Iată cum se face vaccinarea copiilor în 2023, conform schemei naționale de vaccinare, în care sunt cuprinse vaccinurile gratuite pe care le primesc copiii de la naștere până la 14 ani! Primul vaccin se administrează în maternitate, în primele zile de la naștere, în funcție de starea copilului, iar celelalte, la medicul de familie. Vaccinurile opționale sunt contra cost și se pot administra de către medicul pediatru sau de către medicul de familie.
Pentru a preveni apariția și răspândirea unor boli grave – difteria, tetanosul, hepatita virală A sau tuberculoza dar și altele, medicii recomandă vaccinarea copiilor încă din prima lună de viață. Vaccinurile conțin cantități foarte mici de antigeni care ajută sistemul imunitar să recunoască și să lupte împotriva bolilor. Stimulând sistemul de apărare naturală prin producerea de anticorpi, acestea pregătesc organismul pentru a putea combate mai rapid și mai eficient boala. În funcție de tipul de vaccin, după administrare, la unii copii pot să apară ușoare reacții precum: durere la locul injectării, febră, somnolență, vărsături, stări de iritabilitate.
- CITEȘTE ȘI: Cu sau fără vaccinuri? Scrisoare către mamele care nu știu ce să aleagă pentru copiii lor
Schema de vaccinare a copiilor diferă de la o țară la alta, iar scopul ei este să prevină îmbolnăvirea sugarilor și a copiilor încă de la începutul vieții. În România, schema națională de vaccinare este următoarea:
Schema vaccinare bebeluși 2023 (vaccinuri care se fac în maternitate)
Vaccin hepatita B
Oferă protecție împotriva hepatitei B.
Se administrează intramuscular în 3 doze: între prima și a doua doză – minimum o lună, între a doua și a treia doză – cel puțin două luni, între prima și a treia doză – minimum patru luni.
Prima doză se administrează în maternitate, în primele 24 de ore
Vaccin BCG (conține bacilul Calmette-Guerin)
Oferă protecție împotriva formelor grave de tuberculoză (meningita tuberculoasă și tuberculoza miliara), dar nu împiedică infectarea.
Se administrează la externarea din maternitate (sugarilor cu greutate mai mare de 2.500 de grame) sau în decurs de 2-7 zile de la naștere.
Vaccinuri care se fac în primul an de viață (la medicul de familie)
Vaccin hexavalent (DTa-VPi-Hib-Hep. B) – prima doză
Oferă protecție împotriva: difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, bolilor cauzate de Haemophilus Influenzae, hepatita B
Intervale minime: între prima și a doua doză – minimum o lună
Se administrează: la 2 luni
Vaccin pneumococic (VPC) – prima doză
Oferă protecție împotriva: pneumoniei, provocate de 13, respectiv 23 de tulpini ale bacteriilor pneumococice (în funcție de tipul de vaccin)
Se administrează: la 8 săptămâni
Vaccin hexavalent (DTa-VPI-Hib-Hep. B) – a doua doză
Oferă protecție împotriva: difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, bolilor cauzate de Haemophilus Influenzae, hepatita B
Intervale minime: între a treia și ultima doză – minimum șase luni
Se administrează: la vârsta 4 luni
Vaccin pneumococic (VPC) – a doua doză
Oferă protecție împotriva: pneumoniei, provocate de 13, respectiv 23 de tulpini ale bacteriilor pneumococice (în funcție de tipul de vaccin)
Se administrează: la 16 săptămâni
Vaccin hexavalent (DTa-VPI-Hib-Hep. B) – a treia doză
Oferă protecție împotriva: difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, bolilor cauzate de Haemophilus Influenzae, hepatita B
Se administrează: la vârsta de 11 luni
Vaccin pneumococic (VPC) – a treia doză
Oferă protecție împotriva pneumoniei, provocate de 13, respectiv 23 de tulpini ale bacteriilor pneumococice (în funcție de tipul de vaccin)
Se administrează la 12 luni
Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – prima doză
Oferă protecție împotriva: rujeolei, rubeolei, oreionului
Intervale minime între doze: 1 lună
Se administrează: la 9 sau la 12 luni
Vaccinuri care se fac după vârsta de 1 an (la medicul de familie)
Vaccin rujeolic-rubeolic-urlian, viu atenuat (ROR) – a doua doză (rapel)
Oferă protecție împotriva: rujeolei, rubeolei, oreionului
Intervale minime între doze: 1 lună
Se administrează: la 5 sau la 7 ani
Vaccin tetravalent diftero-tetano-pertussis-polio (DTPa-VPI)/VPi
Este un rapel important al vaccinului hexavalent, recomandat pentru menținerea imunizării împotriva difteriei, tetanusului, tusei convulsive și poliomielitei.
Oferă protecție împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei
Se administrează la 6 ani
Vaccin HPV
Oferă protecție împotriva cancerului de col uterin, previne apariția leziunilor precanceroase ale colului, anumite forme de cancer laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian și anal.
Se face după vârsta de 9 ani. Medicii recomandă să fie făcut între 9 și 26 de ani, deoarece s-a demonstrat că răspunsul imun al organismului este mai crescut în intervalul 9-15 ani, iar între 15 și 26 de ani crește riscul infectării HPV prin activitate sexuală. Vaccinul poate fi făcut până la 45 de ani.
Vaccinarea împotriva HPV este gratuită și se realizează în cabinetele medicilor de familie, la fetele cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani. Pentru imunizarea persoanelor de până la 14 ani sunt necesare două doze, iar pentru cele ce depășesc această vârstă câte trei doze.
Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular (DTPa)
Oferă protecție împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, fiind un rapel al vaccinului tetravalent
Se face la 14 ani
Vaccinuri opționale pentru copii în 2023
Recomandate de Ministerul Sănătății, vaccinurile opționale nu se regăsesc în calendarul național al vaccinării, nu sunt decontate în maternități sau în cabinetele medicilor de familie. Ele pot fi cumpărate din farmacii și administrate la medicii de familie sau la pediatrul copilului. Atenție, unele vaccinuri trebuie transportate și păstrate la o anumită temperatură. Este important să discutați acest aspect cu medicul care administrează vaccinul, pentru ca produsul să nu fie deteriorat.
Vaccinul Rotaviral
Protejează împotriva diareei produse de rotavirus. Infecția cu rotavirus este principala cauză a diareei severe la copii, mai ales la cei până în 2 ani. Simptomele – stare de letargie, vărsături frecvente, scaune de culoare închis, adeseori cu mucus sau sânge, dureri de stomac, febră și diaree – apar la 2 zile de la infectare. Diareea poate persista până la 7 zile. Boala este periculoasă din cauza deshidratării severe care se poate instala repede, mai ales la cei mici.
Se administrează începând cu primele 6 săptămâni de viață, în două sau trei doze orale la distanță de cel puțin 4 săptămâni între doze.
Vaccinul Varicelic
Protejează de varicelă (vărsat de vânt). O boală extrem de contagioasă, varicela se transmite frecvent în rândul copiilor din cauza sistemului lor imunitar nedezvoltat. În prima fază apar febra, oboseala, lipsa apetitului, durerile de cap, pentru ca mai apoi să apară erupția, sub forma unor pete roșii sau umflături. Acestea se transformă în vezicule pline cu lichid, care provoacă mâncărimi. Boala este contagioasă cu 48 de ore înainte de apariția erupției cutanate, și rămâne contagioasă până când toate veziculele se usucă și devin cruste.
Se administrează de la 9 luni, în două doze, la 6 săptămâni distanță. Vaccinul conține un virus viu atenuat (tulpina Oka). Se administrează injectabil, subcutanat.
Vaccinul Meningococic
Protejează împotriva meningitei și a septicemiei provocate de virusul Neisseria meningitides grup B, cunoscut și sub numele de meningogoc. Meningococul face parte din principalele 3 cauze de meningită bacteriană, alături de pneumococ și Haemophilus Influenzae. În unele cazuri, Meningococul poate duce la aparitia purpurei fulminans, o forma severă a infecției meningococice, care poate duce rapid la deces.
Este important de știut faptul că meningita poate fi virală, bacteriană, parazitară sau non- infecționasă, iar vaccnul anti meningococis protejează exclusiv de infecția cu meningococ.
Există două vaccinuri anti-meningococice: unul protejează împotriva subtipurilor A, C, Y, W de meningococ, iar celălalt împotriva subtipului B de meningococ. Pentru o protecție completă, sunt necesare ambele vaccinuri. În funcție de tipul de vaccin, se administrează injectabil, fie subcutanat, fie intramuscular.
Vaccinul împotriva encefalitei luate prin mușcătura de căpușă (FSME Immun)
Protejează împotriva encefalitei contractată prin mușcătura de căpușă. Aceasta este o infecție a sistemului nervos central cauzată de virusul encefalitei de căpușe, care poate duce la afecțiuni neurologice, cum ar fi meningita, meningoencefalita și meningoencefalomielita. Toate grupele de vârstă pot să fie afectate. Boala poate fi prevenită prin vaccinare, iar vaccinul, disponibil din 2020 și în România, este de două tipuri: pentru administrare la copii și adolescenți cu vârste între 1 și 15 ani și pentru administrare la persoanele cu vârsta de 16 ani și peste.
Se administrează între 1 și 15 ani, în 3 doze care asigură o protecție de cel puțin 3 ani
Conform Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, zonele rurale din Transilvania și din nord-vestul țării sunt cele mai afectate (județele Alba, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Sibiu). În țara noastră au fost identificate până acum 27 de specii de căpușe, printre care și specia Ixodes ricinus, responsabilă de transmiterea unor boli infecțioase periculoase.
- CITEȘTE ȘI despre boala Lyme, provocată tot de mușcătura de căpușă, într-un interviu cu medicul infecționist Adrian Marinescu în care vorbește și despre vaccinul pentru encefalită transmisă de căpușe: Boala Lyme este supradiagnosticată
Vaccinul Hepatitic A
Protejează împotriva hepatitei A (boala mâinilor murdare). Hepatita A este o boală transmisibilă cauzată de virusul hepatitei A (HAV). Este, de obicei, transmisă de la om la om prin calea fecal-orală sau pin consumul de alimente sau apă contaminate. Cunoscută și sub denumirea de „boala mâinilor murdare”, hepatita A este o boala auto-limitată care nu duce la infecții cronice. Majoritatea adulților cu hepatită A au simptome care includ oboseală, apetit scăzut, dureri de stomac, greață și icter, care de obicei se rezolva în 2 luni de la infectare. În ceea ce privește copiii, cei mai mici de 6 ani nu au simptome sau au o infecție nerecunoscută.
Se administrează intramuscular, într-o singură doză. E necesară o revaccinare după 6-12 luni.
Vaccinul antigripal 2023 la copii. Ce copii îl primesc gratuit
Copiii pot fi vaccinați anual și gratuit și cu vaccin antigripal. Disponibil sub formă de injecție sau spray nazal, vaccinul antigripal poate fi administrat de la 6 luni.
Campania de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătății oferă prioritate copiilor cu vârste între 6 luni și 3 ani, celor cu risc de îmbolnăvire, cu afecțiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, hepatice, neurologice metabolice, renale, diabet zaharat, obezitate, sindrom imunodeficiență primară sau astm și femeile însărcinate.
Oferă protecție împotriva formelor grave ale gripei sezoniere. Copiilor care nu au mai făcut niciodată acest vaccin, le sunt recomandate două doze.
Se face cu 2 săptămâni înainte de începerea sezonului gripal (cuprins între octombrie și mai), pentru ca organismul să aibă timp să dezvolte anticorpi.
Vaccinul împotriva Covid-19 la copii în 2023
Anul trecut a început vaccinarea împotriva Covid-19 la copiii cu vârste în 5 și 11 ani, iar un an mai devreme, vaccinarea împotriva Covid-19 pentru cei de peste 11 ani.
Protejează împotriva SARS-CoV-2, virusul vinovat de boala Covid-19.
Se face în 2 doze a câte 10 µg/doză, administrate intramuscular, la un interval de 21 de zile între doze. Copiii cu imunosupresie severă pot primi a treia doză de vaccin, ce se va administra la 28 de zile după cea de-a doua doză.
Vaccinul anti-Covid-19 aprobat pentru copii este vaccinul Comirnaty-Pfizer-BioNTech care reduce riscul infectării și protejează împotriva formelor severe de boală și efectelor pe termen lung provocate de îmbolnăvirea cu Covid-19.
Răspunsurile Ministerului Sănătății la cele mai frecvente întrebări legate de vaccinarea copiilor împotriva Covid-19 le găsiți aici.
Analiza INSP 2022: vaccinarea copiilor este sub nivelul optim
Conform unei analize realizate de Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate și Centrul Regional de Sănătate Publică Timișoara, procentul de copii vaccinați conform calendarului este sub nivelul optim la vaccinurile administrate prin intermediul medicilor de familie. „Au existat discontinuități în aprovizionarea cu produse biologice sau acestea au fost achiziționate în cantități insuficiente“, se arată în document.
La nivel național, în luna august 2020, s-a desfășurat activitatea de estimare a acoperirii vaccinale la vârsta de 12 luni pentru copii născuți în luna iulie 2019. Au fost evaluate antecedentele vaccinale pentru 13.618 copii, aceștia reprezentând 89,9% din cohorta respectivă de născuți vii. Din cei 13.618 de copii, 8025 (58,9%) provin din mediul urban și 5593 (41,1%) provin din mediul rural. Pentru vaccinul BCG, acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%) atât per total cât și pe medii de rezidență. Acoperirile vaccinale pentru antigenele DTPa, VPI, Hib și, respectiv, 1 doza de vaccin ROR se situează, însă, sub ținta de 95% (atât valoarea totală cât și valorile pe medii de rezidență).
La nivel european, mai arată analiza, în anii precedenți, unele părți din Europa s-au confruntat cu o reapariție bruscă a bolilor prevenibile din cauza scăderii acoperirii vaccinale, determinată, parțial, de propaganda anti-vaccin.
Ce se întâmplă dacă amânăm vaccinarea
Amânarea vaccinării crește riscul de a contracta boala. Peste 140.000 de oameni din întreaga lume au murit din cauza rujeolei în 2018, conform unor raportări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC). Și România s-a confruntat cu epidemii de rujeolă. În țara noastră, de la debutul epidemiei de rujeolă (2016) și până la finalul lunii noiembrie 2019, s-au înregistrat 18.711 de cazuri de rujeolă, soldate cu 64 de decese, arată același raport. Marea majoritate a îmbolnăvirilor s-au produs în cazul copiilor nevaccinați.
Conform dovezilor publicate recent, arată același raport al OMS, contactarea virusului rujeolei poate avea și alte consecințe asupra sănătății pe termen lung, virusul afectând memoria sistemului imunitar timp de luni sau chiar ani după infecție. Această „amnezie“ imună îi lasă pe supraviețuitori vulnerabili la alte boli potențial letale, precum gripa sau diareea severă, prin vătămarea apărării imune a organismului.
Boli precum varicela, tusea convulsivă sau infecția cu pneumococcus sunt încă destul de frecvente.
În 2019, în România au fost raportate 32.989 cazuri de varicelă: 1494 de cazuri au necesitat spitalizare, 194 cazuri au prezentat complicații și nu a fost raportat niciun deces. În 2020, au fost confirmate 79 de cazuri de varicelă. Majoritatea au fost cazuri izolate, nu s-a înregistrat niciun deces.
Vaccinul pneumococic a fost introdus în Programul Național de Vaccinare din România din anul 2017. Vaccinarea sugarilor a condus la apariția imunității colective, prin reducerea transmiterii bacteriene.
Pentru a preveni îmbolnăvirea de tuse convulsivă este nevoie de 3 doze (pe care le oferă vaccinul hexavalent) la 2, 4 și 11 luni și administrarea vaccinului tetravalent, de la 6 ani, pentru a obține o cât mai bună protecție împotriva tusei convulsive. În România, în anul 2021, au fost notificate 36 cazuri suspecte de tuse convulsivă, de 7 ori mai puține față de anul precedent.
Pentru ca protecția să fie completă, sunt necesare mai multe vaccinuri. Iar fiecare vaccin are propria schemă de administrare. Unele vaccinuri pot proteja o perioadă scurtă și necesită doze de rapel (ca de exemplu, vaccinul hexavalent), altele pot oferi imunitate toată viața (vaccinul BCG).
Nerespectarea schemei naționale de vaccinare sau stoparea administrării vaccinurilor poate crea mari probleme unui copil. Programul de vaccinare a fost gândit luându-se în considerare vârsta copiilor, informații legate de sistemul lor imunitar și ultimele descoperiri științifice disponibile.
Dacă mai ai nevoie de informații despre vaccinurile pentru copii ori despre bolile care pot fi prevenite prin vaccinare, citește și:
- Tusea convulsivă la nou născut. „A fost un calvar. Să nu știi dacă puiul tău va supraviețui e cumplit”
- De ce trebuie să vă vaccinați de difterie la fiecare 10 ani. Prof. Univ. Dr. Rafila: ”Pericolul reapariției bolii nu a dispărut”
- Tot ce trebuie să știi despre pneumonie
