”Copiii, educațional și emoțional vorbind, nu mai suportă școala închisă. Părinții și economia nu mai suportă școala închisă. Din punct de vedere al optimismului și al speranței, nici comunitatea nu mai suportă școala închisă. Trebuie să facem planuri astfel încât să aduce copiii la și de la școală în siguranță fără să îmbolnăvim profesorii și bunicii.”, a declarat medicul pediatru Mihai Craiu într-o emisiune televizată.
În acest moment, potrivit UNESCO sunt aproximatic 250 milioane de copii sunt acasă. Sunt 33 de țări care au lockdown total și aproape 14% dintre elevii din lume învață de acasă. În vârful pandemiei din primăvară aproape 1 miliard de școlari au fost ținuți acasă. În România sunt 2,8 milioane de elevi care începând din 11 martie au urmat cursurile online, cu mici pauze în care s-au întors în bănci fizic.
- CITEȘTE ȘI: Școlile încep din 8 februarie. Care sunt localitățile unde cursurile vor continua online
Președintele României a anunțat că autoritățile iau în considerare ca din 8 februarie 2021 școlile să se redeschidă respectând scenariile din fiecare localitate. În localitățile în care este în vigoare scenariul verde vor merge la școală și grădiniță toți copiii. Acolo unde este scenariul galben se vor deschide toate grădinițele, iar școlile vor fi deschise pentru elevii de clase primare și pentru cei care sunt în clasa a VIII-a și a XII-a. Ceilalți copii vor continua să studieze în sistemul on-line. În localitățile care sunt în scenariul roșu vor rămâne deschise doar grădinițele și școlile pentru elevii din clasele 0-IV. Restul elevilor vor învăța online.
NOU! Cartea interactivă a Dr. Laura Markham, tradusă în peste 25 de țări, acum disponibilă în limba română, de la Editura ZYX Books. Părinți liniștiți, copii fericiți – Caiet de lucru cu tine este disponibilă pe zyxbooks.ro.
De ce nu vor unii părinți să înceapă școala în mod fizic?
Deși, în mediul online părinții și-au exprimat dorința ca școlile să se redeschidă, odată cu anunțarea acestei decizii, au apărut și voci care au spus că este periculos să se întâmple acest lucru. Ba chiar au apărut și petiții care să ceară continuarea cursurilor în sistem online.
Medicul Mihai Craiu spune că ”este firesc să existe îngrijorare din două motive: pentru că nu știm care este gradul de transmitere comunitară a noilor tulpini, mă refer la cea britanică, sud-africană și braziliană și pentru că încă nu sunt suficient de mulți români vaccinați.”
Ceea ce trebuie să știe un părinte care dorește să decidă informat este că în România din toate cazurile confirmate de COVID-19 sub 2% sunt copii și foarte puțini ajung în spital cu forme grave.
”În spitalul nostru ce am văzut în ultimele luni arată că lockdown-ul și închiderea școlilor au funcționat. Numărul de cazuri de copii bolnavi a scăzut semnificativ și au apărut numai acolo unde au fost alți membrii ai familiei bolnavi.”, a explicat pediatrul.
Există sindromul inflamator multisistemic pediatric (PIMS) despre care trebuie să știm că este foarte rar. În literatura internațională o să observăm că la 50.000 de cazuri la adulți apare un caz de PIMS la copii. Deci în România ne-am aștepta să existe 14-15 cazuri în fiecare lună, deci puțin.
Argumentele medicului Mihai Craiu pentru deschiderea școlilor
Se știa de la precedentul SARS-COV-1 (MERS) că în lockdown copiii experimentează în 30% din cazuri accentuarea tulburărilor de comportament și a depresiei. Nu este o noutate și a fost asumată de dascălii din toată lumea.
Ceea ce observăm acum și observ și eu ca pediatru la urgențe este să sunt din ce în ce mai mulți copii care au modificări de comportament: ticuri, cefalee care sunt sunt obiectivate prin nimic. Le facem investigații neurologice, ORL, cardiologice și nu găsim nicio boală. Sufletul lor suferă. La adolescenți se petrece chiar un fenomen de accentuare a ideilor de suicid. Un raport al CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA) documentează că 1 din 4 adolescenți s-a gândit la ideea de suicid în timpul lockdownului. Lucrurile sunt foarte complicate. Poate să sufere corpul, dar sunt 2%. Poate să sufere și sufletul.
Mihai Craiu, medic pediatru
Copiii au devenit fragili din punct de vedere emoțional
Sunt numeroase studii recente care arată că cei fragili la ambele capete ale tulburărilor de comportament au probleme: cei triști și depresivi au devenit și mai triști și depresivi, iar cei extrovertiți au devenit mai puțin empatici și mai agresivi. Soluția este să alocăm ceva mai mult timp fizic copiilor pentru că expunerea excesivă la ecrane
Suferă și comunitatea. Un argument puternic pentru închiderea școlilor a fost un studiu realizat în Elveția care a documentat că închiderea școlilor a scăzut în țara lor transmiterea comunitară foarte mare atribuibilă părinților. Au circulat mai puțin cu mijloacele de transport în comun, au stat mai puțin la ușa școlilor. Dacă vrem să deschidem școlile în siguranță trebuie făcute niște planuri de pe acum pentru că altfel vom deschide și vom închide la loc. ”Din punctul meu de vedere nu ar trebui să ne întrebăm dacă trebuie să deschidem școala, ci cum s-o deschidem astfel încât să nu fie în pericol nici copiii, nici comunitatea din care fac ei parte.” spune Mihai Craiu, medic pediatru.
Sunt copiii răspunzători de transmiterea virusului SARS-Cov-2?
Știm din scenariul unei infecții comune cum este gripa că în comunitate este transmisă în principiu de copii, mai ales de școlarii mici care nu respectă regulile de igienă. Există, de cele mai multe ori, situația în care copiii sunt asimptomatici. Medicul ne explică ce înseamnă acest lucru: e”ste un pacient care deși are virusul și îl poate transmite prin fluidele lui biologice nu are semnele vocatorii de boală respiratorie gravă și atunci nu se sperie nimeni de el și nu iau măsuri de precauție.”
Cei mai mulți dintre asimpromatici care s-au dovedit ulterior că sunt infectați au totuși niște semne minore, de aceea cred că un bun triaj epidemiologic la începutul orelor dimineața, fără să primim copii cu febră și medicamente după ei, cum se întâmplă, ar fi una dintre soluții. Părinții trebuie să se ducă la job, nu au cu cine să îi lase și ar putea să îi ducă bolnavi. De aici vine riscul deschiderii prea rapide a școlilor.
Știm că infecția SARS-Cov-2 este transmisă de către copii mult mai puțin decât de către adulți deși și ei pot face boala și ei pot avea încărcături virale similare adulților. Copiii transmit picături de salivă de la o înălțime mult mai mică pe o rază mult mai mică. De aceea, s-au și gândit experții să deschidă grădinițele și clasele primare.
Mihai Craiu, medicu pediatru
Cum putem face pentru a deschide școlile în siguranță?
- Unul dintre lucrurile pe care autoritățile le-ar putea face pentru a deschide școlile în siguranță este să testeze copiii, deși unii părinți nu sunt de acord cu asta pentru că este neplăcută. Trebuie spus că există multiple modele de succes, unul dintre ele există în Germania, unde așa s-a deschis școala în unele landuri, testând și profesorii și elevii cu o cadență săptămânală sau mai des. Mai este modelul universităților private americane unde toți cei care stau în dormitoare comune sunt testați periodic prin sondaj și astfel au dispărut focarele din universități. Testarea este extrem de utilă pentru a putea izola exact asimptomaticii.
- Cea mai bună soluție este deschiderea școlilor acolo unde se poate, unde e scenariul este verde. Să ne gândim că jumătate din școală va fi goală dacă nu vin clasele mai mari, putem să punem 15 într-o clasă, nu 30.
- Crearea bule de copii care să nu se amestece între ei care să fie și la studiu, și la joacă și la mâncat împreună, grupe mici de 10-15. Știm dn regiunea scandinavă că se poate.
- Speranța să existe o acoperire vaccinală suficientă la dascăli. Dintr-o 100 de bolnavi într-o școală cei mai în pericol sunt cei câțiva profesori, mai ales seniorii. De aceea, trebuie să facem exact ce a făcut Israelul: a început să vaccineze și adolescenții și au acoperit 75% dintre profesori.
- Purtarea măștilor pe timpul orelor de curs. Orice fel de mască constituie un grad de protecție pentru cei din jur. Măștile profesionale FFP3 îl apără pe purtător. Copiii trebuie să poarte o mască obișnuită, din cârpă, ca să nu dea altora. Orice fel de mască neprofesională nu modifică oxemia. Am stat o oră într-un interviu cu un pulsoximentru la deget și nu m-am desaturat de loc. Nu există impact pe termen lung în ceea ce privește oxigenarea creierului, sigur.
- Familiile din comunități care stau relativ aproape au putea prin ciclicitate să trimită un părinte cu 2-3 copii de la mai multe familii ca să scădem gradul de aglomerație din transportul în comun, cât și de la ușa școlii.
- Copiii să nu stea cu bunicii în primele două săptămâni de la începutul școlii.
- Bunicii să încerce să se programeze la vaccinare pentru că cei mici chiar dacă fac boala fac un fel de răceală ceva mai zgomotoasă. În România nu a murit niciun copil de maladia COVID-19 dacă era anterior sănătos.
