Vaccinarea copiilor în 2024. Lista completă de la 0 la 14 ani

De mulți ani, vaccinurile oferă protecție față de boli extrem de contagioase, uneori mortale, care pot fi prevenite, cum ar fi rujeola și poliomielita. Vaccinurile funcționează și sunt sigure, salvând anual viaţa a peste 3.000.000 de copii din întreaga lume.

Georgiana Mihalcea, redactor
scris pe
Vaccinarea copiilor în 2024
În afara vaccinurilor din schema națională, care se fac gratuit fiecărui copil, există o serie de vaccinuri opţionale care previn alte boli infecţioase. Sursă foto: Shutterstock

Vaccinarea copiilor în 2024 se face conform schemei naționale de vaccinare, prin care se asigură protecție împotriva a numeroase boli. Aceste vaccinuri se fac gratuit, la medicul de familie, după ce copilul a fost supus unui control, pentru a nu fi bolnav în momentul imunizării. Suplimentar, există pe piață și vaccinuri opționale, care nu sunt însă decontate de stat. Acestea se cumpără de către părinți și pot fi administrate de către medicul de familie sau de pediatru.

La noi în țară, calendarul național de vaccinare începe chiar din primele ore de viață ale copilului, în maternitate, și continuă până la vârsta de 14 ani. Ulterior, vaccinurile pot fi administrate în cabinetele medicilor de familie.

Ce boli pot fi prevenite prin vaccinarea copiilor între 0 și 14 ani

Prin schema națională de vaccinare sunt asigurate vaccinuri care oferă copiilor protecție împotriva unor afecțiuni grave, care pot duce la invaliditate sau chiar deces. Iată care sunt acestea:

  • hepatita B;
  • tuberculoză;
  • difterie;
  • tetanos;
  • poliomielită;
  • bolile cauzate de Haemophilus influenzae tip B: meningită, sepsis, pneumonie, pericardită și altele;
  • rujeolă;
  • rubeolă;
  • oreion;
  • tuse convulsivă (pertussis);
  • boala pneumococică determinată de bacteria Streptococcus pneumoniae, care poate provoca otită medie acută, pneumonie pneumococică, bacteriemie sau meningită.

Cum funcționează un vaccin

La naştere, sistemul imunitar al copilului este slab şi poate deveni o pradă  uşoară pentru milioanele de germeni diferiţi prezenţi în jurul nostru – germeni care în marea lor majoritate sunt inofensivi pentru adulţi.

Prin lapte (colostru), mama îşi ajută bebelușul, transmiţându-i anticorpi care-l vor proteja pe parcursul primelor luni de viaţă. Treptat, sistemul imunitar al copilului se dezvoltă şi începe să lupte din ce în ce mai eficient cu „invadatorii”.  Vaccinurile au tocmai rolul de a arăta sistemului imunitar cum arată duşmanul, dându-i astfel posibilitatea să pregătească strategiile de apărare împotriva unei posibile invazii!

Vaccinurile sunt sigure

De mulți ani, vaccinurile oferă protecție față de  boli extrem de contagioase, care pot fi prevenite, cum ar fi rujeola și poliomielita. Vaccinurile funcționează și sunt sigure, salvând anual viaţa a peste 3.000.000 de copii din întreaga lume.

Vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) este utilizat de peste 45 de ani și a prevenit peste 20 de milioane de decese numai în ultimii 20 de ani. Vaccinările împotriva poliomielitei au adus lumea pe punctul de a eradica această boală.

Toate vaccinurile trec prin teste riguroase de siguranță, inclusiv studii clinice, înainte de a fi aprobate pentru public. Țările vor înregistra și distribui numai vaccinuri care îndeplinesc standarde riguroase de calitate și siguranță.

La ieşirea din maternitate, fiecare bebeluş primeşte un carneţel de vaccinări. În el, medicul va nota data, tipul şi seria vaccinului făcut, indicând părinților și data următoarei imunizări.

Calendarul Național de Vaccinare. Sursă foto: UNICEF
Calendarul Național de Vaccinare. Sursă foto: UNICEF

Vaccinarea copiilor în 2024: vaccinurile din maternitate

Abia venit din sala de naşteri, micuțul tău primeşte prima injecţie protectoare: vaccinul împotriva hepatitei B.

Vaccin hepatita B

  • Asigură protecție împotriva hepatitei B.
  • Se administrează intramuscular în 3 doze: între prima și a doua doză – minimum o lună, între a doua și a treia doză – cel puțin două luni, între prima și a treia doză – minimum patru luni.
  • Prima doză se administrează în maternitate, în primele 24 de ore

Vaccin BCG (conține bacilul Calmette-Guerin)

  • Oferă protecție împotriva formelor grave de tuberculoză (meningita tuberculoasă și tuberculoza miliara), dar nu împiedică infectarea.
  • Se administrează la externarea din maternitate (sugarilor cu greutate mai mare de 2.500 de grame) sau în decurs de 2-7 zile de la naștere.

Dacă bebelușul tău a avut la naştere o greutate sub 2, 500 kg, atunci vaccinarea BCG va fi amânată până când micuţul reuşeşte să recupereze deficitul ponderal. După ce a atins 2, 500 kg, trebuie să mergi cu bebe fie la maternitate, fie la medicul de familie pentru administrarea dozei de vaccin BCG.

Imediat după vaccinarea BCG apare o mică pată roşie, care după câteva minute dispare. După una, două zile, la locul înţepăturii apare o pată roşie-violacee, dură, ce măsoară vreo 3-8 cm. La unii copii „bubiţa” ulcerează şi apare o crustă, care cade câteva zile mai târziu.

Vaccinarea copiilor în 2024: vaccinurile din primul an de viață

Vaccin hexavalent (DTa-VPi-Hib-Hep. B) – prima doză

  • Asigură protecție împotriva: difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, bolilor cauzate de Haemophilus Influenzae, hepatita B.
  • Intervale minime:  între prima și a doua doză – minimum o lună
  • Se administrează la 2 luni

Vaccin pneumococic (VPC) – prima doză

  • Oferă protecție împotriva: pneumoniei, provocate de 13, respectiv 23 de tulpini ale bacteriilor pneumococice (în funcție de tipul de vaccin).
  • Se administrează tot la 2 luni de la naștere.

Vaccin hexavalent (DTa-VPI-Hib-Hep. B) – a doua doză

  • Asigură protecție împotriva: difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, bolilor cauzate de Haemophilus Influenzae, hepatita B.
  • Se administrează la vârsta de 4 luni.

Vaccin pneumococic (VPC) – a doua doză

  • Asigură protecție împotriva: pneumoniei, provocate de 13, respectiv 23 de tulpini ale bacteriilor pneumococice (în funcție de tipul de vaccin).
  • Se administrează la 4 luni de viață.
  • Intervale minime:  între a treia și ultima doză – minimum șase luni.

Vaccin hexavalent (DTa-VPI-Hib-Hep. B) – a treia doză

  • Asigură protecție împotriva: difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, bolilor cauzate de Haemophilus Influenzae, hepatita B
  • Se administrează la vârsta de 11 luni

Vaccin pneumococic (VPC) – a treia doză

  • Asigură protecție împotriva pneumoniei, provocate de 13, respectiv 23 de tulpini ale bacteriilor pneumococice (în funcție de tipul de vaccin)
  • Se administrează la 12 luni.

Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – prima doză

  • Oferă protecție împotriva: rujeolei, rubeolei, oreionului
  • Intervale minime între doze: 1 lună.
  • Se administrează: la 9 sau la 12 luni.

O pauză de vaccinare

După atâtea vaccinări, bebelușul merită o pauză ceva mai lungă, aşa că în următoarele şase luni nu trebuie să-i faci niciun vaccin inclus în schema celo obligatorii. În schimb, îi poţi face opţional, în funcţie de perioada anului, vaccinul antigripal. Acesta îl protejează împotriva celor mai severe tulpini de virus gripal, dar nu asigură protecţie 100% împotriva gripei, boala putând fi cauzată de una dintre tulpinile neincluse în vaccin.

Vaccinarea copiilor în 2024: vaccinurile care se fac după 1 an

Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – a doua doză (rapel)

  • Asigură protecție împotriva: rujeolei, rubeolei, oreionului
  • Intervale minime între doze: 1 lună
  • Se administrează: la 5 sau la 7 ani

Vaccin tetravalent diftero-tetano-pertussis-polio (DTPa-VPI)/Vpi

  • Este un rapel important al vaccinului hexavalent, recomandat pentru menținerea imunizării împotriva difteriei, tetanusului, tusei convulsive și poliomielitei.
  • Asigură protecție împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei.
  • Se administrează la 6 ani

Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular (DTPa) 

  • Asigură protecție împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, fiind un rapel al vaccinului tetravalent.
  • Se face la vârsta de 14 ani.

Vaccinarea opțională a copiilor în 2024

Vaccinurile de mai jos sunt recomandate de Ministerul Sănătății, dar nu se regăsesc în calendarul național al vaccinării și nu sunt decontate. Ele pot fi cumpărate din farmacii și administrate la medicii de familie sau la pediatrul copilului.

Atenție, unele vaccinuri trebuie transportate și păstrate la o anumită temperatură. Este important să discutați acest aspect cu medicul care administrează vaccinul, pentru ca produsul să nu fie deteriorat.

Vaccinul Rotaviral

Protejează împotriva diareei produse de rotavirus. Infecția cu rotavirus este principala cauză a diareei severe la copii, mai ales la cei până în 2 ani. Simptomele – stare de letargie, vărsături frecvente, scaune de culoare închis, adeseori cu mucus sau sânge, dureri de stomac, febră și diaree – apar la 2 zile de la infectare. Diareea poate persista până la 7 zile. Boala este periculoasă din cauza deshidratării severe care se poate instala repede, mai ales la cei mici.

Se administrează începând cu primele 6 săptămâni de viață, în două sau trei doze orale la distanță de cel puțin 4 săptămâni între doze.

Vaccinul Varicelic

Protejează de varicelă (vărsat de vânt). O boală extrem de contagioasă, varicela se transmite frecvent în rândul copiilor din cauza sistemului lor imunitar nedezvoltat. În prima fază, apar febra, oboseala, lipsa apetitului, durerile de cap, pentru ca mai apoi să apară erupția, sub forma unor pete roșii sau umflături.

Acestea se transformă în vezicule pline cu lichid, care provoacă mâncărimi. Boala este contagioasă cu 48 de ore înainte de apariția erupției cutanate, și rămâne contagioasă până când toate veziculele se usucă și devin cruste.

Vaccinul se administrează de la 9 luni, în două doze, la 6 săptămâni distanță. Vaccinul conține un virus viu atenuat (tulpina Oka) și se administrează injectabil, subcutanat.

Vaccinul Meningococic

Protejează împotriva meningitei și a septicemiei provocate de virusul Neisseria meningitides grup B, cunoscut și sub numele de meningogoc. Meningococul face parte din principalele 3 cauze de meningită bacteriană, alături de pneumococ și Haemophilus Influenzae. În unele cazuri, Meningococul poate duce la aparitia purpurei fulminans, o forma severă a infecției meningococice, care poate duce rapid la deces.

Este important de știut faptul că meningita poate fi virală, bacteriană, parazitară sau non- infecționasă, iar vaccnul anti meningococis protejează exclusiv de infecția cu meningococ.

Există două vaccinuri anti-meningococice: unul protejează împotriva subtipurilor A, C, Y, W de meningococ, iar celălalt împotriva subtipului B de meningococ. Pentru o protecție completă, sunt necesare ambele vaccinuri. În funcție de tipul de vaccin, se administrează injectabil, fie subcutanat, fie intramuscular.

Vaccinul împotriva encefalitei luate prin mușcătura de căpușă (FSME Immun)

Protejează împotriva encefalitei contractată prin mușcătura de căpușă. Aceasta este o infecție a sistemului nervos central cauzată de virusul encefalitei de căpușe, care poate duce la afecțiuni neurologice, cum ar fi meningita, meningoencefalita și meningoencefalomielita. Toate grupele de vârstă pot să fie afectate. Boala poate fi prevenită prin vaccinare, iar vaccinul, disponibil din 2020 și în România, este de două tipuri: pentru administrare la copii și adolescenți cu vârste între 1 și 15 ani și pentru administrare la persoanele cu vârsta de 16 ani și peste.

Vaccinul Hepatitic A

Protejează împotriva hepatitei A (boala mâinilor murdare). Hepatita A este o boală transmisibilă cauzată de virusul hepatitei A (HAV). Este, de obicei, transmisă de la om la om prin calea fecal-orală sau pin consumul de alimente sau apă contaminate.

Cunoscută și sub denumirea de „boala mâinilor murdare”, hepatita A este o boala auto-limitată care nu duce la infecții cronice. Majoritatea adulților cu hepatită A au simptome care includ oboseală, apetit scăzut, dureri de stomac, greață și icter, care de obicei se rezolva în 2 luni de la infectare. În ceea ce privește copiii, cei mai mici de 6 ani nu au simptome sau au o infecție nerecunoscută.

Se administrează intramuscular, într-o singură doză. E necesară o revaccinare după 6-12 luni.

Vaccinarea antigripală a copiilor în 2024

Vaccinul gripal la copii face parte din schema opțională de vaccinare și se poate face începând cu vârsta de 6 luni. Copiii au o protecție parțială la 7 zile de la vaccinare, una considerată eficientă la 14 zile de la vaccinare și maximă la 21 de zile. De aceea, vaccinarea ar trebui să înceapă la începutul lunii octombrie.

În cazul copiilor mai mici de 9 ani care nu au mai făcut până acum niciodată vaccin antigripal, vaccinarea se face în două etape, cu două doze, la distanță de patru săptămâni, iar în cazul celor care au fost vaccinați într-un sezon anterior este suficientă o singură doză.

Vaccinurile se pot lua gratuit de la medicii de familie în cazul copiilor cu probleme de sănătate sau se pot achiziționa din farmacii. Ministerul Sănătății a achiziționat un milion de doze de vaccin pentru sezonul 2018, iar acestea au ajuns în țară la mijlocul lunii septembrie. În farmacii, prețul unei doze este de aproximativ 50 de lei.

Întrebări frecvente despre vaccinarea copiilor în 2024

E obligatoriu să-mi vaccinez copilul?

Este cea mai bună alegere! Vaccinurile protejează copilul de o serie de boli care sunt frecvente şi grave, iar atunci când se produc au un risc crescut de mortalitate. De exemplu, pe lângă vaccinurile despre care vom discuta noi acum, cu vreo 30 de ani în urmă se mai făcea şi vaccinul antivariolă. Astăzi nu mai este necesar, întrucât boala este eradicată. În urmă cu 100 de ani însă de variolă se murea.

Strategia națională de vaccinare asigură acces echitabil pentru oricine, fără să impună vreo obligativitate. Niciun act normativ elaborat de Ministerul Sănătății nu va impune vaccinarea obligatorie! Acest act medical nu este și nu va fi obligatoriu! Ministerul Sănătății dorește o țară cu oameni sănătoși și protejați de boli infecțioase. Erorile legate de vaccinarea anti-COVID nu trebuie să priveze românii de accesul la vaccinare. Cu siguranță, majoritatea contestatarilor sunt vaccinați în copilărie. Și copiii sau nepoții lor au aceleași drepturi la protejarea sănătății!

Ministerul Sănătății

Ce este difteria?

O boală gravă. La noi în ţară nu sunt cazuri de difterie, tocmai pentru că sunt vaccinaţi toţi copiii. În cazul tetanosului: mamele trebuie să ştie că, uneori, chiar dacă micuţul este vaccinat, dar se răneşte foarte tare, se zgârie, se înţeapă, se poate ca vaccinul făcut în urmă cu ceva timp să nu mai fie suficient. De aceea, în asemenea cazuri, e necesar să te adresezi de urgenţă medicului, care-i va aplica tratamentul cel mai potrivit. În cazul muşcăturilor de câine sau de pisică, pe lângă vaccinul antirabic se repetă şi vaccinul antitetanic.

Când se fac mai multe vaccinuri deodată?

La 2 luni! Se va face revaccinarea pentru hepatită B, cuplată cu prima administrare pentru vaccinarea antipolio (oral sau injectabil) şi cu vaccinarea pentru difterie, tetanos şi tuse convulsivă. Practic, se fac 5 vaccinări, la aceeaşi vârsta. Toate în aceeaşi zi!

Vaccinările pot fi contraindicate?

Vaccinarea este contraindicată în următoarele situaţii: dacă micuţul a făcut deja boala respectivă, la copiii cu boli maligne, care au organismul imunodeprimat din cauza tratamentelor şi în timpul tratamentelor cu cortizon. Vaccinul antituse convulsivă nu se face copiilor care au boli neurologice: epilepsie, paralizii cerebrale infantile. Şi nu se vaccinează copilul în timpul unei boli acute!

Vaccinarea copiilor în 2024 anti-HPV

Conform Societății Române de Medicină Preventivă, infecția cu HPV (Human Papilloma Virus) este principala cauză a cancerului de col uterin la nivel mondial, fiind printre cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală. La nivel European, România alături de alte trei state raportează cele mai mari rate de prevalență a HPV, studiile arătând că anual, aproximativ 4000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, fiind al doilea ca frecvență în țara noastră în rândul femeilor, după cancerul mamar.

Bolile asociate cu infecția cu virusul HPV sunt:

  • cancer cervical 100% din cazuri;
  • cancer anal 88% din cazuri;
  • cancer vaginal 70% din cazuri;
  • cancer penian 50% din cazuri;
  • cancer vulvar 43% din cazuri.

În prezent, la nivel European, au fost acceptate și autorizate trei forme de vaccin anti-HPV. Vaccinurile asigură protecție susținută cu precădere față de tulpinile HPV asociate cu cel mai mare risc de a dezvolta leziuni maligne: 16 și 18.

Eligibili pentru vaccin sunt atât fetele, cât și băieții, și se recomandă administrarea lui între 9-26 de ani. În prezent, cel mai utilizat vaccin oferă protecție împotriva a 9 tulpini HPV cu risc crescut.

Se utilizează scheme de vaccinare care cuprind două doze (0 și 6-12 luni) în cazul pacienților cu vârsta între 9 și 14 ani, și 3 doze (0, 2 și 6 luni) în cazul pacienților peste 15 ani la momentul primei injectări. Studiile demonstrează că schema completă de vaccinare asigură protecție de 100% împotriva dezvoltării infecției, în primii 5 ani. Este important de menționat faptul că vaccinul nu vindecă cancerul de col uterin, sau infecția cu HPV, el fiind folosit în scop pur profilactic.

Cele mai frecvente reacții adverse sunt: durere, edem, eritem, prurit, echimoze la locul injectării, cefalee, greață, febră, fatigabilitate.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa