Vizita la medicul stomatolog până la vârsta de 1 an reduce riscul de carii netratate și scade costurile medicale ulterioare, potrivit studiilor internaționale. Utilizarea serviciilor stomatologice de prevenție timpurie a fost asociată cu o rată mult mai mică de prevalență a cariilor la copiii sub 7 ani. Dr. Mihaela Șerbănoiu, medic stomatolog la Regina Maria Dental Clinics, explică de ce secretul unui tratament fără riscuri nu stă în tehnici complexe, ci într-o vizită timpurie în cabinet. „Veniți din timp. Chiar dacă vi se pare că veniți degeaba, nu este așa. Nu trebuie să ai nici o problemă pentru a veni la un control stomatologic”, este îndemnul medicului. Specialistul detaliază regulile esențiale pentru controale stomatologice și tipurile de sedare posibile.
Primul dințișor, prima vizită: Când începe, de fapt, sănătatea dentară?
Studiul Național privind starea de sănătatea orală a românilor, realizat de Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) în 2024 arată că 66% dintre copii au carii. În plus, același studiu arată că 16% dintre părinții copiilor cu vârste între 0-5 ani nu au fost niciodată la stomatolog cu cel mic.
Mulți părinți așteaptă vizita la stomatolog până când copilul are toți dinții în gură sau, mai grav, până când apare o durere. Regula de aur la Regina Maria Dental Clinics este: „prima vizită ideală se face de la apariția primului dințișor de lapte”, precizează dr. Mihaela Șerbănoiu, explicând că acest control este esențial pentru a verifica dacă smalțul este integru și dacă dezvoltarea va fi una normală.
Mai mult, medicul atrage atenția că sănătatea dinților începe încă din burtica mamei. „Mugurii dinților de lapte încep să se formeze de la 4 săptămâni intrauterin”. Orice dezechilibru nutrițional al mamei poate duce la defecte de structură vizibile imediat după erupție.
„În cadrul primei consultații vom analiza fața copilului, fiziologia, vom analiza mucoasele, gingia, palatul dur, dacă are o boltă palatină adâncă sau nu, felul în care este alimentat, dacă este alimentat la biberon sau la sân, vom analiza limba, dacă are fren lingual restrictiv sau nu. Îi vom învăța pe părinți cum să igienizeze cavitatea orală a copilului și ce produse să folosească”, ne-a explicat medicul stomatolog.
Cariile interdentare: Inamicul invizibil de la vârsta de 3 ani
Deși cariile pot apărea chiar și la 9 luni din cauza demineralizărilor, pragul critic este adesea vârsta de 3-4 ani. „Am copii în tratament cu vârste de 9 -10 luni care au smalțul deja demineralizat și care s-a fracturat din cauza acestei demineralizări. Au defecte de structură în formarea smalțului și a dentinei, defecte care s-au produs intrauterin, posibil din cauza unor deficiențe nutriționale ale mamei, a unor vitamine și minerale pe care mama nu le-a avut în organism în momentul în care se formează structura dintelui. Dar, cel mai des, cariile interdentare încep să apară pe la vârsta de 3-4 ani, pentru că igienizarea nu se face corespunzător și rămân resturi alimentare între dinți”, a explicat dr. Șerbănoiu.
Deoarece periuța nu poate pătrunde în spațiile strâmte, medicul recomandă folosirea aței dentare de către părinți, cel puțin o dată pe zi, seara, înainte de periaj.
Știința susține că periajul simplu nu este suficient, iar cercetările arată că o curățare interdentară combinată cu un periaj al dinților este net superioară periajului singur în reducerea plăcii bacteriene și prevenirea cariilor interproximale.
În România, doar 1 din 2 copii declară că se spală pe dinți de două ori pe zi, potrivit datelor CMSR. Potrivit dr. Mihaela Șerbănoiu, „periajul dentar este sfânt de două ori pe zi dimineață și seară, iar după periaj nu mai mâncăm. Mare grijă la alimentație în cazul copiilor cu vârste până în trei ani să nu primească dulciuri, să nu primească produse cu zahăr. Periajul dentar până la șase-șapte ani trebuie să-l facă părinții dacă vor să aibă un copil fără carii dentare”.
„Norișori” și „elefănței”: Magia vocabularului prietenos
Anxietatea la dentist este, de cele mai multe ori, o moștenire de la părinți. La Regina Maria Dental Clinics, protocolul de tratament include un vocabular special care elimină cuvintele „traumatizante”. Aspiratorul devine un „elefănțel”. Instrumentul de curățare a cariei este o „linguriță”. Rulourile de vată sunt numite „norișori” sau „plăpumiță pentru dinte”.
„Nu vorbim niciodată de ace în cabinetele de pedodonție, nu vorbim niciodată de albinuță- mai sunt cabinete unde se pronunță acest cuvânt- pentru că se sperie copilul și de albinuță, știe că înțeapă și nu spunem că facem, de exemplu, anestezie locală. Avem propriul nostru vocabular în așa fel încât să fie prietenos pentru copil”, a spus dr. Șerbănoiu.
Siguranța înainte de toate: De la anestezia locală la sedarea profundă
Tratamentele moderne sunt concepute să fie minim invazive. Atunci când cariile sunt mici, se pot folosi exclusiv instrumente manuale, evitând zgomotul frezei. Atunci când este absolut necesară, anestezia locală se face sub protecția unui gel anestezic, astfel încât copilul să nu simtă puncția. În ceea ce privește sedarea profundă, dr. Șerbănoiu subliniază rigoarea protocolului.
„Medicul anestezist stabilește dacă un copil poate face sau nu acest tip de intervenție, în funcție de vârstă și greutate și în funcție de rezultatele analizelor”, a spus stomatologul.
La Regina Maria Dental Clinics copiii au parte de:
- Triaj sever: Sedarea nu este o scurtătură, ci o soluție pentru cazuri grave sau copii cu dizabilități.
- Monitorizare constantă: Spre deosebire de anestezia generală, în sedarea profundă copilul nu este intubat, fiind monitorizat permanent de un medic anestezist.
„Noi facem sedări profunde, iar copiii care ajung la noi sunt foarte bine triați și selecționați. Încercăm să lucrăm întâi cu ei. Avem multe ședințe preoperatorii de «împrietenire», în care obișnuim copilul să stea în cabinet și să accepte anumite manopere. Începem treptat, cu un periaj, apoi cu o sigilare, astfel încât el să se acomodeze cât mai ușor și să evităm recomandarea de sedare sau anestezie generală. Acesta este primul nostru obiectiv: să încercăm pe cât posibil să evităm aceste intervenții. Sunt însă situații în care copiii — mulți veniți din provincie, de la vârste de 3-4 ani până la 10-11 ani — au toată gurița afectată, au abcese, dureri și nu se mai pot alimenta. Când vin pentru prima dată la dentist într-o astfel de stare, iar distanța nu permite ședințe repetate la București, se recomandă acest tip de intervenție. Dar, repet, copilul este foarte bine selecționat: se fac analize, se discută cu medicul anestezist și se rezolvă urgențele, încercând ca, după intervenție, să obișnuim copilul să stea pe scaunul stomatologic fără a mai fi nevoie de o altă sedare pe viitor,” a explicat medicul Șerbănoiu, care are competențe în pedodonție, dar și în inhalosedare.
Inhalosedarea: Relaxare fără somn pentru micii pacienți anxioși
Pentru copiii care resimt o teamă profundă, dar a căror stare nu necesită intervenții sub sedare profundă, medicina modernă oferă o soluție intermediară, extrem de sigură: inhalosedarea.
Dr. Mihaela Șerbănoiu explică mecanismul prin care această tehnică schimbă experiența în cabinet:
„Inhalosedarea este o formă ușoară de sedare, practic un anxiolitic care elimină teama. Folosim o măscuță nazală prin care copilul inhalează un amestec de oxigen și protoxid de azot. Copilul nu adoarme, este prezent, răspunde, doar că este relaxat.”
De cele mai multe ori, anxietatea celor mici are adesea rădăcini externe.
„Această anxietate vine adesea tot de la părinte sau din faptul că mulți copii ajung la noi pentru prima dată abia la vârsta de 6 ani, deja cu carii profunde și abcese dentare. Este o surpriză dureroasă pentru copil și o provocare pentru noi, care ar fi putut fi evitată dacă micuțul ar fi fost adus în cabinet înainte să apară durerea,” e de părere medicul
Onestitate în fața riscului: „Veniți pentru a preveni!”
Deși termenii sunt adesea confundați, procedurile diferă prin complexitate. „Sedarea profundă nu este același lucru cu anestezia generală. În cadrul sedării profunde, copilul nu este intubat, ci doar monitorizat. Este o sedare mai ușoară, unde nu se folosesc toate substanțele dintr-o anestezie generală, iar anestezicul este introdus treptat de către medicul anestezist, în funcție de durata intervenției”, explică dr. Șerbănoiu.
Medicul nu evită nici subiectul sensibil al complicațiilor majore, subliniind importanța consimțământului informat: „Riscurile sunt aceleași la toate tipurile de sedare profundă, la fel ca la anestezia generală. Părinții sunt informați cu privire la toate aceste riscuri, iar unii rămân șocați, spunând că nu au știut. De aceea, mesajul meu este clar: veniți cu copiii din timp la control, ca să prevenim aceste situații și să nu ajungem la sedare profundă pentru a rezolva o simplă carie.”
Prin controale periodice la 3-4 luni, sigilări ale măselelor și o igienă riguroasă acasă (periaj de două ori pe zi și limitarea dulciurilor), drumul către dentist poate rămâne o experiență pozitivă.
