Pentru prima dată, elevii care au susținut examenul de Bacalaureat și-au putut vizualiza lucrările corectate imediat după afișarea notelor inițiale – o premieră a Ministerului Educației menită să sporească transparența. Timpul alocat pentru această consultare, de 10–15 minute, împreună cu interdicția de a folosi telefoane sau de a fi asistați de profesori, a generat reacții mixte din partea elevilor și cadrelor didactice.
Ministerul Educației a introdus, în premieră la Bacalaureat 2025, o etapă oficială de vizualizare a lucrărilor între publicarea rezultatelor inițiale și depunerea contestațiilor. În intervalul 20–24 iunie, 21.803 candidați (7,2 % din total) au cerut acces la scripturi în centrele de examen. Procedura a limitat prezența în sală la candidat (și părinte, în cazul minorilor), a interzis telefoanele și a recomandat 10-15 minute pentru consultare. Aceste minute nu apar explicit în procedură, astfel încât unele centre au redus timpul alocat până la 5 minute, aspect semnalat de părinți și elevi. Președintele Comisiei naționale de examen, Kallos Zoltan, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a recunoscut într-un articol Edupedu.ro variațiile și a cerut președinților comisiilor de examen să ajusteze durata în funcție de volumul solicitărilor, urmând ca la viitoarele sesiuni să fie fixat un prag unic (15-30 minute) pentru toată țara.
Reacțiile elevilor și părinților – confuzii și greșeli în procedură
Un prim aspect a fost legat de timpul restrâns și programul fix impus în centre: candidații au relatat că s-au grăbit să analizeze lucrarea în cele 10-15 minute disponibile, mulți întrebându-se dacă acest interval este suficient pentru a înțelege exact cum s-a făcut corectarea și dacă merită sau nu să conteste nota. Unii elevi au semnalat erori în administrarea contestațiilor – de exemplu, note modificate la altă disciplină decât cea vizualizată sau contestații înregistrate greșit. Aceste situații au generat nemulțumiri și o lipsă de încredere în corectitudinea procesului.
Totodată, a existat multe incertitudini în ceea ce privește modul în care elevii trebuiau să procedeze: nu era clar dacă vizualizarea este obligatorie pentru a putea contesta, dacă este necesară prezența unui părinte sau a unui profesor, ori cum trebuie completate și semnate declarațiile aferente. Lipsa unor informații clare și uniforme transmise de centre a contribuit la sentimentul de confuzie și nesiguranță în rândul elevilor.
Relatările din centrele de examinare indică o experiență neuniformă. Părinții au comentat că unii elevi au primit doar 3-5 minute, fără posibilitatea de a vedea borderoul de punctaj; alții au semnalat că programările s-au transmis cu întârziere sau că accesul s-a făcut în bloc, fără intimitate. În mai multe mesaje s-a cerut acces online la lucrare și barem, argumentând că simpla vizualizare a paginilor nu ajută candidatului să înțeleagă criteriile de punctare. Elevii au fost nemulțumiți mai ales de notele la Limba și literatura română, criticând diferențe de peste un punct între cele două corecturi și considerând că intervalul a fost prea scurt. Aceste semnale au fost relatate de publicații precum Adevărul și PSNews.
Care era procedura – pașii de urmat
În sesiunea iunie-iulie 2025, Ministerul Educației a introdus, în premieră, o etapă oficială de vizualizare a lucrărilor corectate, înainte de depunerea eventualelor contestații. Etapa a fost reglementată prin Procedura nr. 27728/20.05.2025 și s-a desfășurat în următoarele condiții:
- Descărcarea formularului tipizat de pe site-ul centrului de examen sau din avizier.
- Completarea datelor privind candidatul, tipul probei și semnarea declarației.
- Depunerea la centru în ziua respectivă sau trimiterea scanată prin e-mail.
- Înregistrarea cererii în registrul de intrări-curieri al centrului/primirea confirmării prin e-mail.
- Programarea personalizată pentru vizualizare, pe baza cererilor înregistrate.
Reacțiile profesorilor și ale autorităților
Secretarul de stat Kallos Zoltan a recunoscut, în interviul pentru Edupedu.ro, că „5 minute mi se pare puțin” și a transmis centrelor să ajusteze durata în funcție de cereri, urmând ca viitoarele ordine să stabilească un timp minim de 15 minute. Președinții unor centre de examen citați de HotNews.ro au subliniat că restricția privind telefoanele și absența profesorilor din sală au fost stabilite pentru a preveni înregistrarea scripturilor și discuțiile de fond, care ar putea influența contestația.
În paralel, sindicatele de cadre didactice au cerut „o analiză serioasă” pentru că profesorii au fost suprasolicitaţi simultan la ore (examenul de Bacalaureat se susține în timpul anului școlar încă neîncheiat) şi în centre (inclusiv descărcarea scripturilor). Au cerut și clarificarea rolurilor personalului supraveghetor și compensarea orelor suplimentare prestate de profesori pentru descărcarea scripturilor scanate. Deși nu au fost citate declarații publice directe, demersurile au fost reflectate în discuțiile cu ministerul și în documentele interne.
„Am cerut să se regândească perioada în care se va da Bacalaureatul 2026, pentru că anul acesta, în foarte multe unități de învățământ, lucrurile au fost puțin agitate: nu puteau, în același timp, profesorii să fie și la examenul de bacalaureat, și la ore”, a transmis Simion Hăncescu, liderul FSLI, după întâlnirea cu Daniel David, citat de Edupedu.ro.
Potrivit Ordinului MEC nr. 3110/2025, anexa 4, persoanele cu rol de operare a platformei de evaluare digitalizată – inclusiv descărcarea și gestionarea scripturilor – au fost plătite suplimentar cu 1.500 lei/zi, iar asistenții cu atribuții de scanare și încărcare – cu 180 lei/zi. Deci, profesorii au beneficiat de remunerație suplimentară pentru implicarea în procedura de vizualizare a lucrărilor la Bac 2025.
Concluzii după prima sesiune de examene naționale cu vizualizarea lucrărilor
Introducerea vizualizării lucrărilor înainte de contestații este o reformă majoră, menită să ofere transparență și să reducă contestațiile nejustificate, precum și să sprijine elevii în înțelegerea notării. Potrivit informării publicate pe 2 iulie de Ministerul Educaţiei, 21.803 candidaţi au solicitat vizualizarea lucrărilor, reprezentând 7,2 % din totalul scripturilor. Numărul total de contestaţii s-a redus la 39.734 (-22,7 % faţă de 2024). Din aceste contestații, 37.947 (95 %) au modificat nota iniţială. Distribuţia pe discipline arată că peste 17.000 de contestaţii au vizat Limba şi literatura română, se arată în informare.
Reprezentanții ministerului apreciază că noua etapă a filtrat contestațiile nejustificate și a diminuat presiunea pe comisiile de reevaluare. Datele mai arată că rata de promovare finală (după contestații) a urcat la 76,5 %, față de 74,3 % inițial. Dar rămâne cu 1,7 puncte procentuale sub nivelul din 2024.
