Răcelile sunt la fel de frecvente în această perioadă în România ca în lunile de primăvară, spun medicii de familie și infecționiștii. Ele afectează copiii și adulții deopotrivă, dar vindecarea durează mai mult decât la răcelile obișnuite din alți ani. De ce ne confruntăm cu atât de multe cazuri de răceală în mijlocul verii aflăm în continuare de la specialiști, citați de jurnaliștii de la smartliving.ro.
Medicii de familie și infecționiștii sunt asaltați în această perioadă de pacienți cu infecții respiratorii. „Parcă suntem în luna aprilie. Este o patologie pe care o întâlnim în mod obișnuit în lunile aprilie-mai”, spune dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.
Atipic pentru această perioadă a anului, circulația rinovirusurilor – virusurile care provoacă majoritatea răcelilor comune – este mai intensă, ne-a spus dr. Adrian Marinescu, directorul medical interimar al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București. „Infecțiile respiratorii cu rinovirusuri sunt frecvente în această perioadă. Ele evoluează endemic, nu epidemic – asta înseamnă că apar mai multe cazuri la un moment dat. Circulația lor a început în luna mai și probabil că vor persista circa o lună de acum”, spune medicul infecționist.
„Ne confruntăm cu mai multe cazuri de răceală decât în aceeași perioadă a anului trecut. Rinovirusurile acționează endemic, dar se vor autolimita, din fericire”.
dr. Adrian Marinescu, director medical interimar Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București
Numărul exact al românilor afectați de infecții respiratorii nu este monitorizat în această perioadă. În lunile de vară, Centrul Național de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) nu supraveghează circulația infecțiilor acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS). „Supravegherea IACRS și a gripei, la nivel național, s-a încheiat în luna mai. În timpul verii avem numai supraveghere de tip sentinelă pentru detectarea circulației virusurilor gripale”, ne-a comunicat Veronica Zoicaș, purtătorul de cuvânt al instituției. Până la această dată, nu a fost confirmat niciun caz de gripă pe teritoriul României, potrivit informațiilor furnizate de CNSCBT.
Copiii și adulții, la fel de afectați de răceală
Dacă la debutul perioadei de circulație a rinovirusurilor copiii erau infectați mai frecvent, acum, adulții cu răceli sunt la fel de numeroși precum cei mici, potrivit observațiilor profesorului doctor Monica Luminos, șeful secției de boli infecțioase copii a Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din Capitală. „Copiii iau rinovirusurile de la grădinițe și creșe în această perioadă și le transmit apoi în familie, părinților și bunicilor. Am constatat că populația afectată de răceală se uniformizează, nu mai sunt afectați doar copiii”, spune specialistul.
România nu este singura țară care se confruntă cu o creștere a cazurilor de infecții respiratorii în această perioadă. În SUA, medicii au observat același fenomen, potrivit NBC 12. Pe lângă răceli, o altă infecție virală circulă în rândul copiilor din Statele Unite: boala gură-mână-picior. Și Marea Britanie se confruntă cu un val de răceli în această perioadă, scrie The Guardian. Medicii britanici au observat o creștere a cazurilor de infectare cu virus sincțial respirator. Și el, la fel ca rinovirusururile, provoacă răceli comune, dar poate fi periculos pentru bebeluși, copii mici și bătrâni din cauza unor complicații precum bronșiolita și pneumonia.
Rinovirusurile nu mai au concurență
De ce ne confruntăm cu acest val de răceli în plină vară ne-a explicat medicul infecționist Adrian Marinescu. Rinovirusurile nu sunt sezoniere, precum virusurile gripale. Ele circulă pe toată durata anului, dar au două vârfuri de incidență: unul toamna – din septembrie și până în noiembrie, și altul primăvara, în intervalul martie-mai. În timpul pandemiei de coronavirus, rinovirusurile au dispărut din circulație, așa cum s-a întâmplat și cu virurile gripale.
„Între virusuri există o așa-numită competiție. În lunile de iarnă și primăvară, competiția a fost câștigată de virusul SARS-CoV-2. După ce a scăzut numărul de cazuri, rinovirusurile au reușit să iasă în față. Competiția virală este ca într-o curte în care trăiesc doi căței și cel mai puternic îl pune pe celălalt la respect. Aceeași competiție are loc și în raport cu infectarea. Cel mai agresiv virus determină cazurile. Când circulă un virus mai puternic, cel slab nu mai poate circula simultan”, explică medicul Adrian Marinescu.
Această concurență este denumită științific interferență virală și se referă la rezistența pe care celulele infectate o dezvoltă la alte virusuri. Teoria, care nu este nouă, susține că este puțin probabil ca o persoană infectată cu un virus să fie infectată de altul în același timp. Mecanismul exact pentru apariția acestei interferențe virale nu este bine cunoscut. Teoria cea mai vehiculată este că între virusuri apare o competiție pe mecanismul de intrare în celule.
Interferența virală este unul dintre motivele pentru care nu ne-am confruntat cu virusurile gripale în sezonul de iarnă 2020-2021. Măsurile de protecție au avut și ele un rol important, dar competiția dintre virusurile gripale și noul coronavirus ar putea explica de ce am avut atât de puține cazuri de gripă în sezonul de iarnă 2020-2021, susțin specialiștii Societății Americane de Microbiologie. Coinfecțiile gripă-COVID-19 sunt posibile și au existat în timpul pandemiei, dar cazurile au fost foarte puține. Virusurile gripale, spre deosebire de rinovirusuri, sunt sezoniere. Circulația lor este afectată de temperaturile ridicate, de aceea este puțin probabil (dar nu complet exclus) să ne confruntăm cu gripa vara.
Imunitatea populației a scăzut în pandemie
Secundar scăderii incidenței COVID-19, relaxarea măsurilor de protecție și redeschiderea școlilor pentru toți elevii au contribuit la răspândirea virusurilor care provoacă răceli. „Este o recrudescență a rinovirusurilor, probabil pentru că, în perioada lor de circulație, școlile și grădinițele erau închise sau funcționau la program redus și nu toți părinții și-au dus copiii. Acum, trăim practic ceea ce trebuia să se întâmple în lunile aprilie-mai cu infecțiile respiratorii”, spune dr. Sandra Alexiu.
După o perioadă îndelungată de restricții, oamenii socializează mai mult în această perioadă, ceea ce facilitează transmiterea acestor infecții virale. Tot ca urmare a restricțiilor și a măsurilor de protecție, nici copiii, nici adulții nu au mai avut contact cu diverși agenți patogeni, iar relaxarea a făcut ca agenții patogeni să se răspândească mult mai ușor în populație, cu precădere printre copii. Este ceea ce medicii britanici numesc „datorie imunitară”.
„Ceea ce vedem acum este rezultatul faptului că am acumulat o mulțime de copii susceptibili (n.r. – la infectare) care au ratat expunerea la virusuri. Acum o experimentează pentru prima dată”, explică profesorul epidemiolog Michael Baker pentru The Guardian. Specialistul britanic explică fenomenul printr-o metaforă: dacă într-o pădure nu se produce niciun incendiu timp de un an sau doi, se va acumula mai mult combustibil pe sol. Când se va declanșa un incendiu, acest combustibil va alimenta focul, iar flăcările vor deveni astfel mai puternice.
Citește continuarea articolului pe smartliving.ro și vei afla:
- Cum se manifestă răceala dată de rinovirusuri
- Cât durează răcelile din această perioadă
- Cum se aseamănă virozele din această perioadă cu varianta Delta (indiană) a coronavirusului
- Cum se tratează răcelile
- Când trebuie să mergi cu copilul la medic
