Sunt mamă de băieți, mari acum, și încă îmi aduc aminte dilemele din primii lor ani legate de cum aș putea să le înțeleg lumea, când, pentru mine, lumea băieților și a bărbaților era atât de diferită de a mea. Cum aș putea oare să îi susțin să crească și să devină bărbați împăcați cu sine? Cât de aproape trebuie să le fiu? Ce să le dau din mine să îi ajute, și ce-ar trebui să învăț să las în urmă, ca să nu-i trag înapoi? Se iubesc diferit băieții față de fete și cum va influența asta ceea ce vor deveni ei?
Identitatea, așa cum spune știința, este sentimentul stabil și coerent al unei persoane despre cine este, ce valorează și cum se raportează la sine, la ceilalți și la lume. Ea se formează treptat, prin experiențele emoționale timpurii, în relație cu persoanele importante și prezente în viața copilului, și include: conștiința de sine, limitele personale, valorile în care cred, rolurile pe care mi le asum. Identitatea nu este un „dat”, ci un proces construit în relații si încărcat de emoții, care începe din primii ani de viață și continuă pe tot parcursul anilor de formare, până în tinerețea timpurie.
În ochii mamei copilul descoperă dacă poate fi iubit așa cum e
În primii ani de viață, fiul tău învață cine este privindu-se în ochii tăi. Acolo descoperă dacă emoțiile lui sunt suportabile, dacă lumea e un loc primitor, dacă el, așa cum e, poate fi iubit. Când îi răspunzi la plâns sau la frustrare cu calm și înțelegere, îl înveți că trăirile lui sunt importante. Când îi oglindești bucuria, învață să aibă încredere în el și în lume – „sunt văzut, sunt primit”. Când poate să își exprime îndoieli și supărări legate de relația voastră i îl înțelegi cu adevărat, învață că are loc cu adevărat lângă tine așa cum este, fără să se contorsioneze, să se transforme.
Psihanalistul Donald Winnicott numea acest proces „oglindirea afectivă” și spunea că mama „suficient de bună” îl ajută pe copil să-și tolereze lumea interioară, să o înțeleagă și să o integreze. Când mama răspunde la emoțiile copilului cu empatie („înțeleg că ești trist”, „mă bucur că te bucuri”), copilul își recunoaște stările în oglinda relației. Această oglindire corectă și consecventă îl ajută să dezvolte un sine coerent: „asta simt, asta sunt”. Când, însă, ca urmare a emoțiilor fiului mama este scufundată în propriile ei emoții, oglinda de care are nevoie s-a blurat. „Mama se sperie dacă sunt trist/ Nu am voie să fie furios pentru că mama mă respinge”-sunt mesajele care ajung la copil. El nu se mai vede si nu se mai simte pe sine, te vede numai pe tine. Ce este el îi rămâne inaccesibil si trebuie să răspundă și să facă față la ceea ce trăiești tu. Numim asta o lipsă a oglindirii, ce duce la confuzie identitară sau la un sine „fals”, construit să răspundă așteptărilor celorlalți.
Povara propriilor tipare
Aducem în relația cu fiii noștri propriul trecut: convingeri despre cum trebuie să fie un bărbat, nevoi neîndeplinite din relații personale cu bărbați: tata, soț, frați, foști iubiți. Îi privim prin filtrul propriilor noastre experiențe. Te invit să îți faci timp să te gândești la asta și poate chiar să îți notezi: Cum crezi că trebuie să fie un bărbat? Ce crezi cu adevărat despre bărbați? Cum influențează aceste convingeri ale tale modul în care îți privești fiul și răspunzi la emoțiile lui?
După primii ani, în care mama este elementul central al vieții lor, băieții se desprind. Între 3 și 6 ani, încep să apară semnele diferențierii. Vrea „să fie ca tata”, vrea „să nu mai doarmă cu mami”, caută jocurile “de băieți” Fiul tău are nevoie să știe că poate fi el însuși, diferit de tine. Unii băieți fac acest pas mai repede și mai hotărât, alții mai lent și cu ezitări.
Acceptarea ta îi dă voie să crească
Ce ai de făcut? Să înveți cu ce este diferit de tine și să nu judeci, să nu încerci să corectezi. Băieții se reglează prin mișcare, iar când sunt încărcați mișcarea reprezintă un mod firesc de a-și aduce echilibru în corp. Pentru mame, care își găsesc mai degrabă confortul în relații, mult mai static, acest lucru poate fi o provocare. Un alt aspect important este acela că fetele își dezvoltă mai devreme vocabularul și abilitățile de comunicare verbală, vorbesc în general mai ușor și povestesc cu pasiune. Băieții pot comunica inițial mai mult prin acțiune, mișcare, joc. Este important pentru fiul tău să înveți să asculți „dincolo de cuvinte”, să îl vezi și să îl simți prin ceea ce este și nu numai prin ceea ce spune. De ce este important să știi și să înțelegi asta? Îi lași astfel spațiu să fie diferit de tine, iar acceptarea ta îi dă voie să exploreze și să crească, nu să se adapteze la nevoile si convingerile tale. Știe că este în siguranță oricum ar fi: ca un băiat ce își ia lumea în stăpânire, în felul lui și cu abilitățile lui.
Urmează apoi pragul adolescenței, când desprinderea poate fi zgomotoasă. Are nevoie de spațiu, iar relația construită în anii anteriori devine acum fundația solidă pe care își va testa identitatea construită pas cu pas și experiență cu experiență. Adolescenții au nevoie de părinți prezenți, dar care să-și aducă aminte mereu că au crescut și nevoile lor s-au transformat.
- CITEȘTE ȘI: Ziua în care copilul îți spune: „Nu mă mai ține de mână!” Cum scapi de nodul care ți s-a pus în gât
Liber să crească dincolo de tipare
Pentru un băiat adolescent, modelele masculine sunt esențiale. Însă felul în care mama se raportează la lumea bărbaților și la bărbații din viața ei vor influența modul în care fiul se va raporta la el însuși, la femei si la relațiile cu ele. Te invit să înveți împreună cu fiul tău despre cine este el, să te bucuri de ceea ce descoperi, să fii bună cu tine, iar în momentele în care îți este greu să cauți ajutor. Băiatul tău va deveni astfel ceea ce are el nevoie, fără a face eforturi dureroase de a se încadra într-un tipar. Este tot ce ne putem dori: să ne crească liberi copiii, dar să știe ca au rădăcini, și să își găsească puterea fără să piardă părțile sensibile din ei.
Corina Dobre – psiholog și psihoterapeut cognitiv comportamental, lucrează de mai bine de zece alături de părinți și copiii lor. Mamă a doi băieți adolescenți, Corina coordonează programe destinate familiilor, iar în perioada următoare va desfășura o serie de ateliere online pentru părinții de băieți, cu tema „Cum să fii părintele de care fiul tău are nevoie”.
