Psihologul Delia Peteu ajută femeile care primesc diagnostic de infertilitate să gestioneze mai ușor această veste dură. Ea însăși a trecut prin această experiență, dar a reușit, cu ajutorul medicilor, să-și împlinească visul și să devină mamă, la 46 de ani, după 4 FIV-uri.
„Știu cum e. Am fost acolo. Știu ce înseamnă să simți că poate, doar poate, nu ești suficientă de bună pentru visul tău. Dar mai știu și că visul acela poate deveni realitate”, ne-a spus Delia Peteu despre drumul său spre maternitate. Este psiholog specializat în infertilitate, iar la cabinetul său vin cupluri care primesc un diagnostic dur, ce pare, în primă fază, implacabil. Chiar dacă, în zilele noastre, descoperirile din domeniul medicinei ne dovedesc că există speranță, o astfel de veste își va lăsa, în mod cert, amprenta asupra stării emoționale și a psihicului mamei.
Psihologul a creat un program care ajută fiecare cuplu să treacă mai ușor peste diagnosticul de infertilitate, dar și să facă față din punct de vedere emoțional tratamentului. Aceasta folosește tehnici somatice, de mișcare, de respirație și conștientizare corporală pentru reglarea sistemului nervos, cu scopul de a reduce stresul și anxietatea. De asemenea, lucrează cu pacienții pentru cultivarea stimei de sine și procesarea rușinii, pentru identificarea și eliberarea blocajelor emoționale și le oferă susținere în gestionarea anxietății și învățarea procesului de manifestare.
Vino să o asculți pe Delia Peteu la „Conferința pentru cuplurile care luptă cu infertilitatea” sâmbătă, 15 martie 2025, de la ora 10:30 la ARCUB București. Poți cumpăra bilete de AICI.
Infertilitatea are potențialul unei traume! Dacă o lăsăm să devina traumă sau prevenim acest lucru depinde numai și numai de noi. Infertilitatea schimbă modul în care te vezi pe tine și vezi lumea. Undeva de-a lungul călătoriei, mulți dintre noi încetează să mai simtă că este doar ceva ce ni se întâmplă nouă, și încep să creadă că este o parte din ceea ce suntem. Devii obișnuit să trăiești într-un ciclu repetitiv de deznădejde, speranță și frică.
Delia Peteu, psiholog specializat în infertilitate
Totul Despre Mame: Care sunt principalele diferențe între modul în care femeile și bărbații procesează emoțional această problemă?
Delia Peteu, psiholog specializat în infertilitate: În cultura noastră, bărbații sunt adesea învățați să nu-și arate emoțiile. Se consideră că manifestarea acestora ar putea fi percepută ca un semn de slăbiciune. Această atitudine poate duce la dificultăți în gestionarea situațiilor emoționale intense, cum ar fi cele întâlnite în timpul tratamentelor pentru infertilitate. Dacă ar fi să rezum într-o frază: femeile simt, bărbații analizează. Infertilitatea este o lovitură grea pentru ambii parteneri. Modul în care o trăiesc și o gestionează este adesea foarte diferit. Femeile trăiesc infertilitatea mai intens și mai personal.
- CITEȘTE ȘI: Lupta pentru a deveni părinte. Conferință pentru cuplurile care se luptă cu infertilitatea
Pentru multe femei, infertilitatea nu este doar o problemă medicală, ci o rană profundă care le afectează identitatea și stima de sine. Fiecare ciclu menstrual devine o loterie emoțională între speranță și disperare. În schimb, bărbații tind să o privească mai pragmatic, mai „extern”. Nu își definesc identitatea prin capacitatea de a concepe un copil și de aceea o tratează ca pe o problemă medicală, nu ca pe un eșec personal.
Femeile caută sprijin emoțional, bărbații caută soluții. Când o femeie află că se confruntă cu infertilitatea, primul instinct este să caute înțelegere: prietene, grupuri de suport, terapeuți. Are nevoie să fie auzită, să știe că nu este singură. Bărbații, în schimb, își activează „modul de rezolvare a problemelor”. Dacă nu există o soluție clară, se pot retrage emoțional. Asta poate face că femeia să se simtă și mai singură în această luptă. Femeile resimt infertilitatea că pe o criză de identitate, bărbații că pe o provocare medicală. Maternitatea este, în multe culturi, o parte fundamentală a identității feminine. Când acest vis pare imposibil, femeile se pot simți incomplete, ca și cum ar fi „defecte”.
Pentru bărbați, dacă problema este la ei, pot apărea sentimente de rușine sau nesiguranță, dar, în general, infertilitatea nu le zdruncină identitatea la fel de profund. Femeile oscilează între speranță și anxietate, bărbații între sprijin și detașare. Pentru femei, fiecare lună este un rollercoaster emoțional, un mix de speranță, frică, tristețe și resemnare. Bărbații, pe de altă parte, adoptă două strategii. Fie încearcă să fie „stânca” relației, fie se retrag emoțional, ceea ce poate crea conflicte de comunicare.
Femeile sunt mai predispuse la depresie și anxietate, bărbații la evitare. Femeile care se confruntă cu infertilitatea sunt expuse unei presiuni sociale mult mai mari, ceea ce le face mai vulnerabile la depresie și anxietate. Bărbații, în schimb, pot evita disconfortul emoțional refugiindu-se în muncă, sport sau alte activități. Nu înseamnă că nu simt durerea, ci doar că o gestionează diferit.
În perioadele de provocări legate de fertilitate, este esențial că partenerii să se sprijine reciproc. Pentru bărbați, pot fi dificile gestionarea emoțiilor puternice și oferirea de suport emoțional partenerei, mai ales în contextul normelor culturale care descurajează exprimarea vulnerabilității.
Totul Despre Mame: Care sunt principalele prejudecăți despre infertilitate care pot afecta cuplurile la nivel psihologic?
Delia Peteu, psiholog specializat în infertilitate: Trăim într-o societate tributară prejudecăților și judecăților, ce aduc automat constrângeri sociale și psihologice, iar lupta cu infertilitatea este în mod special amprentată de aceste constrângeri.
„Dacă nu ai copii, nu ai nici un rost în viață”. Infertilitatea nu anulează cine ești, nu te definește, nu îți ia bucuria de a trăi. Dar de fiecare dată când cineva spune asta pune presiune pe un cuplu care deja se zbate să își găsească propriul echilibru. Eu consider că valoarea noastră ca oameni nu vine din a avea un copil sau nu, ci din realizările noastre, din capacitatea de evoluție personală și din contribuția noastră la binele celorlalți. Fericirea nu vine într-un singur format standard. Viața e plină de sens, chiar și atunci când drumul către un copil e mai lung sau arată diferit decât „normalul” impus de societate.
„Dacă nu puteți avea copii, poate nu e să fie”. Faptul că ceva e greu nu înseamnă că nu merită. Da, unele drumuri sunt mai dificile decât altele. Asta nu înseamnă că ar trebui să renunțăm la visurile noastre doar pentru că nu vin pe un platou de argint.
„Femeia e de vină”. Când un cuplu se confruntă cu infertilitatea, toate privirile se îndreaptă spre femeie. E automat responsabilitatea ei. „Sigur ai probleme hormonale!”, „Poate ai făcut ceva greșit!” Adevărul este că infertilitatea afectează femeile și bărbații în mod egal. Dar, cumva, femeile sunt cele care trebuie „să explice” de ce nu au rămas însărcinate și să ducă povara emoțională.
Totul Despre Mame: Ce efect au toate aceste preconcepții?
Delia Peteu, psiholog specializat în infertilitate: Creează o presiune uriașă și vinovăție inutilă. Izolează femeile și cuplurile în suferința lor. Împing oamenii să se simtă „defecți” sau „mai puțin valoroși” doar pentru că luptă cu infertilitatea. În locul acestor preconcepții recomand compasiunea față de semenii noștri.
Totul Despre Mame: În ce moment ar trebui să luăm în considerare sprijinul psihologului sau al unui grup de sprijin?
Delia Peteu, psiholog specializat în infertilitate: Avem două opțiuni aici. Fie prevenim și mergem la psiholog din momentul 1 în care simțim că începem să nu mai fim noi însene și observam schimbări în comportament sau la nivel emoțional. Fie mergem când suntem deja copleșite și nu mai avem resursele mentale și emoționale ca să continuam călătoria către copilul mult dorit.
Vorbesc la feminim pentru că în 99% din cazuri femeia inițiază un proces de suport. Recomandarea „Relaxează-te!” are mult adevăr în ea și nu o spun eu, ci o spun studiile.
- Un studiu al Universității Harvard demonstrează că femeile care beneficiază de suportul tehnicilor de aliniere minte-corp au de 2 ori mai mari șanse de a obține o sarcină. Femeile care au avut un nivel redus de stres și anxietate înainte de puncția ovariană au o rată de reușită mai mare. (Turner et al, 2013)
- Un studiu de amploare, finanțat din fonduri federale în US, a arătat că 55% dintre femeile care se confruntau cu probleme de fertilitate și au participat la un program de aliniere minte-corp au conceput în termen de șase luni după program, comparativ cu doar 20% dintre femeile care nu au beneficiat de un astfel de program. (Boston IVF)
- Femeile care au participat într-un program de gestionare a stresului înainte sau în timpul celei de-a doua proceduri de fertilizare în vitro au înregistrat o rată de obținere a sarcinii cu 160% mai mare decât a femeilor care nu au urmat un astfel de program. (Domar and Nikolovski, 2002)
În majoritatea covârșitoare a cazurilor ne preocupăm să rezolvăm aspectele medicale ale problemelor de infertilitate, așa cum de altfel este și normal. Doar că o mașină nu poate merge cu viteza maximă și în deplină siguranță cu o roată dezumflată. Fără să avem grijă și de echilbrul nostru interior, o să șchiopătăm pe drumul spre copilul mult dorit. Cât despre grupuri – eu pot vorbi despre terapia de grup pentru că face parte din practica mea – este extraordinar de benefică în acest context al infertilității. Faptul că ai confirmarea că nu ești singura și singură, sprijinul empatic și constructiv al celorlalte doamne și energia grupului sunt inestimable în procesul de a depăși provocările emoționale, comportamentale și relaționale ale acestei călătorii.
- CITEȘTE ȘI: „Am fost părăsită pentru că nu am reușit să am copii”. Traumele și soluțiile cuplurilor infertile
Totul Despre Mame: Cum ar trebui să comunice partenerii despre infertilitate pentru a evita conflictele și sentimentele de vinovăție?
Delia Peteu, psiholog specializat în infertilitate: M-am gândit să vă dau un exemplu concret pe baza dialogului din terapia de cuplu Imagoo.
Ea: (Inițiază dialogul): „Aș vrea să vorbim despre ceva important pentru mine. Poți să fii prezent și deschis să mă asculți?”. El: (Se asigură că este pregătit să audă): „Sigur, sunt aici și vreau să înțeleg mai bine ce simți”.
PASUL 1: Mesajul emis (Ea exprimă nevoia ei fără critică)
Ea: „Când mergem la clinică sau când vine rezultatul unui test și tu rămâi tăcut, am senzația că sunt singură în toată această luptă. Asta mă face să mă simt izolată și copleșită. Știu că și pentru tine e greu, dar uneori am nevoie să aud că și tu simți, că și tu treci prin asta cu mine”.
PASUL 2: Reflectarea (El parafrazează, fără să se apere sau să găsească soluții)
El: „Ce aud este că, atunci când eu nu exprim ceea ce simt, tu te simți singură și copleșită. Îți este greu să duci totul pe umerii tăi. Ai nevoie să știi că și eu sunt emoțional implicat în această călătorie, nu doar fizic. Am înțeles corect?”
Ea: „Da, exact asta. Îți mulțumesc că mă asculți.”
PASUL 3: Validarea emoțiilor (El confirmă că ceea ce simte ea are sens)
El: „Are sens ce spui. Cred că am încercat să mă protejez și să te protejez și pe tine, gândindu-mă că, dacă nu vorbesc despre asta, poate va fi mai ușor pentru amândoi. Dar înțeleg acum că tăcerea mea nu te ajută, ba chiar te face să te simți singură.”
Ea: „Da… exact. Vreau să știu că suntem împreună în asta, că nu sunt doar eu cea care resimte greutatea fiecărui test, a fiecărei așteptări”.
PASUL 4: Empatia (El se conectează emoțional și oferă susținere activă)
El: „Îmi pare rău că te-am făcut să te simți așa. Și eu simt presiunea, dar poate nu știu cum să o arăt. Adevărul este că mă doare să te văd suferind și mi-e teamă că, dacă și eu îmi exprim frustrarea sau tristețea, o să îți fie și mai greu. Dar înțeleg acum că ai nevoie să mă vezi implicat și emoțional, nu doar decizional. Vreau să îți spun că sunt aici, chiar dacă uneori nu știu cum să arăt asta”.
PASUL 5: Reconectarea (Ea confirmă că s-a simțit auzită și acceptă susținerea lui)
Ea: „Apreciez mult că îmi spui asta. Nu ai idee cât de important este pentru mine să știu că și tu simți. Nu trebuie să ai soluții, nu trebuie să fii puternic tot timpul, doar să fim împreună în asta. Este tot ce contează”.
El: „Vreau să îți promit că voi încerca să fiu mai deschis, să îți spun cum mă simt, chiar dacă mi-e greu. Îmi doresc să fim o echipă, nu doar în decizii, ci și în emoții”.
Acest tip de dialog ajută partenerii să își înțeleagă nevoile emoționale, fără critică și fără defensivă. Creează o conexiune profundă, bazată pe siguranță, empatie și susținere reciprocă.
Totul Despre Mame: Cum adaptezi abordarea terapeutică în funcție de fazele diferite ale procesului de infertilitate (diagnostic, tratament, post-tratament)?
Delia Peteu, psiholog specializat în infertilitate: Călătoria prin lumea infertilitații e un rollercoaster emoțional pe care nu l-a ales nimeni, dar pe care multe femei și cupluri ajung să îl parcurgă. Nu e doar despre tratamente, injecții și programări la medic. E despre speranță, frică, epuizare și despre acel „oare o să reușim?” care îți bântuie fiecare gând.
Faza de diagnostic – Când lumea ți se dă peste cap
Aflarea unui diagnostic de infertilitate e ca un pumn în stomac. Într-o clipă, tot ce credeai că va veni natural devine un proces medical complicat. E șoc, e frică și o întrebare pe care mintea ți-o rulează pe repeat : „De ce eu?”.
Faza de tratament – Montagne-russe emoțional
Aici începe dansul dintre speranță și teamă, între analize, injecții, așteptări și… da, iar așteptări. Fiecare ciclu e un „poate acum”, urmat de zile de emoții la intensitate maximă. Corpul trece printr-un carusel hormonal, iar mintea începe să obosească.
Faza post-tratament – Ce facem acum?
Fie că vorbim despre un test pozitiv sau negativ, această etapă vine cu emoții intense. Dacă tratamentul reușește, apare frica: „dacă pierd sarcina?”. Dacă nu reușește, urmează o perioadă de doliu și întrebări dureroase despre „încotro?”. Oricum o dai, tot îți stă anxietatea în drum.
Conferința pentru cuplurile care luptă cu infertilitatea
Ai încercat totul, dar a doua liniuță pe testul de sarcină întârzie să apară? Vino la Conferința pentru cuplurile care se luptă cu infertilitatea și descoperă cele mai recente informații despre fertilitate, sprijin emoțional și inovații medicale. Poți cumpăra bilete de AICI.
Ce vei afla?
✔️ Factorii care influențează conceperea unui copil sănătos
✔️ Testele esențiale pentru sănătatea reproductivă
✔️ Echilibrul emoțional în această călătorie dificilă
✔️ Progrese medicale și soluții reale pentru infertilitate
✔️Poveștile unor femei care au reușit
🎤 Cine sunt speakerii?
Îți vor oferi răspunsuri clare, bazate pe cele mai noi și brevetate descoperiri științifice, medici ginecologi, embriologi, geneticieni și psihologi:
Dr. Anca Coricovac – Specialist în reproducere umană asistată
Dr. Anca Coricovac este medic primar obstetrică – ginecologie, cu competență în infertilitatea cuplului, reproducere umană asistată și embriologie. Este doctor în științe medicale din 2016 și lector în cadrul Programului Ministerului Sănătății de studii complementare în vederea obţinerii de atestate pentru medici – „Tratamentul infertilităţii cuplului și reproducere umană asistată – fertilizare in vitro” pentru medicii specialiști și primari de obstetrică – ginecologie.
Dr. Dorina Codreanu – Expert în chirurgie endoscopică și tehnici de fertilitate
Dr. Dorina Codreanu este medic primar obstetrică-ginecologie, specializată în consultații de infertilitate și proceduri de reproducere asistată. Pasiunea pentru ceea ce face, activitatea didactică și academică i-au adus bursă de cercetător postdoctoral cu temă de studiu „Optimizarea protocoalelor de stimulare ovariana în fertilizarea în vitro“. Dr. Dorina Codreanu oferă consultații ginecologice și obstetricale, asistă la nașteri și este specializată în intervenții chirurgicale laparoscopice și histeroscopice. Autorul unor numeroase lucrări științifice, printre care cunoscutul ghid clinic „Nașterea prematură“, Dorina Codreanu participă la studii clinice multinaționale importante, dar și la reuniuni științifice internaționale. În plus, este membru în societăți profesionale de profil, atât la nivel național, cât și internațional.
Dr. Maria Stratan – Specialist în genetică medicală
Dr. Maria Stratan a absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiteanu” din Chișinău. Este membră a ESHG (European Society of Human Genetics) și a SRGM (Societatea Română de Genetică Medicală). În 2022, a urmat cursurile „Tehnici avansate de genetică moleculară” și „Next-Generation Reproductive Medicine”, Maastricht, Olanda. În 2023, a participat la cursul „Basic and Advanced Course in Genetic Counseling”, Bertinoro, Italia. Este medic specialist în genetică medicală în cadrul Laboratorului Medical Citogenomic și s-a alăturat clinicii Gynera în 2024.
Delia Peteu – Psiholog specializat în infertilitate
Delia Peteu este psiholog, coach acreditat International Coaching Federation, consilier de dezvoltare personală și pregătită internațional în metoda Freedom Fertility Formula. În ultimii doi ani a creat două programe proprii de suport psiho-emoțional și consiliere: programul de sesiuni 1:1 „Vreau să fiu Mamă” și seminarul „Cum să navighezi experiența FIV cu calm și încredere”.
Nicole Brunel & Clarice Dinu – Povești reale de succes în lupta cu infertilitatea
Nicole Brunel este fondatoarea Asociației SOS Infertilitatea, o voce puternică în lupta pentru drepturile cuplurilor care se confruntă cu dificultăți de concepție. Prin activitatea sa, a contribuit la creșterea gradului de conștientizare asupra infertilității ca problemă medicală și socială, susținând inițiative legislative și oferind sprijin emoțional celor aflați în această călătorie. Cu o vastă experiență în advocacy și suport comunitar, Nicole este un exemplu de perseverență și speranță pentru cei care își doresc să devină părinți.
Clarice Dinu, redactor-șef HotNews, a devenit mamă la 47 de ani, prin ovodonație.
Parteneri
- Parteneri principali: Clinica Gynera
- Parteneri: HelpNet
- Cu sprijinul: Kafune, Orbico, Pain Plaisir, Eisberg, Macromex
