Înainte să devii mamă, vacanțele erau despre evadare, liniște, somn până târziu, poate o carte citită pe plajă sau seri lungi fără nicio grijă. Azi, bagajele sunt mai multe, grija mai mare, iar odihna a devenit o promisiune pe care o tot amâni. Pentru multe femei, vacanța cu copilul mic nu înseamnă relaxare, ci o formă diferită – și adesea mai intensă – de stres.
Se schimbă rutina. Se schimbă locul de somn. Se schimbă tot.
„În prima vacanță cu fetița noastră de un an, m-am trezit în fiecare dimineață mai obosită decât mă culcasem”, povestește Ana, 33 de ani. „Nu voia să doarmă în pătuțul de călătorie, nu mânca aproape nimic, iar eu mă simțeam vinovată că nu mă pot bucura de vacanță. Eram într-un loc frumos, dar în mintea mea era haos.”
Această poveste nu e singulară. Schimbarea de mediu, program și ritm aduce cu sine o avalanșă de stimuli pentru un copil indiferent de vârsta lui și o serie de provocări pentru părinți. Mamele, mai ales, resimt în mod intens această tensiune dintre dorința de relaxare și nevoia constantă de adaptare la nevoile copilului.
Grija care nu ia pauză nici la mare, nici la munte
Rutina zilnică a unui copil – orele de masă, somn, joacă – este adesea firul de siguranță care ține totul în echilibru. Iar vacanța, cu toate lucrurile bune pe care le aduce, vine și cu o schimbare a acestei rutine.
„Programul de somn se dă peste cap, mai ales dacă ești cazat într-o cameră unde nu poți face întuneric complet la prânz sau unde se aude tot de pe hol. Dacă ai norocul să adormi copilul, te târăști prin cameră în vârful degetelor, de frică să nu-l trezești”, povestește Ioana, mamă a doi copii.
Tentația de a face cât mai multe – de a lenevi la terasă, de a merge la plajă, de a profita de o destinație nouă – intră în conflict direct cu realitatea. Când ai un copil mic, ziua se măsoară în orele dintre somnuri, în mese care trebuie pregătite sau căutate, în drumuri scurte și dese, adaptate unui organism care încă învață lumea.
Și dacă copilul e neliniștit – iar în vacanțe adesea este – mama devine și ea neliniștită. Se instalează o stare de tensiune care poate duce la anxietate, tulburări de somn, iritabilitate și o senzație generală de epuizare.
Dorul de vacanțele „de dinainte”
E imposibil să nu te gândești, uneori, cu nostalgie, la cum era înainte. Când vacanțele însemnau deconectare completă, leneveală, mâna fără ceas. Acum, pentru multe mame, vacanța este același job, doar că în altă locație. Cu mai multe complicații.
„Mă uitam la cuplurile fără copii și mi se părea că trăiesc într-o lume paralelă. Dormeau pe plajă, mâncau când voiau, mergeau la apus. Eu alergam după băiețelul meu pe plajă, îi dădeam gustări, îi scoteam nisipul din ochi, încercam să-i fac umbră. Îl iubeam cu toată ființa, dar în sufletul meu se dădea o luptă între recunoștință și epuizare”, spune Andreea, 35 de ani.
Aceste emoții amestecate – bucuria de a fi împreună cu copilul, dar și frustrarea că nu mai există timp pentru tine – sunt reale, firești și, din păcate, foarte puțin validate.
Când vacanța se transformă în sursă de stres
Orice formă de schimbare implică un efort de adaptare. Iar în cazul unei mame, efortul e dublu: trebuie să-și gestioneze propriul disconfort, dar și pe cel al copilului.
Adesea, în vacanță, se acutizează tulburările de somn ale părinților. Mama adoarme greu, se trezește frecvent, e în gardă – mai ales dacă doarme cu copilul în pat sau în aceeași cameră.
Stresul vine și din dorința de a face lucrurile „bine”: să nu rateze nici relaxarea, nici rutina copilului, nici așteptările celorlalți (soțul, familia, prietenii). E un malaxor de vinovăție, oboseală și presiune.
„Ajunsesem să mă simt vinovată că nu mă distrez. Îmi spuneam: <<Ești în vacanță, ar trebui să te bucuri !>>. Dar nu mă puteam bucura. Eram prea obosită, prea tensionată, prea prinsă în grijile legate de copil”, mărturisește Oana, 29 de ani.
Cum poți transforma vacanța în ceva mai blând pentru tine
Nu există o rețetă magică, dar există strategii care pot atenua presiunea:
- Scade așteptările. Vacanța nu va semăna cu cele din trecut – și e OK. Dacă îți propui să faci mai puțin, s-ar putea să simți că reușești mai mult.
- Ia-ți momente scurte doar pentru tine. Chiar și 10 minute în care să bei cafeaua în liniște sau să te plimbi singură pot conta enorm.
- Acceptă haosul. Uneori, simplul fapt că renunți să controlezi totul poate aduce o formă de ușurare. Nu toate mesele vor fi perfecte, nu toate somnurile vor fi la orele stricte. Și e OK. Veți reveni curând acasă, la rutina clasică.
- Vorbește cu partenerul tău. Împărțirea echitabilă a responsabilităților în vacanță nu ar trebui să fie un moft, ci o regulă.
Concediul e și despre tine
E important să ne amintim că vacanța nu trebuie să fie doar despre a face pe plac copilului. E și despre a avea grijă de tine.
Da, poate că nu te vei întoarce cu bateriile complet încărcate, dar poate te vei întoarce cu câteva amintiri frumoase, cu sentimentul că ai fost prezentă, că ai râs alături de copilul tău, chiar și când erai nedormită.
Și dacă nu te-ai putut bucura de vacanță așa cum ai fi vrut, nu înseamnă că ai făcut ceva greșit. Înseamnă doar că e o etapă. Una care trece. Și poate, în vacanțele viitoare, vei reînvăța să te odihnești.
Până atunci, să ne amintim: uneori, cel mai bun mod de a „petrece” vacanța este să renunți la ideea de perfecțiune.
Ca să înțelegi cum poți face asta, urmărește acest video:
