Odată cu apariția dinților de lapte, părinții devin preocupați de păstrarea igienei dentare a copiilor lor, mai ales dacă vor să le asigure acestora o dezvoltare sănătoasă și armonioasă a danturii. Dar, pe lângă îngrijirea dinților prin periere corespunzătoare, părinții trebuie să fie atenți și la factorii care declanșează sau întrețin problemele cele mai comune ale danturii în copilărie (dezvoltarea plăcii bacteriene, demineralizarea/pătarea dinților și cariile dentare).
Alimentația este cel mai important dintre factorii amintiți anterior. Obiceiurile alimentare căpătate în copilărie vor influența sănătatea orală atât în această perioadă de dezvoltare, cât și mai târziu în viață. Astfel, în decursul timpului, a fost evidențiat rolul negativ pe care unii compuși alimentari îl au în acest sens.
În cavitatea orală trăiesc o serie de bacterii (peste 700 de specii, unele benefice, altele dăunătoare) care se hrănesc cu/descompun zahărul, în urma procesului rezultând acizi care contribuie la dizolvarea/demineralizarea smalțului dentar (pătarea dinților) și la apariția cariilor.
Alimente dăunătoare smalțului dentar:
- Dulciurile, inclusiv băuturile dulci (sucurile – o sticlă mică de suc poate conține mai mult zahăr decât o întreagă tabletă de ciocolată), atât de îndrăgite de copii, sunt cele mai dăunătoare alimente pentru dantura acestora, din cauza conținutului mare de zahăr rafinat.
- Dulciurile lipicioase (inclusiv fructele confiate – stafide, curmale etc.) sunt cele mai periculoase pentru sănătatea dentară, întrucât aderă pe suprafața dinților, hrănind direct bacteriile din acele locuri. În cazul băuturilor dulci acidulate, acizii prezenți în compoziția acestora se adaugă celor produși de bacterii, accelerând procesul de eroziune a smalțului. Mare atenție trebuie acordată sucurilor, zise naturale, care pot avea zahăr adăugat, calorii și acid citric, cu același efect nefavorabil sănătății orale.
- Produsele făinoase (pâine, chipsuri etc.) sunt și ele periculoase deoarece devin lipicioase timpul masticației, din cauza concentrației mare de amidon conținut, și pot rămâne blocate în spațiile inter-dentare sau la baza dinților. Zaharurile simple rezultate din descompunerea acestora hrănesc bacteriile, contribuind la creșterea acidității și, implicit, la afectarea suprafeței dentare.
- Fructele bogate în acizi. Citricele și fructele de pădure conțin multe vitamine, dar sunt bogate în acizi care pot păta și demineraliza suprafața dentară.
Alimente dăunătoare integrității dentare, cauzând fisuri sau fracturi dentare:
- Alunele în coajă și nucile. Copiii nu trebuie lăsați sau învățați să spargă coaja acestora, dar nici a altor alimente care prezintă suprafețe tari (floricele de porumb).
- Cuburile de gheață. Acestea nu sunt un aliment propriu-zis, dar dacă sunt mestecate, în joacă, pot afecta smalțul și integritatea dentară.
Grija părinților pentru sănătatea orală a copiilor lor, incluziv prin controlul alimentației, are efecte nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung, întrucât aceleași alimente afectează sănătatea dentară și în perioada adultă. Mai mult, prevenirea problemelor dentare înseamnă o economie de timp și bani.
De asemenea, programarea unui consult la medicul specialist ortodont trebuie făcută cât mai devreme în viață, mai precis în perioada cuprinsă între 6 și 12 ani, cunoscută și ca perioadă a dentiției mixte, întrucât medicul ortodont poate identifica, în urma consultului, probleme pe care părinții nu le-au sesizat.
