mod natural și cerința de emitere. Exemplu: un pașaport eliberat unui copil de 8 ani are valabilitate 3 ani. Dacă îl primește la 8 ani și călătorește la 10 ani, pașaportul a fost emis relativ recent (<2 ani în urmă) și este conform celor două reguli: validitate + nevoia de a fi emis recent;
• valabil în ziua intrării;
• și să aibă o perioadă suplimentară minimă – toate țările din spațiul UE și Schengen permit călătoriile cu pașaport sau CI/CEI și în ultima zi de valabilitate a documentului. Deci, dacă actul de identitate expiră în ziua de întoarcere, se poate efectua călătoria. Acest lucru este valabil în Grecia, Bulgaria, Croația și alte țări din spațiul Schengen sau UE. Atenție, însă, la următoarele excepții: în Republica Moldova se cer documente valabile 90 de zile de la intrarea în țară. În Turcia, este nevoie de un document de călătorie valabil 6 luni de la intrarea în țară. De asemenea, dacă călătoriți cu mașina și tranzitați Serbia, Muntenegru, Albania aveți nevoie de acte de călătorie valabile 90 de zile de la intrarea în oricare dintre aceste țări. Statele Unite, Asia, Orientul Mijlociu, Africa, unele țări din America Latină cer, de regulă, cel puțin 6 luni valabilitate după data plecării. Pentru informații suplimentare, puteți suna la Poliția de frontieră – 021/9590.

Unde verifici oficial actele de identitate necesare pentru anumite destinații?

1. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) – secțiunea „Condiții de călătorie” pentru fiecare țară conține informații despre documentele acceptate, valabilitatea minimă, obligativitate CI/pașaport/vize.
2. Your Europe – pe platforma oficială a UE, puteți afla ce documente de identitate sunt necesare pentru copii atunci când călătoriți în spațiul european – dacă este suficientă cartea de identitate, când e nevoie de pașaport, ce reguli se aplică minorilor care călătoresc singuri sau cu un singur părinte și ce autorizații scrise pot fi cerute de țările de tranzit sau destinație.
3. Site-urile autorităților din țara destinație. De exemplu, MFA Turcia de unde puteți afla că în Turcia se poate intra – minor sau major – cu CI sau pașaport valabil, dar se cere viză dacă stați mai mult de 90 de zile în această țară.
4. Site-urile companiilor aeriene cu care zburați, care pot impune reguli adiacente (ex.: pagini libere în pașaport, valabilitate buffer etc.). Buffer-ul de valabilitate se referă la faptul că un pașaport trebuie să fie valabil nu doar în ziua plecării, ci și pentru o perioadă minimă suplimentară după data de întoarcere – de obicei 3 sau 6 luni. Acest buffer asigură că, în caz de întârziere sau prelungire neprevăzută, documentul este încă valid, evitând motivul refuzului la îmbarcare. De ce impun companiile aeriene buffer? Ele respectă cerințele țărilor de destinație – dacă pasagerul nu îndeplinește condiția, pot refuza îmbarcarea. Verificarea se face automat la check-in, chiar și online, pentru a evita complicații la sosire. Spațiul Schengen/UE/EFTA cer un buffer minim de 3 luni după data plecării; majoritatea țărilor din afara Europei – 6 luni după data plecării; unele excepții, Hong Kong, de exemplu, care cere 1-3 luni.

• CITEȘTE ȘI: Pașaport pentru copii în 2025. Ghid complet, de la programare la eliberare

CARTE DE IDENTITATE: La ce vârstă și sub ce condiții se poate face cartea de identitate (CI) electronică pentru copii în România?

Începând cu luna iunie 2025 și copiii sub 14 ani pot obține carte electronică de identitate și pot călători în străinătate în baza acestui act de la 0 ani. Emiterea CEI pentru minorii sub 14 ani se face deja din data de 2 iunie 2025 la nivel național. Documentul poate fi solicitat de părinți sau reprezentați legali și poate fi utilizat ca document de călătorie, înlocuind pașaportul. Cartea electronică de identitate pentru copiii sub 14 ani nu este obligatorie, ci este opțională. Prețul unui CEI este de 67 de lei.

Valabilitatea acestui act este de:

• 2 ani (pentru copiii cu vârste între 0 și 2 ani);
• 4 ani (pentru copiii cu vârste între 2 și 14 ani);
• 5 ani (pentru copiii cu vârste între 14 și 18 ani).

Care este diferența dintre CI și CEI în cazul călătoriilor în străinătate?

CI-ul românesc (carte de identitate tip „plastic” fără cip) și CEI-ul (carte electronică de identitate, cu cip NFC și elemente biometrice) sunt amândouă documente naționale de identificare, dar CEI oferă nivel de securitate mai ridicat și poate fi emis încă de la 0 ani.

Legea 248/2005 permite minorilor peste 14 ani să iasă din țară fie cu pașaport, fie cu CI/CEI valabil, dacă sunt însoțiți de părinți sau de alți adulți care au acordul scris al părinților. Copiii minori, care au CI făcut la 14 ani, pot călători cu acest act până la data expirării înscrisă pe document.

Ce țări permit călătoria minorilor cu CI/CEI (fără pașaport), dar și ce restricții de ședere aplică?

• UE, EFTA, Schengen: Intrare liberă cu CI/CEI atât pentru adulți, cât și pentru minori, cu condiția ca documentul să fie valid în ziua sosirii.
• Vecinii din Balcani care acceptă CI/CEI: Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord – permit CI pentru șederi scurte (90 de zile).
• Alte state: Turcia – din aprilie 2024, românii (inclusiv copiii) pot intra cu CI, fără viză, pentru 90 zile. În plus, CI/CEI trebuie să includă 60 de zile de buffer; pentru Cipru, Georgia, Tunisia (în cadrul turismului de grup), micro-statele europene (Andorra, Monaco, San Marino, Vatican), Grecia și Bulgaria, românii pot folosi CI/CEI fără pașaport. Regula generală este ca documentul să fie valabil pe toată durata șederii; unele state cer un „buffer” de 3 luni după data plecării (Cipru); Tunisia solicită fie pașaport cu 6 luni valabilitate, fie CI numai pentru grupuri turistice organizate, cu sejur de cel mult 15 zile. Limitele maxime de ședere sunt 90 zile (UE-Schengen, Balcani, Tunisia), respectiv până la un an în Georgia. Micro-statele au frontiere deschise cu statele Schengen din jur și aplică aceeași regulă de 90 zile.

Unde verificăm rapid cerințele de valabilitate pentru CI/CEI?

1. MAE România – secțiunea „Condiții de călătorie”: fiecare țară are pagină cu „documente acceptate” și „valabilitate minimă”;
2. Poliția de Frontieră (RO): secțiunea „Condiții de ieșire din țară pentru minori”;
3. Platforma UE Your Europe: reguli generale pentru cetățenii UE și autorizații pentru minori;
4. Site-urile oficiale ale statelor non-UE (ex. MFA Turcia) pentru cerințe speciale de valabilitate;
5. Companiile aeriene cu care zburați – pot refuza îmbarcarea dacă documentul expiră prea curând față de regulile destinației.

• CITEȘTE ȘI: De la ce vârstă pot zbura singuri copiii? „Amelia are 9 ani și zboară neînsoțită de doi ani” – cum pregătești copilul pentru primul lui zbor neînsoțit

Autorizație de călătorie. Procura – documentul suplimentar pentru unii minori

Pe platforma Your Europe – secțiunea „Documents for minors travelling in the EU” – se precizează clar că minorii care:

• călătoresc singuri,
• sunt însoțiți de un adult care nu este tutorele legal,
• sau sunt însoțiți de un singur părinte,

au nevoie de autorizație de călătorie semnată de celălalt părinte sau tutore. Nu există un format unic la nivel european – fiecare țară din UE decide cum vrea să fie acest act (unele pot impune legalizare/notarizare, altele nu). Totuși este recomandat să fie un formular datat, clar, semnat de ambii părinți (sau tutorele legal). Este recomandat (și solicitat deseori de companii aeriene) ca documentul să fie legitimat la notar sau emis conform unui model oficial care menționează numele copilului, al părinților, destinația și durata călătoriei. Pentru cerințele specifice (legalizare, semnătură dublă etc.), verificați site-ul consulatului/ambasadei țării de destinație sau al MAE România.

• CITEȘTE ȘI: Acte necesare pentru ieșirea din țară cu un copil în 2025. Ce s-a schimbat față de anii trecuți

3 pași simpli ca să vă asigurați de valabilitatea actelor de identitate înainte de vacanță

Pentru a evita orice neplăceri la frontieră când călătoriți cu copii (dar și singuri), respectați acești pași esențiali:

1. Accesați site‑ul MAE, secțiunea „Condiții de călătorie”, alegeți țara de destinație și verificați documentele acceptate pentru minori – CI, CEI sau pașaport – precum și cerințele suplimentare în cazul copilului care nu călătorește cu ambii părinți.
2. Consultați platforma Your Europe pentru regulile aplicabile cetățenilor UE. Inclusiv necesitatea autorizației atunci când minorii călătoresc singuri, cu un singur părinte sau cu un adult care nu este tutore legal.
3. Verificați cerințele companiei aeriene – multe dintre acestea solicită un formular de autorizare semnat sau un serviciu special pentru minori neînsoțiți. Și asigurați-vă că aveți inclus documentul în bagaj, la check‑in.

În caz de incertitudine privind actele acceptate, verificați din timp informațiile actualizate. Le găsiți pe site-ul MAE sau ale ambasadei ori consulatului țării vizate. Puteți chiar să contactați direct autoritățile locale – înainte de plecare – pentru a vă bucura de vacanțe fără stres.