Vaccinuri opționale pentru copii în 2025. Când se fac și care sunt bolile pe care le previn

Laura Bogaciu, redactor
baiat-cu-ochelari-caruia-i-se-administreaza-vaccin
Pe lângă vaccinurile incluse in Planul Național de Imunizare, există o serie de vaccinuri opționale, recomandate pentru prevenirea unor boli grave. Sursa foto: Shutterstock

Vaccinurile opționale pentru copii îi protejează pe cei mici de boli precum meningita, infecția cu rotavirus, hepatita A, varicela. Pentru că aceste vaccinuri nu sunt decontate de stat, ele trebuie cumpărate de către părinți și administrate ulterior de către medicul de familie sau pediatru.

Vaccinurile opționale se fac în funcție de decizia părinților în acord cu medicul copilului și țin cont de aspecte precum istoricul medical al copilului, starea de sănătate, vârstă. Sunt administrate frecvent prin injectare, dar există şi varianta soluţiilor orale sau a spray-ului nazal, cum e cazul vaccinului antigripal pentru copii.

Fiecare țară are propriul program național de vaccinare, iar vaccinurile incluse în facest program sunt gratuite. În ultimii ani, în programul național din România au fost introduse vaccinul pneumococic, precum și cel împotriva HPV, gratuit pentru copii și compensat pentru femei. Pentru că introducerea vaccinului anti hpv în schema națională a fost recentă și această informație nu este cunoscută încă de toți părinții, am ales să detaliem informațiile despre vaccin și în cadrul acestui articol, dedicat vaccinurilor opționale.

„Programele naționale variază de la țară la țară în funcție de posibilitățile financiare. La noi sunt foarte multe vaccinuri opționale, nu pentru că nu ar fi importante, ci pentru că statul nu are bani să le asigure pe toate. Sunt în jur de 90 de țari cu posibilități financiare care fac toate vaccinurile în programe naționale. Eu recomand toate vaccinurile opționale, pentru că este mai simplu să previi o boală decât să o tratezi”, este sfatul medicului Ana Culcer, medic primar pediatru.

Schema de vaccinare opțională 2025. Ce imunizări se fac

Vaccinul anti-HPV a fost inclus recent în Programul Național de Vaccinare, iar copiii beneficiază de gratuitate. De asemenea, și vaccinul anti-gripal este gratuit pentru cei mici.

Vaccinul anti-rotavirus

Este un vaccin cu virus viu atenuat care protejează împotriva diareei produsă de rotavirus, care poate duce la deshidratare severă. Se administrează oral, două sau trei doze, începând de la vârsta de șase săptămâni, cu interval de cel puțin 30 de zile între doze.

Infecția cu rotavirus este una dintre cele mai comune cauze de diaree severă la copii, în special la cei sub cinci ani. Acesta poate provoca o boală gastro-intestinală severă, cu episoade de diaree, vomă și febră, care pot duce rapid la deshidratare, un risc important pentru sănătatea copilului. Rotavirusul se transmite pe cale fecal-orală sau prin consumul de apă sau alimente contaminate. De asemenea, virusul poate supraviețui pe suprafețele infectate, astfel că igiena precară a mâinilor și alimentele nespălate pot contribui la răspândirea rapidă a infecției, mai ales în colectivități.

Diagnosticul de infecție cu rotavirus se bazează pe evaluarea simptomelor (diaree severă, apoasă, vărsături, febră, dureri abdominale, pierderea apetitului) și poate fi confirmat prin teste de laborator. Testele de fecale sunt utilizate pentru a detecta prezența virusului. În majoritatea cazurilor, diagnosticul se face pe baza simptomelor clinice, iar analiza de laborator este recomandată mai ales în cazuri severe sau complicate.

Marele pericol în infecția cu rotavirus este deshidratarea

Pentru infecția cu rotavirus nu există un tratament specific, măsurile concentrându-se pe ameliorarea simptomelor și prevenirea deshidratării.

Cel mai important aspect al tratamentului este rehidratarea. În acest scop, se recomandă administrarea de soluții de rehidratare orală, care ajută la restabilirea echilibrului de lichide și electroliți pierdute prin diaree și vomă. În caz de febră sau dureri, e bine ca tratamentul să fie recomandat de un medic. Foarte important este să nu fie întreruptă complet hrănirea, fiind încurajat consumul de alimente ușor digerabile.

CITEȘTE ȘI: Rotavirus la copil mic. „Cinci zile a fost ca o legumă. Cu febră peste 39 și adormit aproape nonstop”

Vaccinul meningococic

Meningita bacteriană este o infecție gravă care afectează membranele care acoperă creierul și măduva spinării (meningele). Aceasta poate avea consecințe severe și rapide asupra sănătății copilului, provocând daune neurologice permanente sau chiar moartea, dacă nu este tratată prompt.

Vaccinul meningococic previne anumite forme de boli produse de meningococ (meningite). În funcție de tipul de vaccin, se administrează una sau mai multe doze, la vârste diferite.

Sunt 13 tipuri de meningococ, însă doar cinci provoacă boala meningococică, respectiv serotipurile A, B, C, Y și W. Cel mai des întâlnit în România este serogrupul B. Există trei tipuri de vaccin meningococic: polizaharidic (tip A si C) – eficient la adulți dar cu o eficiență scăzută la adolescenții cu vârste de până la 18 ani, conjugat (tip A, C, W si Y), și vaccinul meningococic serogrup B, contra meningitei de tip B.

Schema primară de imunizare la sugari cu vaccinul meningococic conjugat se face începând de la două luni, în două doze, la un interval de două luni. A treia doză (de rapel) este recomandată la vârsta de 12 luni. Copiilor cu vârsta începând de la 12 luni și adolescenţilor li se administrează o singură doză.

Vaccinul meningococic serogrup B se poate administra tot începând de la vârsta de două luni, în două sau trei doze. În funcție de vârsta la care se efectuează vaccinarea primară, se va realiza și rapel.

Administrarea vaccinurilor se face pe cale injectabilă, subcutanat sau intramuscular, în funcție de tipul acestuia. Cel conjugat – intramuscular, iar cel serogrup B intramuscular profund, la sugari în regiunea antero-laterală a coapsei.

În cazurile grave, meningita poate duce la convulsii

Simptomele meningitei apar rapid, de obicei în decurs de câteva ore sau zile de la infecție. La copii, simptomele pot varia în funcție de vârstă și severitate, dar cele mai frecvente includ febră înaltă și stare generală de rău, dureri de cap severe și persistente, vărsături, rigiditate a gâtului (copilul nu își poate mișca capul din cauza durerii), confuzie, iritabilitate, somnolență excesivă și, în cazurile grave, convulsii. Uneori, meningita poate cauza pete tipice pe piele, numite peteșii.

Vaccinul împotriva hepatitei A

Protejează împotriva hepatitei A („boala  mâinilor murdare”) prin prevenirea infecției cu virusul hepatitic A, care se transmite prin alimente și apă contaminate. Se administrează în două doze, începând cu vârsta de un an, cu revaccinare după cel puțin 6 luni.

Ce este hepatita A?

Hepatita A este o boală a ficatului, provocată de virusul hepatitic A. Infecția poate să fie asimptomatică sau să îmbrace diverse grade de gravitate, de la cele ușoare până la cele foarte severe. Printre manifestările clinice ale hepatitei virale acute se numără febră instalată subit, stare de slăbiciune generală, greață și disconfort abdominal, urmate de icter în decurs de câteva zile. De obicei, în cazul sugarilor sau al copiilor mici, infecțiile sunt asimptomatice sau îmbracă forme ușoare, însă copiii mai mari sunt mai predispuși să dezvolte simptome. Boala este mai gravă la adulți, iar vindecarea totală poate dura până la câteva luni.

Hepatita A se transmite prin contact direct cu o persoană infectată sau pe cale orală (consum de apă/gheață contaminată, crustacee din ape poluate de sistemele de canalizare, fructe și legume crude sau alimente inadecvat preparate termic, contaminate în timpul preparării sau servirii). Riscul de infectare este mai ridicat în zonele cu standarde scăzute de igienă și organizare inadecvată a sistemelor de canalizare.

Vaccinul împotriva varicelei

Varilix este un vaccin cu virus viu atenuat (tulpina Oka), care protejează împotriva varicelei, boală cunoscută popular sub numele de „vărsat de vânt”, reducând riscul de complicații precum pneumonia sau infecțiile cutanate. Se administrează injectabil, subcutanat. Sugarilor cu vârste cuprinse între 9 și 11 luni (inclusiv) li se administrează două doze, a doua după cel puțin trei luni de la prima. Copiilor cu vârsta peste un an li se recomandă, de asemenea, administrarea de două doze de vaccin, a doua la un interval de cel puțin șase săptămâni de la prima.

Varicela este o infecție virală extrem de contagioasă, provocată de virusul varicelo-zosterian (VZV), care afectează în special copiii. Deși varicela este, în general, o boală ușoară, în anumite cazuri poate provoca complicații grave, mai ales în cazul copiilor cu sistem imunitar slăbit. Virusul se transmite prin contact direct cu leziunile de pe piele (veziculele de varicelă) sau prin inhalarea aerosolilor din saliva unei persoane infectate, mai ales prin tuse sau strănut. De asemenea, virusul poate fi transmis și de la o femeie gravidă infectată la făt, ceea ce poate duce la complicații grave în timpul sarcinii.

Varicela la copii se manifestă printr-un set specific de simptome. Primul simptom este o erupție cutanată pe față scalp, piept și spate, sub formă de pete roșii la început, care se transformă apoi rapid în mici vezicule umplute cu lichid. Aceste vezicule se sparg și formează cruste. De obicei, erupția dispare complet în 7-10 zile. Alte simptome ale varicelei sunt febra, mâncărimile, durerile de cap și durerile corporale (asemănătoare unei răceli sau gripei), oboseala și starea generală de rău.

Vaccinul anti-HPV

Vaccinul HPV, bivalent, tetravalent și nanovalent protejează împotriva cancerului de col uterin, leziunilor precanceroase ale colului și anumitor forme de cancer laringian, vulvar, vaginal, penian, anal. Vaccinul tetravalent protejează și împotriva condilomatozei acuminate (vegetații veneriene). Este recomandat atât fetelor cât și băieților cu vârste peste 9 ani, în trei doze, la interval de șase luni. Vaccinarea împotriva HPV a fost inclusă în Programul Național de vaccinare și este gratuită în România pentru fete și băieți cu vârsta între 11 și 18 ani, în baza unei rețete compensate eliberate de medicul de familie sau de medicul specialist. De la 1 decembrie 2023, femeile cu vârste între 19 și 45 de ani pot procura vaccinul anti-HPV cu o compensare de 50%, în baza prescripției medicului de familie.

Cine ar trebui să-şi facă vaccinul anti-HPV?

Vaccinarea anti-HPV e recomandată pentru preadolescenţi, fete şi băieţi cu vârsta de 11-12 ani. Toţi preadolescenţii au nevoie de vaccinul anti-HPV ca să poată fi protejaţi de infecţiile cu HPV care pot să provoace cancer.

  • Adolescenţii şi tinerii adulţi care nu au început sau nu au terminat seria de vaccinuri anti-HPV au nevoie de vaccinare HPV.
  • Adolescenţii şi femeile tinere pot să facă vaccinul până la împlinirea vârstei de 27 de ani, iar bărbaţii ar trebui să-l facă până la împlinirea vârstei de 22 de ani.
  • Adolescenţii sau bărbaţii tineri care fac sex cu alţi bărbaţi sau au sistemul imunitar slăbit ar trebui să facă vaccinul anti-HPV până la împlinirea vârstei de 27 de ani.
  • Persoanele transgen trebuie să facă vaccinul anti-HPV tot până la împlinirea vârstei de 27 de ani.

Dacă vaccinarea are loc după vârsta de 15 ani, se fac trei doze

Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CDC) recomandă administrarea a două doze de vaccin anti-HPV la vârsta de 11-12 ani, cu un interval de cel puţin șase luni între doze, ca protecţie contra tipurilor de cancer provocate de infecţiile cu virusuri papiloma umane (HPV).

  • Prima doză este, de obicei, recomandată în jurul vârstei de 11-12 ani.
  • A doua doză de vaccin trebuie administrată la 6-12 luni după prima.
  • Vaccinarea cu această serie de două doze poate începe la vârsta de 9 ani, mergând până la 14 ani.

Adolescenţii şi tinerii adulţi care încep seria de vaccinări mai târziu, la vârste între 15 şi 26 de ani, au nevoie de trei doze de vaccin anti-HPV ca să se protejeze împotriva infecţiilor cu HPV care pot să provoace cancer.

  • Adolescenţii cu vârste între 9-14 ani care au primit deja două doze de vaccin anti-HPV, administrate la mai puţin de cinci luni distanţă între ele, au nevoie şi de o a treia doză.
  • Vaccinarea cu trei doze este recomandată pentru persoanele cu sistem imunitar slăbit, cu vârste între 9-26 de ani.

Cine nu trebuie să facă vaccinul anti-HPV?

Spune-i medicului tău dacă ai alergii severe. Există anumite persoane care nu ar trebui să facă vaccinul anti-HPV. Printre acestea se numără:

  • Persoanele care au prezentat la un moment dat reacţii alergice ce le-au pus viaţa în pericol, declanşate de orice ingredient al vaccinului anti-HPV, sau reacţii alergice la o doză anterioară de HPV.
  • Persoane alergice la drojdia de bere (Gardasil şi Gardasil 9).
  • Vaccinurile anti-HPV sunt sigure pentru copiii cu afecţiuni uşoare, care prezintă, de pildă, febră sub 38,3˚C, răceli, rinoree sau tuse. Persoanele cu afecţiuni moderate sau grave trebuie să aştepte până când starea lor de sănătate se îmbunătăţeşte.

Cât de eficiente sunt aceste vaccinuri?

  • Vaccinarea anti-HPV funcţionează extrem de bine. Testele clinice au demonstrat că vaccinurile asigură aproape 100% protecţie contra precancerelor şi, pentru Gardasil şi Gardasil 9, contra negilor genitali.
  • Din 2006, de când vaccinul a fost recomandat pentru prima dată, s-a înregistrat o reducere semnificativă a infecţiilor cu HPV.
  • Cercetările au demonstrat că a scăzut numărul de adolescenţi şi tineri adulţi care prezintă negi genitali.
  • În alte ţări, precum Australia, unde există o acoperire mai largă a vaccinării anti-HPV, vaccinul anti-HPV a redus şi numărul cazurilor de precancer cervical în rândul tinerelor femei.
  • De asemenea, numărul cazurilor de negi genitali a scăzut drastic în rândul tinerilor adulţi din Australia, de când a fost introdus vaccinul anti-HPV.

Vaccinul anti-HPV oferă protecţie de lungă durată contra infecţiilor cu HPV şi a bolilor produse de HPV

  • Zece ani de date demonstrează că vaccinarea anti-HPV oferă protecţie de lungă durată.
  • Nu există dovezi care să sugereze că vaccinul anti-HPV şi-ar pierde, cu timpul, capacitatea de a proteja.

Vaccinul anti-gripal

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca vaccinarea antigripală să fie efectuată tuturor copiilor cu vârsta de peste șase luni. Ideal este ca vaccinarea să se realizeze toamna, înainte de atingerea vârfului sezonului gripal. Pentru copii sunt disponibile două tipuri de vaccin antigripal, unul sub formă injectabilă, cu virus inactivat, și unul sub formă de spray intranazal. Până la vârsta de 18 ani, vaccinul antigripal se oferă gratuit, în baza rețetei eliberate de pediatru/medicul de familie.

Gripa sezonieră este o infecţie virală acută care se transmite cu uşurință de la o persoană la alta şi este prezentă în întreaga lume, pe tot parcursul anului. Gripa afectează persoanele de orice vârstă, dar adulţii cu vârsta de peste 65 de ani si copiii sub doi ani sunt deosebit de vulnerabili.În aceeași categorie sunt şi cei care suferă de anumite boli (cum ar fi afecţiuni cronice cardiace, pulmonare, renale, hepatice, sangvine, diabet) sau boli care slăbesc sistemul imunitar.

Gripa este o gravă problemă de sănătate publică

Mai mult, peste 90% din decesele asociate gripei se întalnesc în grupuri cu risc ridicat şi în rândul vârstnicilor. La adulţi, riscul de deces din cauza gripei şi a complicaţiilor acesteia creşte începând cu vârsta de 50 de ani. Gripa este o boală extrem de contagioasă care atinge deseori proporţii epidemice.

  • Epidemiile de gripă apar în fiecare an în lunile de toamnă şi de iarnă, în regiunile temperate.
  • Virusurile gripale sunt foarte infecţioase şi se transmit uşor de la o persoană la alta prin picăturile proiectate în aer prin tuse şi strănut.
  • Virusul se poate răspândi şi prin strângerea mâinilor sau prin atingerea suprafeţelor contaminate cu virusul respective.
  • Perioada medie de incubare este de două zile (între 1 şi 4 zile).
  • Persoanele adulte infectate sunt contagioase din ziua anterioară apariţiei simptomelor şi timp de cinci zile de la declanşarea bolii, iar persoanele cu o imunitate foarte slabă pot răspândi virusul timp de săptămâni sau luni de zile.
  • Copiii pot fi infecţioşi timp de peste zece zile de la declanşarea simptomelor – copiii din grădiniţe şi şcoli primare răspândesc virusul în familie şi în comunitate, fiind transmiţători eficienţi ai viruşilor de gripă
  • Copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 9 ani prezintă cele mai ridicate rate de infecţie şi îmbolnăvire.
  • Gripa reprezintă o gravă problemă de sănătate publică, ducând la îmbolnăviri grave, spitalizare şi deces mai ales în rândul grupurilor cu risc ridicat (cei foarte tineri, vârstnicii sau pacienţii cronici).

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa