articol susținut de

Sfaturi esențiale de la medicul pedodont Asma Battah pentru o copilărie fără frică de stomatolog

Daniela Șerb, redactor
Dr. Asma Battah, medic stomatolog cu competență în pedodonție la Regina Maria Dental Clinics, spune că ar fi ideal să vedem copilul chiar din momentul în care îi iese primul dințișor/ Foto: Regina Maria Dental Clinics

Fie că suntem mici sau mari, rareori ne simțim confortabil când știm că urmează o vizită la medicul dentist. Teama de stomatolog ne poate copleși, însă aceasta poate fi evitată dacă intervenția este timpurie și abordarea corectă – atât din partea medicului, cât și din partea părinților. Dr. Asma Battah, medic stomatolog cu competență în pedodonție la Regina Maria Dental Clinics, explică ce pași sunt necesari pentru ca un copil să vină fără teamă la cabinetul stomatologului și să deprindă obiceiuri sănătoase care să-i asigure o dantură puternică întreaga viață.

Vizita la stomatolog poate fi mereu o experiență frumoasă și nu una traumatizantă, dar pentru aceasta trebuie început din timp. De la o vârstă foarte fragedă. Ce înseamnă asta? „Ideal ar fi să vedem copilul chiar din momentul în care îi iese primul dințișor. Adică, undeva între 6 luni și 1 an. Asta nu neapărat pentru că vrem să vedem noi cum îi iese dințișorul, ci pentru a veni în sprijinul părinților cu informații necesare îngrijirii dentare”, subliniază dr. Asma Battah , medic stomatolog cu competență în pedodonție la Regina Maria Dental Clinics.

La vârste mici, manoperele dentare pe care medicul stomatolog le are de făcut nu sunt atât de dificile, adaugă dr. Battah. În plus, copilul se adaptează foarte ușor la mediul din cabinet. „Să zicem că nu am ajuns cu copilul de la primul dințișor, ci când acesta este mai mare, are 2-3 ani. Ce este important la această vârstă este să-i explicăm foarte mult și pe înțelesul lui cât de importanți sunt dinții, de ce este bine să avem grijă de ei și cum facem asta”, mai spune medicul stomatolog.
Și pentru că un copil învață cel mai bine prin joc, specialiștii de la Regina Maria au dezvoltat “Academia spațială pentru copii”, un concept prin care cei mici se distrează și învață despre sănătatea dinților. Un loc în care jocul întâlnește tehnicile de ultimă generație în materie de sănătate dentară. „Intrăm cumva în lumea poveștilor și le spunem copiilor o poveste în care ei sunt zânele și cavalerii care trebuie să se lupte cu vrăjitoarea carie. Și prima armă care o distruge este, evident, periuța de dinți”, explică medicul stomatolog.
Iar o astfel de poveste îi face pe copii să fie mult mai atenți și mai conștienți la a-și păstra dinții sănătoși: „Le spun că fără dinți nu putem mânca, le exemplific cum arată un om fără dinți și atunci ei conștientizează cât de important este. Mai ales că fără dinți și fără să mâncăm nici nu putem să dormim și nici nu mai putem să ne vedem de activitățile de zi cu zi”, adaugă dr. Asma Battah.

„Vin speriați, curioși și emoționați”

Copiii care ajung la cabinetul stomatologic sunt în egală măsură și speriați și curioși și emoționați, iar lucrurile acestea sunt normale. „În general, noi, oamenii asta suntem, alcătuiți din emoții și din frică, dar și din curaj și putere și multe alte lucruri într-o măsură mai mare sau mai mică. Iar medicii stomatologi sunt în cabinet pentru a-i ajuta pe copii. Și ei știu că oricând se află pe scaun pot să ridice mâna și să ne oprească din ceea ce facem. Nu forțăm niciodată copilul, nu intervenim abuziv și direct să ne uităm în gurița lui”, mai spune dr. Battah.
Relația de încredere dintre medicul stomatolog și copil este esențială, mai ales că cei mici ajung adesea în cabinet deja temători, după experiențele cu medicii pediatri sau vaccinurile din primii ani de viață. De aceea, o abordare caldă, empatică și o poveste spusă pe înțelesul lor pot face toată diferența. Cel mai simplu este cu copiii cărora părinții le-au vorbit acasă despre dințișori. „Ei mă întreabă, în primul rând, ce trebuie să mănânce ca să-și păstreze dinții sănătoși. Apoi, câți dinți au în guriță, chiar dacă i-au numărat acasă. Iar cel mai dificil este cu acei copii pe care părinți i-au speriat cu amenințări precum: dacă nu ești cuminte, te duc la doctor și-ți face injecție. Sau cu acei copii cărora părinții le transmit pur și simplu teama lor de stomatolog. Și asta nu ne lasă loc pentru acea legătură de care vorbeam mai devreme”, punctează dr. Battah.

Ce se întâmplă la prima vizită la stomatolog

Pentru un copil foarte mic, prima vizită la stomatolog este mai mult pentru părinți, subliniază medicul stomatolog: „Le spunem cum să îngrijească dințișorii copilului și ne uităm și la fren, mai ales la cel lingual, să nu fie prea scurt. Pentru că, în situația în care este prea scurt, copilul nu se poate alimenta corect, iar mai târziu, copilul nu poate vorbi corect, întrucât limba nu are mobilitatea necesară. Iar frenul labial prea mare acționează ca un mușchi și, în timp, poate apărea strungăreața.”
În cazul în care stomatologul identifică astfel de situații, îndrumă părintele către medicul specialist care poate decide efectuarea unei frenectomii. Dacă copilul este mai mare, este întrebat dacă mai bea lapte și sub ce formă? „Acest lucru are foarte mare importanță, pentru că fie este vorba despre sân, fie despre
biberon, ambele situații impunând măsuri de prevenire a demineralizării dinților. Demineralizarea dinților – adică apariția petelor albe pe dinți – este forma incipientă a cariilor și pentru ca ele să nu progreseze trebuie acționat în timp util cu igienizări, cu fluorizări astfel încât smalțul să se refacă”, explică medicul stomatolog.
Altminteri, smalțul pică, iar dentina va fi expusă: „Dentina nu este o substanță atât de dură precum smalțul, iar dacă nu acționăm se va măcina. Mai ales în condițiile în care copilul nici nu se spală acasă pe dinți. Și pot ajunge copii de un an și jumătate doi cu demineralizarea la nivelul gingiei, iar asta este o situație gravă. Pentru că unui dinte atât de distrus de caria dentară îi va muri ulterior și nervul. Dacă moare și nervul apare abcesul dentar care este un puroi în gura copilului și pe care aceste îl înghite tot
timpul”, atrage atenția medicul stomatolog.

În plus, acel copil nici nu se va mai putea alimenta corespunzător, iar la 2 ani când ar trebui deja să vorbească nu va reuși să pronunțe cuvintele. „Iar tratamentele în aceste situații sunt mult prea dificile pentru un copil atât de mic. Tratamente dificile însemnând tratamente de canal și coroniță dentară la acea vârstă”, mai spune dr. Asma Battah, medic pedodont, Regina Maria Dental Clinics.
Pentru că, adaugă medicul stomatolog, este exclus ca dinții să fie extrași la o vârstă atât de mică: „În mod normal, dinții din față ar trebui să cadă pe la 7-8 ani. Ori, dacă de la un an sau 2 și până la 7-8 ani, când ar trebui să apară dinții permanenți copilul stă fără dinți nu este bine. Fără dinții din față se închide spațiul, osul se subțiază foarte mult și dinții permanenți nu va mai avea o grosime suficientă de os în care să
crească normal. Și vor ieși în poziții ectopice, adică ori mai în spate, ori mai în față, foarte strâmbi.”

Nici dacă copilul pierde o măsea din spatele gurii nu e tocmai bine: „Dacă pierde în zona posterioară o măseluță mai devreme decât ar trebui ea să cadă, adică pe la 10-12 ani, iarăși, spațiul se închide acolo și dintele permanent nu mai poate erupe. Nu e o simplă joacă, plus că o extracție a unui dinte de lapte nu e atât de ușor de efectuat. Pentru că rădăcinile unui dinte de lapte sunt mult mai divergente decât la dinții
adulților și atunci extragerea e mult mai complicată și necesită o formă de sedare”, atrage atenția medicul stomatolog.

Alimente care contribuie la demineralizarea dinților

Alimentele cele mai dăunătoare pentru sănătatea dentară și care trebuie ocolite sunt cele obținute din paste făinoase și zaharuri. Jeleuri, caramele, bomboane, acadele și în general toate cele care sunt tari și gumoase, enumeră medicul stomatolog. „Eu nu am la cabinet astfel de produse, dar am văzut că foarte mulți medici au. Un bol cu bombane pentru a-l atrage pe copil. Sunt de acord ca un copil să mănânce un dulce pe zi, într-o cantitate rezonabilă. Dar să fie un dulce moale, o bucățică de ciocolată sau înghețată sau o plăcintă făcută în casă. Nu sunt de acord cu cele procesate sau cu cele tari sau cu cele gumoase, așa cum am mai spus”, subliniază dr. Asma Battah.

Făinoasele, biscuiții, pufuleții aderă foarte tare la dinți și în lipsa unei igienizări corespunzătoare, apare demineralizarea. „Inclusiv fructele uscate, dacă sunt consumate în exces, ne pot cauza demineralizări, pentru că au o cantitate foarte mare de zaharuri în ele”, punctează medicul stomatolog.

Fructele și legumele proaspete, în schimb, consumate întregi și cu coajă – mărul, de exemplu – ajută la păstrarea dinților sănătoși și a gingiilor puternice. „Ne ajută să crească și maxilarele, lucru foarte important. Pentru că în momentul în care mâncăm numai lucruri moi sau fructe tăiate cubulețe, nu se dezvoltă maxilarele și o să ajungem cu înghesuiri dentare. Ulterior, asta înseamnă aparat dentar”, avertizează medicul stomatolog.

De ce sunt importante sigilările dentare la copii

Ca soluție contra apariției cariilor la vârste mici, dr. Battah recomandă sigilările dentare: „Încă de la apariția ultimei măseluțe de lapte, la vârsta de 3 ani, 3 ani și jumătate. Pentru că este măseaua care se schimbă la 12 ani, iar în spatele ei – la 6 ani – apare prima măsea definitivă. Și atunci, ca să prevenim răspândirea cariei, e bine să sigilăm măseluțele de lapte astfel încât să ajungă la vârsta la care să cadă fără să îmbolnăvim măselele permanente care apar ulterior”, explică medicul. Sigilare
înseamnă că se aplică un lac pe dințișor care acoperă șanțurile și fisurile.

Iar atunci când apar măselele definitive, bine ar fi să le sigilăm și pe ele. „Mai ales în prima fază când încă nu sunt în contact cu măselele de sus. Pentru că, în momentul în care sunt în contact, se mai face și curățarea automată mai ales când mâncăm fructe, legume. Atunci când mâncăm fructe și legume gurița se curăță. Iar dacă măseluțele nu sunt în contact e bine să fie sigilate pentru că ele se află cumva sub nivelul celorlalți dinți și atunci igienizarea trebuie făcută mai atent. În plus, un dinte care a erupt are o morfologie caracterizată prin șanțuri și fisuri iar periuța nu ajunge să curețe foarte bine. Iar acest sigilant vine si netezește acele șanțuri, astfel încât, acolo să nu pătrundă resturi alimentare și să fie ușor de curățat”, mai spune dr. Asma Battah.
Sigilările dentare nu exclud celelalte măsuri de igienă dentară. Deci, nu mă duc și-mi sigilez dinții după care nu mă mai spăl pe dinți și sparg toată ziua dropsuri. „Nu sunt deloc de acord cu dropsurile. Sub nicio formă nu trebuie consumate. Mai ales că sunt copii care le țin într-o parte, iar acea parte va fi complet demineralizată. De acadea, de bomboane, de orice. Ca să nu mai spun că atunci când bomboana ajunge foarte mică, tendința este să fie spartă în dinți. Însă, exact așa cum se sparge bombonica, așa se va sparge și dintele. Astăzi câte un pic, mâine câte un pic până când va apărea o gaură. Iar părintele va veni la noi și va spune: «i s-a spart măseaua!» Păi nu i s-a spart! A avut acolo o carie care s-a făcut foarte mare, iar tavanul dintelui nu a mai putut rezista și s-a spart. Și atunci s-a văzut caria”, atrage atenția medicul stomatolog.

De aici și importanța venirii la controale stomatologice periodice. „Controalele se fac la trei luni atunci când copilul este mic și consumă lapte, pentru că trebuie să-l monitorizăm atent. Iar dacă îl vedem că este stabil și are o igienă bună, controalele se fac la șase luni”, invită medicul.

Igiena dentară corectă începe prin exemplul părintelui

Potrivit dr. Asma Battah, până când copilul împlinește 6 ani, părintele trebuie să-i fie alături în momentul în care acesta se spală pe dinți. „Copilul trebuie lăsat singur să se spele pe dinți, pentru că ei își doresc autonomie, dar trebuie și noi să venim să completăm aceste deprinderi. Există acum soluții pe bază de revelator de placă, adică soluții care colorează mâncarea rămasă în gură. Și atunci, văzând culoarea din gură, copilul trebuie să perieze până nu mai este deloc colorat. Copilul poate fi lăsat singur și verificat la final dacă s-a dus toată culoarea de pe dinți”, recomandă medicul.

Nu trebuie uitat că părintele este primul exemplu și cel mai puternic pe care copilul îl are și în materie de igienă dentară. „Trebuie să ne spălăm și noi alături de el. Și dacă copilul tot nu dorește să se spele pe dinți și deja este la o vârstă foarte mare, putem interveni noi, la consultație, cu acea poveste. Și de multe ori, după ce copiii au venit și au aflat cât de importanți sunt dinții și cât de util este să ai grijă de ei, nu am mai
avut probleme să refuze să se spele pe dinți. Dimpotrivă, de fiecare dată au dorit să vină la următorul control cu dinții mai curați și fără carii astfel încât la final să primească un abțibild, o diplomă sau o recompensă. Îi sfătuiesc pe părinți să nu forțeze copilul. Să păstreze o rutină zilnică și dacă întâmpină dificultăți să meargă la medicul stomatolog pentru a cere sfaturi”, încheie dr. Asma Battah, medic pedodont, Regina Maria Dental Clinics.

Te-ar mai putea interesa