Clasa pregătitoare 2024 va fi un moment important atât pentru copii, cât și pentru părinți, fiind primul pas al celor mici în lumea școlii. Deși este primul an de școală pentru cei mici, clasa pregătitoare – așa cum îi spune și numele –, este o tranziție de la grădiniță la școală, ajutându-i pe copii să se familiarizeze cu o nouă rutină. Această etapă vine cu emoții, și e normal, dar și cu multe întrebări. Iar pentru acestea, vă vom ajuta cu răspunsuri care vor acoperi tot ce trebuie să știți, ca părinți, despre clasa pregătitoare. Așadar, 3, 2, 1… start! Începe școala!
Începutul de an școlar dă cele mai mari emoții copiilor care încep clasa pregătitoare, dar și părinților lor. Este acea nouă etapă care vine cu reguli și rigori care vor schimba fundamental rutina de până acum. Pentru o bună pregătire, informația corectă e cea mai bună soluție.
Clasa pregătitoare sau „clasa 0”?
Clasa pregătitoare, cunoscută și sub numele de „clasa zero”, este o clasă obligatorie în sistemul de învățământ din România încă din 2012. Scopul principal al acestei clase este de a facilita tranziția copiilor de la grădiniță la ciclul primar, asigurându-le un început ușor și plăcut în viața școlară. Copiii care au împlinit vârsta de 6 ani la data începerii noului an școlar sunt cei care trebuie să urmeze clasa pregătitoare. Există posibilitatea de înscriere și pentru cei care împlinesc această vârstă după începerea anului școlar, cu avizul psihologului școlar, dar și pentru copiii de 5 ani, dar numai după ce susțin o evaluare psihosomatică, iar rezultatele arată că sunt pregătiți emoțional și cognitiv pentru intrarea în școală.
„Deși i se mai spune și clasa zero, corect este clasa pregătitoare, pentru că în tot acest an noi asta facem: pregătim copiii pentru clasa I”, spune învățătoarea Neacșa Mihai, de la Școala Gimnazială „Cezar Bolliac” din București.
Care sunt obiectivele clasei pregătitoare
Clasa pregătitoare nu se concentrează pe evaluări formale, ci mai degrabă pe dezvoltarea armonioasă a copilului. Printre obiectivele principale se numără:
- Dezvoltarea abilităților sociale. Copiii învață să interacționeze cu colegii lor, să lucreze în echipă și să respecte regulile unui mediu organizat.
- Dezvoltarea motricității fine. Activitățile practice, precum desenatul, coloratul sau manipularea diferitelor obiecte, sunt esențiale pentru îmbunătățirea coordonării mână-ochi.
- Dezvoltarea limbajului. Prin activități de comunicare, povești, poezii și jocuri de rol, copiii își îmbunătățesc vocabularul și abilitățile de exprimare.
- Familiarizarea cu mediul școlar. Clasa pregătitoare îi ajută pe copii să se obișnuiască cu programul, disciplina și cerințele unei școli, pregătindu-i pentru clasa I.
- Stimularea curiozității și a dorinței de a învăța. Copiii sunt încurajați să descopere și să exploreze lumea înconjurătoare, dezvoltând o atitudine pozitivă față de învățare.
„Ideal ar fi ca toți copiii care intră în clasa pregătitoare să fi fost la grădiniță, pentru că în acest fel ei deja vin cu o serie de cunoștințe și abilități, inclusiv de socializare. Spun ideal, pentru că nu toți copiii care vin în clasa pregătitoare au mers la grădiniță. Motivul este bine știut: nu avem suficiente grădinițe care să poată cuprinde toți copiii”, a spus Rodica Boaru, învățătoare la Școala Gimnazială nr. 1 Bragadiru. Ea a mai precizat că la intrarea în clasa pregătitoare copiilor li se dă un test pentru a se vedea care este nivelul fiecăruia. „Copilul ar trebui, de exemplu, printre altele, să știe culorile și să numere până la zece, înainte și înapoi. Testul îi dă cadrului didactic posibilitatea să vadă cam ce știe fiecare copil, și care vor trebui ajutați mai mult”, completează învățătoarea.
Ce învață copiii în clasa pregătitoare?
În clasa pregătitoare procesul de învățare este mai relaxat. Nu există teme pentru acasă. Chiar dacă există o programă și un orar, învățarea se bazează în principal pe joc. Numărul total de ore obligatorii pe săptămână la clasa pregătitoare este de 19, iar numărul maxim admis este de 20 de ore pe săptămână.
Iar materiile pe care le fac elevii la Clasa pregătitoare sunt:
- Comunicare în limba română
- Matematica și explorarea mediului
- Limba modernă
- Educație fizică
- Muzică și mișcare
- Arte vizuale și abilități practice
- Dezvoltare personală
- Religie
- Opțional
Ce învață copiii la Comunicare în limba română în clasa pregătitoare
Aceasta se va regăsi zilnic în orarul micilor școlari. FOTO: Shutterstock
În orarul copiilor de clasă pregătitoare, materia Comunicare în limba română va exista în fiecare zi. „Învață să deseneze literele mari de tipar și să citească propoziții scurte. De asemenea, pornesc de la formarea de propoziții și ajung să învețe să despartă cuvintele în silabe. Tot acum se formează auzul fonematic, adică să audă literele, sunetele. Ne jucăm cu cuvinte în care sunetul «e», spre exemplu, este la începutul, la mijlocul sau la sfârșitul unui cuvânt și formăm propoziții cu acele cuvinte. Cât despre partea de comunicare, discutăm pe diferite teme, pentru că cei mici sunt dispuși să comunice tot timpul”, a detaliat Rodica Boaru.
Copiii sunt încurajați să-și dezvolte abilitățile de exprimare orală, de ascultare activă și de înțelegere a mesajelor. Prin activități de povestire, jocuri de rol și conversații structurate, ei învață să comunice eficient, să-și exprime ideile și emoțiile și să participe activ la discuții.
Legat de abilitățile de comunicare ale copiilor, în perioada premergătoare clasei pregătitoare, părinții sunt sfătuiți să stea mult de vorbă cu copiii, tocmai pentru a le dezvolta această capacitate. „Este de preferat ca micuții să fie capabili să răspundă în propoziții, nu doar cu «Da» sau «Nu», pentru că asta le cerem și noi, la școală”, a adăugat învățătoarea.
Ce învață copiii la Matematică în Clasa pregătitoare
Micii școlari mai au ore de Matematică și explorarea mediului, în care învață cifrele, învață să adune și să scadă până la 31, să ordoneze crescător și descrescător, să numere din 2 în 2 și din 3 în 3. De asemenea, se familiarizează cu figurile geometrice de bază – pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, pe care vor învăța să le recunoască în mediul înconjurător.
Vor face cunoștință și cu concepte (mai mic, mai mare, în față, în spate etc). Învață și despre starea vremii, lunile anului, despre bani (recunoașterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei și jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie, vizită la muzeu, plimbare în parc, vizionarea unui film etc.), dar și despre anumite surse de electricitate care asigură funcționarea unor obiecte (baterii, acumulatori).
Prin joc, copiii vor deprinde și cunoștințe matematice mai serioase. Spre exemplu, vor putea afla un termen necunoscut, folosind metoda balanței. Extragerea repetată a unui număr dintr-o mulțime – spre exemplu, „Ai 10 mere și vrei să oferi câte două altor copii. Câți copii pot primi mere de la tine?” vor reprezenta primele forme de exprimare a înmulțirii/împărțirii. Totul în joacă.
Ce învață copiii la Arte vizuale și abilități practice în clasa pregătitoare
„La Arte vizuale și abilități practice, adică desen și ceea ce numeam noi «Educație tehnologică», copiii își dezvoltă abilități manuale, ca de exemplu să decupeze după șablon ori să modeleze”, spune Rodica Boaru. Abilitățile manuale deprinse la orele de Arte vizuale ajută la dezvoltarea mușchilor mici ai mâini, având implicații importante în formarea deprinderilor corecte de scris și de executare a diverselor tehnici specifice artelor vizuale.
Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice și culturale, precum și îmbinarea acestora cu experiența concretă a realizării unor produse, au drept consecință creșterea sensibilității pentru frumos, sporirea îndemânării și încrederii în variate posibilități de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiții și semeni.
Ce învață copiii la Muzică și mișcare în clasa pregătitoare
Primele ore de muzică din școală, în cadrul materiei Muzică și mișcare, au darul de a le stimula celor mici manifestarea expresivă prin muzică. Descoperind primele concepte muzicale, micuții vor învăța o nouă formă de exprimare a ideilor, sentimentelor și experiențelor prin intermediul muzicii și mișcării. La orele de Muzică și mișcare, copiii audiază creații muzicale care declanșează mișcarea liberă, exersează dansuri cu mișcare repetată pe cântece din folclorul copiilor, învață să acompanieze cântece pe care le ascultă folosind obiecte din clasă (creioane, bețișoare, lovirea în mese, podea, dulapuri), pot cânta propriile creații pe care colegii și învățătoarea vor face analiză.
Ce învață copiii la ora de Dezvoltare personală în clasa pregătitoare
Conținuturile acestei materii sunt structurate pe:
- autocunoaștere și stil de viață sănătos: copilul descoperă cine este el, ca individ, cum arată (ce culoare au ochii lui, lungime părului, înălțime, greutate), învață activități simple de igienă personală – folosirea toaletei, ordonarea hainelor, închiderea fermoarului, a nasturilor;
- dezvoltare emoțională și socială: în urma vizionării unor secvențe din desene animate sau filme pentru copii, elevii vor învăța să identifice și să numească emoțiile de bază ale personajelor, apoi le vor recunoaște prin joc și pe ale lor, precum și pe cele ale colegilor; vor învăța reguli de comunicare cu alți copii și adulți cunoscuți în diferite contexte (acasă, la școală, la magazin).
- aspecte specifice ale organizării și pregătirii pentru viață la școlarul mic: învață cum să se organizeze ca proaspăt școlar, cum să-și modifice camera pentru a deveni un spațiu prietenos de învățare, dar și tehnici de relaxare, de concentrare.
Ce învață copiii la Limba modernă în clasa pregătitoare
Primul an de studiu al unei limbi moderne (engleză, spre exemplu), îi familiarizează pe elevii clasei pregătitoare cu noțiuni de bază. Astfel, conform programei, la clasa pregătitoare, un copil va învăța să înțeleagă mesaje simple, orale („Bună!”, „Ce mai faci?”), să realizeze comenzi simple („Vino aici!” „Stai jos!” „Arată-mi cartea!”), să recunoască obiecte din jurul lui (bancă, creion, carte, jucărie, pat etc). De asemenea, va învăța să se exprime oral în situații uzuale (să numere până la 10, să poată răspunde la întrebări simple „Cum te cheamă?” „Ce este aceasta?”), dar să și redacteze în scris scurte mesaje simple (spre exemplu, mesaje de felicitare pentru sărbători)
Ce învață copiii la Religie în clasa pregătitoare
La Religie, copiii învață despre comportamentul de creștin, precum și elemente din viața de zi cu zi din perspectiva credinței sale.
Ce se învață ca opțional în clasa pregătitoare
În clasa pregătitoare, ceea ce se învață la această oră săptămânală se stabilește în cadrul comisiilor profesorale. „De regulă, la clasele pregătitoare s-a introdus o oră de opțional pentru studiul unei limbi străine, limba engleză, spre exemplu. Dacă ar fi după mine, eu aș folosi această oră săptămânală pentru a le vorbi copiilor despre reciclare, despre utilizarea și dezvoltarea resurselor naturale fără a conduce la epuizarea acestora sau la degradarea mediului înconjurător. Dar nu decide profesorul de la clasă”, spune Neacșa Mihai, învățătoare.
Cum arată orarul clasei pregătitoare
„Zilnic, elevii vor avea 4 ore a câte 35 de minute fiecare și pauze de 10 minute între ore. Elevii din clasele pregătitoare pleacă mai devreme decât ceilalți elevi în fiecare zi”, spune Neacșa Mihai. „În pauze, care, practic, nu sunt pauze, pentru că rămân împreună cu învățătoarea, copiii fac lucruri diferite de cele pe care le-au făcut la oră. De regulă, cântăm cântecele sau ne jucăm, pentru că în clasa pregătitoare cuvântul de ordine este joaca”, adaugă Rodica Boaru.
La clasa pregătitoare, orele de studiu pe săptămână ale fiecărei materii sunt următoarele:
- Comunicare în limba română – 5 ore pe săptămână
- Matematica și explorarea mediului – 4 ore pe săptămână
- Limba modernă – 1 oră pe săptămână
- Educație fizică – 2 ore pe săptămână
- Muzică și mișcare – 2 ore pe săptămână
- Arte vizuale și abilități practice – 2 ore pe săptămână
- Dezvoltare personală – 2 ore pe săptămână
- Religie – 1 oră pe săptămână
- Opțional – maximum 1 oră pe săptămână
Predarea la clasa pregătitoare se face prin joc
Predarea la clasa pregătitoare se bazează pe metode didactice adaptate vârstei și nivelului de dezvoltare al copiilor. Aceste metode sunt interactive, centrate pe elev și urmăresc să facă tranziția de la grădiniță la școală cât mai ușoară și plăcută.
Se învață prin joc, metoda fundamentală la această vârstă, folosindu-se jocuri didactice, de rol, de mișcare sau de construcție. O altă metodă didactică folosită de învățători este învățarea prin descoperire. Aceasta metodă stimulează curiozitatea și dorința de a explora. Profesorul creează situații de învățare în care copiii descoperă singuri soluțiile. De asemenea, se folosește și învățarea prin imitație și modelare, copiii învață observând și imitând comportamentele sau acțiunile adultului (cum se ține creionul) sau ale colegilor (cum se realizează o sarcină la clasă). Învățarea prin cooperare (lucrul în echipă, colaborare) este des întâlniră printre metodele didactice ale clasei pregătitoare.
„Depinde de profesor ce metode și instrumente va folosi pentru procesul de învățare. Eu am antrenat părinții și copiii în proiecte ecologice de colectare și reciclare, am plantat copaci și am plecat în excursii tematice cu ateliere de lucru”, spune Neacșa Mihai.
Cum se face evaluarea la clasa pregătitoare
Evaluarea este realizată într-un mod non-invaziv, continuu, și este integrată în activitățile de zi cu zi. Feedbackul oferit este constructiv și adaptat vârstei copiilor. „Copiii nu primesc calificative, dar, la sfârșitul anului școlar, cadrul didactic întocmește o fișă de evaluare a copilului, din care reiese dacă a întrunit sau nu toate competențele”, spune Rodica Boaru.
„În rapoartele de evaluare întocmite de profesor la finalul clasei pregătitoare se urmăresc cinci zone de dezvoltare: fizică și motrică, cognitivă, limbajului și comunicării, dezvoltarea socio-emoțională și dezvoltarea capacităților și a aptitudinilor de învățare. Apoi, în tot timpul anului școlar, lucrările elevului sunt strânse într-un portofoliu. Raportul pe care îl întocmim la final de clasă pregătitoare va arăta evoluția copilului, punctele lui forte, dar și unde mai are de lucrat, dacă este cazul”, spune Neacșa Mihai
Ce trebuie să știe un copil la final de clasă pregătitoare
La finalul anului școlar, un copil ar trebui să aibă o serie de competențe și abilități de bază care să îi permită să facă tranziția cu succes către clasa I. Acestea sunt structurate pe mai multe domenii de dezvoltare:
1. Dezvoltarea cognitivă și abilități de bază
- Recunoașterea și utilizarea literelor. Copilul ar trebui să recunoască majoritatea literelor alfabetului (mari și mici) și să știe să scrie câteva mesaje simple.
- Recunoașterea cifrelor și înțelegerea conceptului de număr. Copilul ar trebui să recunoască cifrele de la 0 la 31, să le poată ordona și să facă scăderi și adunări cu până la 5 elemente dintr-o mulțime dată.
- Capacitatea de a asocia sunetele cu literele corespunzătoare. Începe să facă legătura între sunete și litere, ceea ce este un pas important pentru citire.
- Rezolvarea de probleme simple. Capacitatea de a rezolva probleme logice simple, cum ar fi potrivirea formelor, identificarea diferențelor sau completarea de secvențe.
2. Dezvoltarea limbajului și a comunicării
- Dezvoltarea vocabularului. Copilul ar trebui să își îmbogățească vocabularul, să poată numi obiecte, animale, culori, și să folosească propoziții simple pentru a comunica idei.
- Ascultare activă. Capacitatea de a asculta activ o poveste sau o explicație, de a răspunde la întrebări simple și de a urma instrucțiuni.
- Exprimare orală. Să fie capabil să exprime clar și coerent gândurile și sentimentele, folosind propoziții simple și corecte gramatical.
3. Dezvoltarea socio-emoțională
- Interacțiuni sociale. Să poată lucra în grup, să împartă, să colaboreze și să își gestioneze emoțiile în situații sociale.
- Autonomie și încredere în sine. Să își poată îndeplini sarcinile simple fără ajutor, cum ar fi îmbrăcatul, organizarea materialelor sau realizarea unei sarcini date.
- Respectarea regulilor. Să înțeleagă și să respecte regulile clasei și instrucțiunile date de învățător.
4. Dezvoltarea motorie
- Motricitate fină. Să poată realiza activități care implică precizie, cum ar fi coloratul în contururi, decuparea, lipirea sau utilizarea creionului pentru a trasa linii sau forme.
- Motricitate grosieră. Să fie capabil să efectueze mișcări coordonate, cum ar fi săritura, alergatul, urcarea și coborârea scărilor, sau manipularea obiectelor de mărime medie.
5. Cunoștințe generale despre lume
- Recunoașterea elementelor din mediul înconjurător. Să recunoască și să numească obiecte, animale, plante și alte elemente din mediul înconjurător.
- Înțelegerea noțiunilor temporale. Să aibă o idee de bază despre timpul zilei (dimineața, prânz, seară) și să recunoască zilele săptămânii.
6. Creativitate și expresie personală
- Participare la activități artistice. Să participe activ la activități de desen, pictură, modelaj sau muzică, exprimându-și creativitatea.
- Implicare în jocuri de rol. Să se poată implica în jocuri de rol sau dramatizări simple, ceea ce contribuie la dezvoltarea imaginației și a abilităților sociale.
Aceste abilități și cunoștințe asigură o bază solidă pentru învățarea ulterioară și pentru adaptarea la cerințele școlare ale clasei I. Fiecare copil evoluează în ritmul său, iar învățătorii și părinții trebuie să susțină dezvoltarea copilului în funcție de nevoile individuale.
Cererile de înscriere rămase nerezolvate se soluționează pe 2-6 septembrie
Pentru copiii care nu au fost înscriși în primăvară în clasa pregătitoare 2024, există o perioadă suplimentară de soluționare a cererilor, programată între 2 și 6 septembrie 2024. În această perioadă, cererile rămase nerezolvate din etapele anterioare vor fi analizate și soluționate de către comisiile de înscriere de la nivelul fiecărei unități de învățământ sau de către inspectoratele școlare.
Ce presupune această etapă de înscriere în clasa pregătitoare?
- Analiza cererilor nerezolvate. Cererile care nu au putut fi soluționate în etapele anterioare de înscriere (fie din cauza lipsei locurilor disponibile, fie din alte motive) vor fi revizuite.
- Repartizarea pe locurilor disponibile. În funcție de locurile disponibile rămase la diferite școli, copiii vor fi repartizați în funcție de criteriile stabilite anterior, cum ar fi domiciliul, opțiunile părinților, locurile disponibile, și alte criterii specifice.
- Comunicarea soluțiilor. Părinții vor fi informați cu privire la soluționarea cererii și la școala la care copilul a fost repartizat.
