Barometrul stomatologiei 2026: 30% din părinți nu-și duc copiii la stomatolog. Dr. Ionuț Leahu: „Un copil cu probleme dentare nu va lua în greutate și nu i se va dezvolta creierul”. Vârsta ideală pentru prima vizită

Daniela Șerb, redactor
Pentru a-i familiariza pe copii cu vizitele la stomatolog, ei trebuie duși cât încă nu au probleme dentare/Foto: Regina Maria Dental Clinics

    În continuare, o treime dintre familiile care au în grijă copii, nu reușesc să-i ducă la stomatolog, arată datele Barometrului stomatologiei 2026, realizat de Regina Maria Dental Clinics și aflat la cea de-a opta ediție. „Recomandarea pe care o facem este ca prima vizită la stomatolog să să aibă loc atunci când apare primul dințișor, adică în primul an de viață. Însă, în practică, prima vizită are loc între 3 și 5 ani, în urgență. Motivul? Durerea”, subliniază dr. Ionuț Leahu, medic stomatolog cu competență în Implantologie Orală și master în Implantologie Orală și Parodontologie, CEO Regina Maria Dental Clinics. Dr. Ionuț Leahu și dr. Carmen Pavelescu, medic specialist Pediatrie generală, asistent universitar UMF Carol Davila din București, explică în detaliu ce ar trebui să facă părinții care-și doresc copii cu dinți frumoși și sănătoși.

    Puțini părinți știu că primul an de viață ar trebui să însemne și prima vizită la stomatolog, chiar din momentul apariției primului dințișor. „Primul an de viață este cel în care poți începe o relație cu părintele și-l poți învăța cum să aibă grijă de dinții copilului”, a explicat dr. Ionuț Leahu, în momentul lansării Barometrului stomatologiei 2026.

    Peste 80% dintre părinți nu știu că trebuie curățați dințișorii din momentul apariției

    Din păcate, mulți copii ajung la medicul stomatolog atunci când au între 3 și 5 ani și vin deja cu probleme dentare când nu se mai poate face prevenție. Ratarea ferestrei de prevenție poate crea copilului probleme dentare foarte mari și sistemice deja. „Și, de multe ori, se ajunge la situații în care colegele noastre care se ocupă de copii trebuie să lucreze asistate de medici anesteziști, astfel încât să poată fi tratate problemele dentare ale copilului, care s-au acumulat”, atrage atenția medicul stomatolog. 

    Un copil cu probleme dentare nu se va putea alimenta corect, nu va lua în greutate, nu i se va dezvolta creierul – iar aici este o problemă extrem de mare, a adăugat dr. Leahu. „La categoria 6-11 ani, putem vorbi de bullying la școală. Adică, dacă un copil se va duce cu dinții negri la școală, nu contează ce școală, alți copii vor râde de el și e posibil ca integrarea lui socială să aibă de suferit”, a mai spus specialistul.

    Dintr-o statistică personală, a spus la rândul ei, dr. Carmen Pavelescu,  medic specialist Pediatrie generală, asistent universitar UMF Carol Davila din București, peste 80% dintre părinții care au venit la cabinet pur și simplu nu curățau dințișorii copiilor între șase luni și un an: „Toți mă întreabă: «cum, trebuie să-l spăl pe dinți la 6 luni dacă are un dințișor?».  Avantajul în practica pediatrică este că pacientul este adus de părinți lunar. Și poți să urmărești toate etapele de dezvoltare. Unde se strică lucrurile? După vârsta de un an când încep să vină cu copiii doar atunci când au probleme medicale. Și poate dacă observăm o modificare în guriță să putem să-i trimitem la stomatolog. Vorbesc, firește, de pacienți din rețeaua Regina Maria”.

    Cum se igienizează corect dinții

    Dr. Ionuț Leahu a explicat cum trebuie să procedeze părinții pentru a evita vizitele în urgență la stomatolog cu copiii: „În momentul în care ești părinte ai o responsabilitate totală când vine vorba de sănătatea și bunăstarea copilului tău. Când vine vorba despre sănătatea orală trebuie să înțeleagă că se spală copilul pe gingii mai întâi. Trebuie folosită o compresă și după fiecare lăptic pe care îl bea bebelușul se șterg ușor gingiile cu această compresă înmuiată eventual în ser fiziologic”.

    Odată ce au apărut primii dinți e momentul ca părinții să înceapă să folosească un degetar cu periuță și o cantitate mică de pastă de dinți adaptată vârstei bebelușului, recomandă medicul stomatolog: „Sunt paste de dinți recomandate copiilor până într-un an care au o cantitate de flori exact calculată care să protejeze acei doi dințișori care apar primii dinți de lapte. Iarăși ce este foarte important este că atunci când au apărut primii dinți trebuie să ne asigurăm că am făcut prima vizită la medicul stomatolog în care orice medic stomatolog o să vă povestească ce vă povestesc eu acum”.

    O lecție importantă pe care părinții trebuie să o învețe este aceea că nu există alternativă la spălatul pe dinți. „Așadar, nu trebuie să mă comport eu ca părinte ca și cum ar exista alternativă la a spăla copilul pe dinți. Și copiii mei cînd au fost foarte mici au plâns când i-am spălat pe dinți, dar după ce m-au văzut pe mine că mă spăl pe dinți, după ce au văzut-o pe soția mea că se spală pe dinți, spălatul a intrat în normalitate. Și mai trebuie înțeles un lucru: am lăsat copilul să se spele singur pe dinți cam de la un an și jumătate, dar întotdeauna îl spălam și noi pe dinți. Și asta a continuat până la vârsta de 5-6 ani. Adică nu trebuie lăsat copilul să se spele singur pe dinți, pentru că nu are abilitatea necesară și nu se va spăla corect. Iar periajul de seară este cel mai important”, atrage atenția dr. Leahu.

    Ce iarăși ar mai trebui să rețină un părinte este că de la 2 ani și jumătate este bine să sigileze dinții de lapte. „Sigilarea dinților de lapte îi va proteja de carii. La 6 ani mai avem un moment critic când apar molarii definitivi care și aceia cum au apărut trebuie sigilații. Deci toate aceste controle preventive, munca de acasă în care îi spăl pe dinți, alimentația pentru că dulcele, mai ales combinat cu făina formează un stral lipicios care se curăță greu, un strat care dă de mâncare bacteriilor și în care pot să fac foarte ușor carii. De aceea e foarte important să fiu atent la nutriție. Dulcele înseamnă fructe, dulcele pentru fetița mea înseamnă morcov. Adică sunt niște alimente, dar, iarăși, copilul  va face ce va vedea la părinți. Dacă eu mănânc ciocolată, va dori ciocolată. Dacă mănânc un chec plin de zahăr va dori un chec plin de zahăr. Deci asta mă obligă și pe mine ca părinte să îmi îmbunătățesc nutriția și igienă orală și să merg și eu la stomatolog”, adaugă dr. Leahu.

    „Să-i spele pe dinți de la prima erupție dentară”

    „Cea mai importantă măsură pe care o pot lua părinții la momentul acesta este să-i spele pe copii pe dințișori, chiar de la prima erupție dentară. Iar apoi să supravegheze igiena orală pe măsură ce crește copilul. Din ce văd eu la cabinetul pediatric cam unu din patru pacienți are nevoie de igienizare. Foarte mulți copii au depozite pe dințișori. Acesta e începutul dezvoltării patologiei orale. Mai departe găsesc copiii care au deja care-i în evoluție. Îi întreb pe pacienți pe părinții pacientului respectiv dacă știu și dacă au deja o programare făcută la stomatolog. Mulți dintre ei spun, «da, trebuie să ajungem la stomatolog», dar aceea este o carie avansată. Deci aici recomandările noastre sunt să meargă către medicul stomatolog”, subliniază dr. Carmen Pavelescu.

    Pentru a-i familiariza pe copii cu vizitele la stomatolog, ei trebuie duși cât încă nu au probleme dentare. „Pentru că atunci când are o carie apare durerea, apar tratamentele care sunt un pic greu de suportat. Dar dacă merge doar pentru a fi examinat, se face o igienizare și alte manevre mai ușoare, copilul începe să se simtă bine și să aibă o relație pozitivă cu medicul stomatolog. Altminteri, dacă îi este frică, plânge, nu poate să stea pe scaunul stomatologic, taratementele sunt greu de făcut”, conchide dr. Pavelescu.

    Concluzii Barometrul Stomatologiei 2026

    Barometrul Stomatologiei 2026 a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1002 respondenți, femei și bărbați, cu vârste între 18-65 de ani, și a fost prezenta în prezența mai multor medici din cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria

    ·       Rata de utilizare a serviciilor stomatologice a rămas stabilă în ultimii patru ani, puțin peste jumătate dintre persoane vizitând un dentist cel puțin o dată pe an. Diferența urban-rural persistă, dar s-a redus ușor, ceea ce sugerează o accesibilitate mai bună sau schimbarea atitudinilor în comunitățile rurale.

    ·       Depunerile de tartru și cariile rămân principalele probleme dentare raportate de români, urmate de îngălbenirea dinților, durere și sensibilitate dentară, care continuă să fie subestimată.

    ·       Numărul vizitelor la dentist cauzate de probleme sau dureri urgente a crescut.

    ·       Intențiile de a merge la dentist în următoarele 12 luni rămân constante față de 2025, cu niveluri similare de interes atât în mediul urban, cât și rural.

    ·       Principalele nevoi dentare pe care oamenii își propun să le rezolve în acest an rămân aceleași ca în sondajele anterioare: consultații generale, carii, detartraj/curățarea dinților și radiografii. Albirea și procedurile estetice rămân nișate, dar stabile.

    ·       Bugetul mediu pe care consumatorii intenționează să-l aloce serviciilor stomatologice și-a revenit parțial, după scăderea din 2025.

    ·       În rândul celor care nu intenționează să utilizeze servicii dentare anul viitor, convingerea că „nu au probleme dentare” și limitările financiare rămân principalele bariere. Experiențele negative anterioare cu medicii stomatologi au crescut semnificativ ca motiv pentru neefectuare a vizitei.

    ·       Aproximativ o treime dintre consumatori rămân interesați de abonamente medicale care includ servicii stomatologice. Abonamentele stomatologice oferite de angajatori rămân rare, deși dorite.

    ·       Reputația brandului rămâne un factor-cheie care influențează pacienții în alegerea clinicilor dentare.

    ·       Conștientizarea legăturii dintre sănătatea orală și cea generală s-a îmbunătățit.

    În ansamblu, Barometrul Stomatologiei 2026 arată că România rămâne într-un model de îngrijire reactivă, în care prea multe probleme sunt tratate abia când apar simptomele. Creșterea nevoii de reabilitare, inclusiv prin implantologie, confirmă prezentarea tardivă în cabinet și complexitatea tot mai mare a cazurilor.

    Te-ar mai putea interesa