Totul despre somnul la copii – ghid util pentru părinți

Somnul la copii este o provocare adevărată pentru orice mamă. Îți pui tot felul de întrebări: cât trebuie să doarmă, de ce vorbește în somn, până când trebuie să doarmă de prânz și multe altele. Ei bine, orice întrebare ai legată de somnul copilului tău, în acest articol își va găsi răspunsul!

Georgiana Mihalcea, redactor
somnul la copii
Somnul la copii trebuie să fie asemenea adulților: suficient și fără probleme. Iată cum îți poți ajuta copilul să aibă un somn liniștit în diferite etape de viață ale sale.

Somnul la copii este, evident, un subiect de interes pentru orice părinte și mai ales pentru mame! Ritmul de somn dobândit în primii trei ani este decisiv pentru toată viaţa. De aceea, trebuie să-l înveţi pe cel mic să adoarmă devreme, să aibă un somn continuu şi liniştitor. Vom vorbi în acest material despre importanța somnului la copii, etapele de somn pe vârste, cum îl înveți pe copil să doarmă și ce probleme frecvente apar în timpul somnului.

Copilul tău creşte în somn. În orele acelea liniştite, organismul lui lucrează intens: produce hormoni de creştere şi substanţe care îi întăresc sistemul imunitar, dar şi proteină pentru celulele sistemului nervos. Nici creierul nu intră în repaus, ci procesează de zor informaţiile acumulate peste zi.

În plus, somnul vindecă. Nu degeaba se spune că atunci când un copil este bolnav sau în convalescenţă trebuie lăsat să doarmă: corpul lui se reface şi prinde puteri să învingă viroza, infecţia, durerea de orice fel. Aşa că nu exagerezi deloc atunci când te îngrijorează faptul că nu doarme suficient sau are un somn agitat și nu știi ce să faci ca să îl ajuți.

Etapele somnului la copii mici

Asemenea nouă, adulţilor, și bebelușii și copiii mici au perioade de somn profund care alternează cu stări de veghe. Doar că la ei acestea durează mai puţin, în special la cei care, odată treziţi, nu ştiu să adoarmă la loc neajutaţi.

Adormirea. În această fază, organismul copilului, ca şi al tău, trimite semnale că e momentul pentru somn: pleoape grele, toropeală şi apoi… agitaţie maximă. De ce? Pentru că cel mic are tendinţa să încerce să învingă somnul. Dacă nu reuşeşte, în maximum 15 minute va dormi. Dacă însă rămâne treaz, va rămâne aşa încă 50-70 minute, adică până la încheierea ciclului respectiv.

Somnul uşor. Imediat după ce a început să alunece spre lumea viselor, inimioara lui îşi încetineşte bătăile, percepe sunetele mai lent şi mai îndepărtat, iar respiraţia lui devine superficială. Asta nu înseamnă însă că doarme. Dar nici treaz nu e! Acum trebuie să ai mare grijă să nu faci gălăgie, pentru că pierde foarte uşor ocazia de a adormi.

Somnul profund. A adormit cu adevărat! Respiră lent, regulat, inima lui bate încet, a strâns degeţelele în pumn şi şi-a regăsit poziţia favorită. Faţa lui nu „spune” absolut nimic, e complet destinsă. Uneori, somnul este atât de profund, încât poţi muta copilul dintr-un pat în altul fără să se trezească.

Somnul cu vise. Dacă te uiți atent, vei vedea că fața lui lui arată când concentrare, când teamă, când mulţumire. Uneori chiar zâmbeşte. Pleoapele i se zbat, respiraţia se accelerează, la fel şi pulsul. Ce se întâmplă? Nimic grav. Visează. În mod paradoxal, în tot acest timp (15-20 minute), corpul lui rămâne relaxat, pumnii se desfac şi nimic altceva nu trădează „activitatea” intensă care i se citeşte pe faţă.

Cum îl înveți pe copil să doarmă

Copilul tău trebuie să se bucure că la trezire îl aşteaptă lumina şi bucuriile unei zile de joacă, să simtă binefacerile somnului continuu, fără „haltele” nocturne pentru „aprovizionarea” cu lapte. Pentru aceasta, aşază-i pătuţul aşa încât să vadă bine fereastra. Ora de culcare trebuie să fie mereu aceeaşi. Rutina îi oferă celui mic un sentiment de siguranţă şi elimină riscul tulburărilor de somn ulterioare.

Dacă micuţul tău şi-a făcut propriul program, e bine să nu intervii. El ar putea avea ore diferite de culcare şi trezire de la o zi la alta şi asta nu îi dăunează, dacă doarme cât îi este necesar.

Timpul optim

  • În primele 2-3 săptămâni de viaţă, noul-născut doarme 18-19 ore din 24, cerând mâncare din două în două ore. Prin urmare, te vei adapta ritmului lui de somn.
  • Între o lună şi două luni de viaţă, cel mic începe să prefere noaptea pentru somn. Va mai dormi şi în timpul zilei, dar nu prea mult.
  • Când a ajuns la 3 luni, dacă vrea să doarmă se freacă la ochi sau îi apar cearcăne. De cum le-ai observat, aşază-l în pătuţ cât încă mai e treaz, dar nu înainte de masă.
  •  Între 3 şi 9 luni, copilul doarme şi câte şapte ore la rând, ceea ce înseamnă şi pentru tine un timp preţios de odihnă. În total, din 24 de ore, doarme în jur de 14-15.
  • După un an, somnul de noapte reprezintă 10-12 ore, la care se adaugă somnul de zi.
  • În fine, până la 3 ani, micuţul ajunge să doarmă ziua o oră şi jumătate, iar noaptea cel mult 11 ore, program care durează până la 5 ani.

Cercetările au dovedit, experimental, că prea puţin somn dăunează atitudinii şi abilităţilor copilului.

Ritualul de somn

Perioada de la  3 la 6 luni, este optimă pentru educarea somnului. Obişnuirea copilului tău cu o anume disciplină nu e deloc o idee rea! E suficient ca el să deprindă automatismele care induc starea de somn. Aceasta se face printr-un ritual care trebuie înţeles şi acceptat de copil. Poţi începe cu o băiţă, la aceeaşi oră, în fiecare seară. După băiţă îi dai masa de seară (sân sau biberon), îi povesteşti ceva şi-l aşezi în pătuţ. Mai târziu, ritualul se va completa cu pijamaua, cu spălatul pe dinţi şi aşa mai departe.

Rolul tatălui

Prezenţa sa în tot acest ritual de seară nu este la bunul lui plac, ci indispensabilă. Împărţirea atribuţiilor între părinţi are trei mari avantaje. Dacă mami alăptează şi face băiţa, iar tati schimbă scutecul şi aşază piticul în pătuţ, totul devine mai uşor. Pe de altă parte, îţi dă timp şi te scuteşte de dureri de spate. În fine, ajută serios relaţia voastră!

3 întrebări esențiale despre durata somnului la copii

Doarme prea mult?

Iată un lucru pe care trebuie să-l ţii minte: copiii nu dorm prea mult, ci doar mai mult decât cred părinţii că este normal. Dacă te uiţi în tabelul nostru, vei vedea că până la şase ani copilul tău trebuie să doarmă minimum 10-11 ore pe noapte. Recomandarea este ca acest orar să se păstreze chiar până la adolescenţă. Dar nu e nimic anormal ca el să aibă nevoie de mai mult somn. Poate că doarme 2-3 ore la prânz, sau poate că somnul lui de noapte durează 14 ore. Important este că nu pare obosit în restul timpului, este sănătos şi bine-dispus.

Doarme prea puţin?

Mulţi părinţi cred că un copil de 3 ani care nu doarme deloc după-amiaza şi refuză să se culce seara după ora 10 nu are nevoie de mai mult somn. Fals! El nu este sătul de somn, ci privat de somn! Iar această situaţie, des întâlnită, poate fi recunoscută uşor. La ora opt seara, când alţi micuţi se pregătesc de culcare, copilul tău devine agitat, hiperactiv. În timpul zilei este iritat, obosit, neatent. Adoarme frecvent când mergeţi cu maşina sau la tine în braţe în autobuz. Şi, mai ales, nu se trezeşte niciodată dimineaţa singur, iar tu trebuie să te străduieşti să-l dai jos din pătuţ.

Poate că nu ai ales chiar cea mai potrivită metodă pentru a-l face să adoarmă la o oră acceptabilă. Unii copii au nevoie de zgomot (un radio în surdină) sau de lumină, alţii preferă să laşi uşa deschisă. Majoritatea copiilor au nevoie de un substitut pentru a trece mai uşor peste despărţirea nocturnă de mamă: o suzetă, o jucărie, o anumită păturică sau hăinuţă.

Preșcolarul meu nu doarme destul?

Experţii spun că micuţii care au trecut de 3 ani au nevoie de cel puţin 9 ore de somn pe noapte pentru a fi în formă. Dar de multe ori ei nu dorm suficient. Problemele legate de somn afectează o bună parte a copiilor, consecinţele fiind: oboseala, lipsa de concentrare, iritabilitate, frustrare, comportament impulsiv.

Experţii în psihiatria copilului şi adolescentului arată că există un număr de semne care indică faptul că micuţul are tulburări ale somnului:

Problemele legate de somn pot fi episoade ocazionale. Atunci când se repetă frecvent, când afectează activităţile din timpul zilei şi comportamentul prichindelului, este semnul unor posibile dezordini psiho-emoţionale, şi e nevoie ca micuţul să fie dus la un control de specialitate.

Recomandarea noastră cu soluţii blânde pentru un somn liniştit

Vestea bună este că există şi soluţii blânde pentru nopţi mai liniştite, mai ales când te afli la început de drum, disponibile în cartea „Soluții blânge pentru somnul liniștit”, pe care o puți comanda direct AICI.

Deci nu este vorba despre o soluţie miraculoasă, ci despre o serie de paşi ce respectă nevoile copilului şi ale părinţilor şi care funcţionează pe termen lung. Este vorba despre tehnicile propuse în volumul „Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și al copiilor” de Sarah Ockwell-Smith, psiholog specializat în dezvoltarea copiilor și psihologie perinatală, dar şi specialist în probleme de somn.

„It’s bedtime”

Grupându-le sub acronimul BEDTIME, Sarah Ockwell-Smith vorbeşte despre importanţa dormitului împreună cu părinţii (Bedsharing), a aşteptărilor realiste pe care mama ar trebui să le aibă de la somnul copilului (Expectation), a alimentaţiei (Diet) şi a obiectelor de tranziţie (Transitional objects), dar şi despre influenţa ecranelor electronice (IT) asupra somnului. Ultimele două litere vin de la Me-time (timp pentru mine) şi Environment (ambianţă): autoarea explică legătura dintre dispoziţia mamei şi comportamentul de somn al copilului şi oferă sugestii despre cum să creezi o ambianţă liniştitoare pentru a-l ajuta pe copil să doarmă.

Toate cele 7 recomandări sunt însoţite de o serie de exemple concrete şi studii de caz despre cum se poate îmbunătăţi somnul copiilor, cum putem face faţă trezirilor frecvente, de ce trebuie să trecem peste mirajul biberonului cu lapte praf dat înainte de culcare sau despre cum putem gestiona probleme precum pavorul nocturn sau udatul patului. Iar Sarah Ockwell-Smith nu vorbeşte doar despre somnul bebeluşilor, ci face recomandări practice inclusiv pentru copiii mai mari, de până la 5 ani.

La ce oră ar trebui să meargă la culcare un copil în funcție de vârstă

Cât durează somnul la copii

La fel ca în cazul adulților, cantitatea de somn de care au nevoie copiii variază atât în funcție de vârstă, cât și de nevoile unice ale fiecăruia.

Mai jos vom prezenta repere generale pentru copii de diferite vârste. Dacă micuțul tău este fericit și deloc agitat, dar are nevoie de mai multe sau mai puține ore de somn decât cele indicate mai jos – fii sigură că va rămâne sănătos. Orientările Fundației Naționale a Somnului din Statele Unite recomandă următoarele repere pentru somnul la copii și adolescenți.

De 1 până la 4 săptămâni: nou-născuții își petrec aproximativ 65% până la 75% din activitatea zilnică în stare de somn. Timpul de veghe este de scurtă durată și este prematur să vorbim la un copil de această vârstă despre un ciclu „zi-noapte”. „Ceasul” lor zi-noapte nu este funcțional până la 6-8 săptămâni. Mamele nou-născuților ar trebui să folosească tiparul de somn al bebelușului pentru a dormi, de asemenea.

1 la 4 luni: sugarii la această vârstă fragedă necesită de la 14 până la 17 ore de somn pe zi. Mulți încep să dezvolte un ciclu zi-noapte în primele săptămâni ale acestei perioade. Majoritatea sugarilor au capacitatea de a dormi noaptea de 5 până la 6 ore fără întrerupere; cu toate acestea, majoritatea se vor trezi pentru hrănire sau schimbarea scutecului în timpul nopții.

Vârsta În 24 de ore, doarme:         Din care în timpul zilei:Şi noaptea:
Nou-născut17 ore8 ore9 ore
3 luni  15 ore 5 ore   10 ore
6 luni  13-14 ore2-3 ore11 ore
9-12 luni13 ½ ore2 ½ ore11 ore
18 luni13 ore 2 ore   11 ore

De 4 până la 12 luni: sugarii din această categorie de vârstă necesită de la 12 până la 15 ore de somn zilnic. Vești bune pentru părinți: încep să doarmă perioade fără întrerupere în timpul nopții.

1-3 ani: în timp ce specialiștii subliniază că majoritatea copiilor mici au nevoie de aproximativ 12 până la 14 ore de somn zilnic, mulți ar putea să doarmă mai puțin decât reperele generale.

Vârsta În 24 de ore, doarme: Mediu/maximDin care în timpul zilei:Şi noaptea:
2 ani11 ½ -15 ½ ore1-3 ore10-12 ½ ore
3 ani11-14 ore1-3 ore10-12 ore
4 ani   10-13 ore0-2 ½ ore sau deloc10-12 ore
5 ani10-12 ½ ore    0-2 ½ ore sau deloc10-12 ore
6 ani   10-11 ½ ore    deloc  10-11 ½ ore

3 – 6 ani: acest interval de vârstă are nevoie în mod obișnuit de aproximativ 10 până la 13 ore de somn pe zi, cu precizarea că unii copii pot trage un pui zdravăn de somn după-amiază, mai ales cei care au intrat deja la școală, se pot simți extrem de obosiți când ajung acasă, după ore.

7-12 ani: copiii mai mici din această categorie de vârstă necesită de obicei 9 până la 11 ore de somn în fiecare noapte; preadolescenții necesită adesea 9 la 10 ore (deși unii pot necesita mai mult).

12 – 18 ani: Stilul de viață al elevilor de gimnaziu și liceu (școală, activități după școală, cină și în cele din urmă teme) reduc adesea durata somnului de la 8 la 10 ore recomandate la 6 la 8 ore. Diferitele rețele de socializare, împreună cu comunicarea pe telefon mobil și vizionarea la televizor, de asemenea, pot reduce timpul de somn al unui adolescent.

Somnul de prânz la copii

Pe măsură ce sugarii și copiii cresc, cantitatea de somn zilnic de care au nevoie scade, spun specialiștii de la sleepfoundation.org. Aceste nevoi de somn sunt distribuite inițial între somnul de zi și cel de noapte, dar la ce vârstă ar trebui copiii să nu mai facă nani după amiază?

Vârsta exactă variază în funcție de copil, analizând factori precum frecventarea grădiniței, maturitatea și obiceiurile de somn pe timp de noapte. La vârsta de 3 ani, aproape toți copiii încă mai trag un pui de somn în timpul zilei.

 60% dintre copiii de patru ani încă fac pui de somn. Cu toate acestea, până la vârsta de cinci ani, mulți copii nu mai au nevoie de o repriză de somn după amiază. Numărul scade și mai mult până la vârsta de șase ani, unde mai puțin de 10% dintre copii dorm de prânz în fiecare zi. După 7 ani, rar mai găsim copii care să doarmă de prânz!  Dacă micuțul tău încă mai doarme de prânz în mod regulat la vârsta de șapte ani, consultați medicul pediatru pentru a confirma că nu există probleme de sănătate care stau la baza somnului.

Când ar trebui să renunțe copiii la somnul de prânz?

Deoarece vârsta renunțării la somnul de după-amiază variază de la un copil la altul, este important ca părinții să fie atenți la nevoile copilului lor. În general, copiii ar trebui să înceteze să facă pui de somn atunci când nu mai au nevoie de el pentru a se simți energici pentru o zi întreagă.

Mulți copii vor înceta să mai doarmă de prânz în mod natural. Există mai multe semne care indică faptul că un copil este gata să renunțe la acest episod:

  • Are dificultăți în a adormi la după-amiază. Copiii care nu mai sunt obosiți în timpul zilei – și care au o dispoziție consistentă în zilele fără „puiul de somn” – se pot chinui să adoarmă când este momentul pentru vechiul ritual de odihnă. De exemplu, copiii se pot juca sau cânta în timp ce stau în pat sau pur și simplu nu pot adormi. Dacă un copil este agitat în acest timp, e semn clar că mai trebuie să doarmă de prânz!
  • Are dificultăți în a adormi noaptea. Somnul din timpul zilei poate întârzia capacitatea copilului de a adormi seara. Durata somnului de prânz poate fi redusă pentru a ajuta copiii să devină somnoroși până la culcare. Evită să amâni culcarea copilului mai târziu. În schimb, monitorizează când lui îi este somn și pune-l la culcare în acel moment. În general, este recomandabil să scurtezi somnul de prânz decât să împingi orele de culcare mai târziu.
  • Se trezește devreme. Somnul din timpul zilei, când nu mai este necesar, poate face ca micuțul tău să fie odihnit complet înainte de ora de trezire a dimineții, adică să se trezească cu noaptea-n cap! Dacă vei constata că mai are nevoie de un pui de somn la prânz, dar se trezește devreme, încearcă să-i scurtezi puiul, decât să-l elimini în  întregime.
  • Nu prezintă semne de somnolență în zilele fără somn. Dacă nu căscă sau nu se străduiește să rămână treaz în timpul zilei și nu devine agitat  seara, este posibil să fie gata să nu mai doarmă de prânz.

Cum știu că mai are nevoie de somnul de prânz?

Sugarii până la vârsta de un an vor area între 1 și 4 reprize de somn în timpul zilei. Pe măsură ce creierul se maturizează, sunt necesare din ce în ce mai puține reprize de somn în timpul zilei. Copiii mici care dorm în episoade de mai puțin de 60 de minute în timpul zilei au fost observați ca dormind mai bine în timpul nopții. Cu toate acestea, somnul după amiază al copilului tău nu trebuie scurtat dacă el doarme bine noaptea.

Există câteva semne clare care arată că micuțul tău nu este pregătit să renunțe la somnul de după amiază.

  • Copiii al căror compartament se schimbă negativ seara (devin irascilibi, obosiți excesiv, nervoși) nu sunt încă pregătiți să renunțe la somnul de prânz.
  • Lipsa somnului îi poate afecta negativ emoțiile copilului tău.
  • Dacă cel mic se luptă să rămână treaz în timpul zilei după o noapte plină de somn, probabil că mai are nevoie de un episod de nani după masa de prânz.

Poți încerca însă să reduci durata somnului de prânz pentru a-l ajuta să se pregătească pentru trecerea din obiceiurile de somn specifice vârstei școlare.

Sforăitul afectează somnul copiilor

Sunt foarte puțini părinții care înțeleg că sforăitul copiilor este o problemă. Sforăitul, în general, este dăunător sănătății. Sforăitul afectează serios somnul și calitatea acestuia, determină scăderea concentrației de oxigen din sânge și, de aici, provoacă somnolență diurnă, iritabilitate, tulburări de concentrare, agitație, apetit exagerat sau lipsă de poftă de mâncare. Manifestările nu sunt intense, dar toate cumulate afectează dezvoltarea normală a celui mic.

Etapele și problemele somnului la copii

Principalul efect negativ al sforăitului este acela că cel mic nu poate respira normal, căile respiratorii sunt îngustate, astfel că, pentru intervale de timp de ordinul zecilor de secunde, plămânii, creierul și inima nu primesc destul oxigen. Sforăitul este asociat cu dormitul cu gura deschisă, iar aceasta poate favoriza afecțiunile amigdalelor. Obturarea cavitățiilor nazale superioare prin formarea polipilor (vegetații adenoide) sunt favorizatede sforăit și provoacă sforăitul realizând un veritabil cerc vicios. În plus, copilul care sforăie va avea frecvent probleme respiratorii.

Sforăitul este o tulburare de ritm respirator, astfel că este asociat cu apnee de somn, chiar și la copilul mic și foarte mic. Apneea înseamnă întreruperea ritmului normal al respirațiilor, de unde pot să apară, în timp, dacă nu sunt tratate, complicați respiratorii și/sau cardiace. Problema este atât de serioasă și trebuie tratată cu responsabilitate de părinți, încât Academia Americană de Pediatrie recomandă încă din 2002 ca toți copiii până la doi ani să fie testați cu privire la apneea de somn. În consecință, dacă-l auzi sforăind, o vizită la ORL este obligatorie.

De ce vorbesc copiii în somn?

Vorbirea în timpul somnului este o tulburare de somn ce poate implica monologuri complicate, gălăgie sau pur și simplu un bombănit. Vestea bună e că se întâmplă rar și este de scurtă durată. Este ceva obișnuit ca atât copiii, cât și adulții să experimenteze cel puțin un episod de vorbit în somn  în timpul vieții, făcându-l unul dintre cele mai frecvente comportamente anormale care pot apărea în timpul somnului.

Ce reprezintă vorbirea în timpul somnului?

Vorbitul în somn este un tip de parasomnie. Parasomniile sunt comportamente anormale în timpul somnului. Spre deosebire de majoritatea parasomniilor care se întâmplă numai în anumite perioade ale ciclului de somn, vorbirea despre somn poate avea loc fie în timpul mișcării rapide a ochilor (REM), fie în timpul somnului non-REM.

Vorbirea despre somn este considerată a fi distinctă de alte vocalizări care pot apărea în timpul somnului, cum ar fi catatrenia,  o tulburare a respirației care provoacă gemete sau tulburarea de comportament a somnului (persoana își manifestă fizic visele).

Studiile au constatat că până 66% dintre oameni au experimentat episoade de vorbit în somn, făcându-l una dintre cele mai frecvente parasomnii.

Vorbirea în somn este prezentă mai des la copii și se crede că afectează mai puțini adulți. Apare în mod egal la femei și bărbați. Deoarece o persoană este foarte rar conștientă de episoade, datele despre prevalența vorbirii în somn s-ar putea să nu fie exacte. Rapoartele despre vorbirea despre somn provin de obicei de la un membru al familiei.

Ce cauzează vorbitul în somn

Experții nu sunt siguri de ce vorbesc adulții și copii în somn. Există dovezi că ar putea avea o componentă genetică. În studiile efectuate pe gemeni, s-a constatat că vorbirea în somn coincide mai frecvent cu somnambulismul, scrâșnitul dinților și coșmarurile, atât la copii, cât și la adulți, și toate acestea pot avea o relație genetică. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine aceste conexiuni potențiale.

Vorbirea în somn pare să apară mai des la persoanele cu anumite afecțiuni de sănătate mintală, conform spuselor experților de la sleepfoundation.org; în special la cele care se confruntă cu tulburarea de stres post-traumatic.

Vorbitul în somn poate fi periculos?

În majoritatea cazurilor, această parasomnie este inofensivă. De obicei, nu are un efect major asupra somnului copilului și, în mod normal, nu apare suficient de frecvent pentru a provoca probleme grave. Cu toate acestea, există unele situații în care vorbirea în somn poate fi periculoasă:

  • Dacă vorbitul în timpul somnului apare alături de alte parasomnii, cum ar fi coșmarul sau somnambulismul.
  • Dacă vorbește tare și doarme cu un frate în cameră, calitatea somnului acestuia va fi afectată.

Cum îi ajut să nu mai vorbească în somn

Ai grijă la igiena somnului copilului tău! Igiena somnului include mediul de somn al copilului și obiceiurile sale care pot afecta somnul. Îmbunătățirea igienei somnului poate elimina cauzele potențiale ale întreruperilor somnului și poate crea rutine care să conducă la un somn de calitate superioară.

  • Ajută-l să aibă un program regulat de somn în fiecare zi, inclusiv în week-end.
  • Să evite consumul de cofeină sau a altor substațe excitante (mai ales sucuri).
  • Crearea unui spațiu de somn relaxant, un pat confortabil, temperatură de maximum 23 de grade, fără prea multă lumină și sunete puternice.
  • Evitarea situațiilor stresante de viață în timpul zilei.

Te-ar mai putea interesa