Vaccinare copii 2022. Schema de vaccinare națională și vaccinurile opționale, la care se adaugă vaccinul pediatric împotriva Covid-19

Schema de vaccinare copii 2022 se aseamănă cu cea din anii anteriori, iar marea noutate a acestui an este apariția vaccinului împotriva Covid- 19 pentru copiii peste 5 ani. În cazul copiilor, vaccinarea completă împotriva coronavirusului se face în două doze.

Reamintim că vaccinurile, atât cele din schema națională, cât și cele opționale, previn boli care se pot manifesta sever în copilărie sau la maturitate. Iată care este schema de vaccinare 2022 în România, care sunt vârstele recomandate pentru imunizare și numărul necesar de doze:

Iată ordinea imunizărilor conform schemei de vaccinare a copiilor în 2021:

1. Vaccinul împotriva hepatitei B, care conține antigen de suprafață al virusului hepatitic B

Bolile împotriva cărora oferă protecție: Hepatita B.
Intervale minime de vaccinare: între prima și a doua doză – minimum o lună, între a doua și a treia doză – cel puțin două luni, între prima și a treia doză – minimum patru luni.
Cale de administrare: intramuscular.
Unde se face: În maternitate
Când se face: În primele 24 de ore

CITEȘTE ȘI: Cu sau fără vaccinuri? Scrisoare către mamele care nu știu ce să aleagă pentru copiii lor

2. Vaccinul BCG, care are în componență Bacil Calmette-Guerin

Bolile împotriva cărora oferă protecție: vaccinarea nu împiedică infectarea, ci progresia către boală. Reduce riscul de îmbolnăvire pentru formele grave de tuberculoză, precum Meningita tuberculoasa și Tuberculoza miliara, dar și pentru contactarea bolii din focare.
Vârstă recomandată: vaccinul se face la externarea din maternitate, la nou-născuții cu greutate mai mare de 2500 de grame.
Unde se face: În maternitate
Când se face: la 2-7 zile

CITEȘTE ȘI: Tuberculoza la copii este gravă, dar are șanse mari de vindecare. Cauze, simptome şi diagnosticare

3. Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B), care are următoarele antigene în componență: difteric, tetanic, pertussis acelular, poliomielitic trivalent inactivat, haemophilus influenzae tip b, hepatitic B.

Bolile împotriva cărora oferă protecție: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, boli determinate de Haemophilus Influenzae, Hepatita B.
Intervale minime: între prima și a doua doză – minimum o lună, între penultima și ultima doză – minimum șase luni.
Unde se face: La medicul de familie
Când se face: la 2 luni, 4 luni, 11 luni.

CITEȘTE MAI MULT:

4. Vaccinul pneumococic

Boli împotriva cărora oferă protecție: pneumonie provocată de 13, respectiv 23 de tulpini ale bacteriilor pneumococice (în funcție de tipul de vaccin care este administrat)
Unde se face: la medicul de familie
Când se face: la 8 săptămâni, 16 săptămâni, 12 luni.

5. Vaccinul ROR (rujeolic- rubeolic- urlian), viu atenuat, care conține antigen rujeloic, rubeolic și urlian.

Bolile împotriva cărora oferă protecție: rujeolă, rubeolă, oreion.
Vârstă recomandată: la 12 luni și la cinci ani.
Intervale minime: o lună.
Unde se face: La medicul de familie
Când se face: La 9 luni, 12 luni/5 sau 7 ani
CITEȘTE MAI MULT: Ce vaccin se face la 5 ani și de ce este important?

6. Vaccinul tetravalent (diftero- tetano- pertussis-polio), care are următoarele antigene în componență: difteric, tetanic, pertussis acelular, poliomielitic trivalent inactivat.

Bolile împotriva cărora oferă protecție: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită.
Vârstă recomandată: șase ani.
Intervale minime între vaccinări: doza de rapel.
Unde se face: la medicul de familie
Când se face: La 6 ani

7. Vaccinul HPV

Bolile împotriva cărora oferă protecție: cancer de col uterin, leziuni precanceroase ale colului, anumite forme de cancer laringian, cancerul vulvar, vaginal, penian și anal.
Vârsta recomandată: Se recomandă ca vaccinul sa fie administrat în intervalul de vârstă de 9 – 26 de ani, fiindcă s-a demonstrat că răspunsul imun al organismului la administrarea vaccinului este mai crescut în intervalul 9 – 15 ani, iar persoanele din intervalul 15 – 26 ani sunt cele mai expuse infectării HPV prin activitate sexuală. Vaccinul poate fi făcut până la 45 de ani.
Unde se face: la medicul de familie (gratuit, pe bază de cerere adresată anterior către medicul de familie) sau în centre private
Când se face: După 9 ani
CITEȘTE MAI MULT: Totul despre vaccinarea împotriva HPV, care protejează de cancerul de col

8. Vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular (DTPa)

Bolile împotriva cărora oferă protecție: difterie, tetanos, tuse convulsivă.
Schema de vaccinare de rutină: se administrează după patru ani.
Intervale minime între vaccinări: se folosește ca rapel.
Unde se face: La medicul de familie
Când se face: La 14 ani
CITEȘTE MAI MULT: Ce vaccin se face la 14 ani

Anual, la medicul de familie, copiii pot fi imunizați gratuit și cu vaccin antigripal, acesta fiind disponibil fie sub formă de injecție, fie ca spray nazal. Pentru protecție maximă, copiii au nevoie de una sau de două doze, în funcție de vârstă și de existența unui vaccin antigripal anterior.

schema națională de vaccinare — ***Schema de vaccinare 2022***

Cât timp oferă protecție vaccinurile

Protecția pe care o oferă vaccinarea, respectându-se schema completă, adică doză și rapel/ rapeluri (după caz) diferă de la un vaccin la altul. Spre exemplu, vaccinarea anti pneumococică protejează timp de 4-5 ani, în timp ce componenta anrirujeolică a vaccinului ROR oferă protecție împotriva rujeolei pe viață, în 96% din cazuri. Iată perioada estimativă de protecție pentru principalele vaccinuri:

**Durata protecției oferite de vaccinuri**

Cum se face recuperarea vaccinurilor

Pentru ca un copil să beneficieze de protecție, este esențial să aibă toate vaccinurile din schema națională făcute. Unele vaccinuri se fac în mai multe doze, altele au nevoie de rapel, iar altele, chiar dacă se fac la maturitate, nu sunt la fel de eficiente ca atunci când s-a făcut o primă imunizare în copilărie. Acesta este cazul vaccinului împotriva difteriei, tetanosului și pertussisului (DTP).

Dr. Sandra Alexiu, medic de familie, preşedinte la Asociația Medicilor de Familie București – Ilfov, explică modul în care se face recuperarea, în funcție de tipurile de vaccin. ”Atunci când faci o schemă de recuperare trebuie să ții cont de niște principii: cum se asociază vaccinurile între ele, distanța dintre ele, vârsta minimă și cea maximă la care se fac etc. E foarte important să fie toate vaccinurile făcute, pentru că fiecare dintre ele are o anumită schemă. Unele se fac în mai multe doze, altele în mai puține. Pentru vaccinurile vii, de obicei e nevoie de mai puține doze pentru că ele dau o imunitate solidă și de durată. Pentru alte vaccinuri, care sunt inactive, deci din virusuri moarte sau imitații de virusuri, e nevoie să facem scheme cu mai multe doze. Iar pentru astfel de vaccinuri este nevoie de o primă schemă de vaccinare, în care se începe imunitatea, și apoi e nevoie de o doză de rapel”, explică medicul.

Vaccinarea copiilor în 2021 cu vaccinuri opționale

Vaccinurile opționale se fac la cererea părinților și la recomandarea medicului pediatru, ele pot fi achiziționate din farmacii și se fac în una sau două doze. Iată care sunt vaccinurile opționale recomandate cel mai frecvent în România:

Vaccinul Rotaviral – este un vaccin cu virus viu atenuat care protejează împotriva diareei produsă de rotavirus. Se administrează oral, două sau trei doze începând cu primele 6 săptămâni de viață, cu interval de cel puțin 30 de zile între doze.
Vaccinul Varicelic – este un vaccin cu virus viu atenuat (tulpina Oka), care protejează împotriva varicelei, boală cunoscută popular sub numele „vărsat de vânt”. Se fac două doze de vaccin, la distanță de 6 săptămâni. Se administrează injectabil, subcutanat, adulților și copiilor, începând cu vârsta de 9 luni.
Vaccinul Meningococic – previne anumite forme de boli produse de meningococ (meningite). În funcție de tipul de vaccin, se administrează una sau mai multe doze, la vârste diferite.
Vaccinul Hepatitic A – se administrează într-o singură doză, cu revaccinare la 6 – 12 luni. Protejează împotriva Hepatitei A (boala mâinilor murdare).
Vaccinul anti-HPV – pentru băieți și pentru tinerele care nu intră în campania gratuită de vaccinare organizată de Ministerul Sănătății.

Vaccinul împotriva Covid-19 pentru copii

Anul 2022 marchează debutul vaccinării anti Covid- 19 pentru copiii de 5-11 ani din România, după ce în 2021 fusese aprobată vaccinarea copiilor mai mari de 11 ani. În cazul copiilor, imunizarea se face cu vaccinul Comirnaty-Pfizer-BioNTech, 10 µg/doză, un vaccin tip ARNm COVID-19, aprobat de Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) și de către Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM). Conform producătorilor, vaccinul reduce riscul infectării, protejează împotriva formelor severe de boală și a efectelor pe termen lung provocate de îmbolnăvirea cu Covid- 19.

Schema de vaccinare completă cuprinde 2 doze de vaccin Comirnaty-Pfizer-BioNTech, de 10 µg/doză, ce se vor administra intramuscular la interval de 21 de zile. Pentru o categorie specială de copii, cu imunosupresie severă, se poate administra a treia doză la un interval de cel puțin 28 zile după a doua doză.

Ministerul Sănătății a publicat un document cu răspunsuri la cele mai frecvente întrebări despre vaccinurile împotriva COVID la copiii între 5 și 11 ani, autorii documentului fiind prof. univ. dr. Doina Anca Pleșca de la Departamentul de Pediatrie din Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București și dr. Anca Drăgănescu de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș” din București. Iată o parte dintre informațiile despre vaccinarea copiilor care se regăsesc în documentul citat:

Potrivit medicilor, nu toți copiii din această grupă de vârstă au același risc de a dezvolta forme severe de boală. Copiii cu afecțiuni cronice ar trebui să aibă prioritate, având în vedere riscul crescut de a face forme severe de boală. În prezent, se apreciază că boala COVID-19 este una dintre primele 10 cauze de deces printre copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani din SUA. În plus, s-a observat că și copiii, nu doar adulții, pot să prezinte manifestări clinice persistente (”Long COVID-19”) după infecție. Copiii care au COVID-19 pot dezvolta, de asemenea, complicații la distanță, precum sindromul inflamator multisistemic (MIS-C). Acest sindrom este o afecțiune multiorganică în care diferite organe ale corpului (inima, plămânii, rinichii, creierul, pielea, ochii sau tubul digestiv) se inflamează determinând manifestări clinice variate, extrem de severe. Din aprilie 2020 până în octombrie 2021, în SUA au fost raportate peste 2.300 de cazuri de MIS-C la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani.
Vaccinurile COVID-19 disponibile în prezent pentru adulți, adolescenți și copii conțin ingrediente active, precum și ingrediente inactive care variază în funcție de producător. Niciunul dintre vaccinuri nu conține ouă, gelatină, latex sau conservanți. De asemenea, vaccinurile împotriva COVID-19 nu conțin metale precum fier, nichel, cobalt, litiu și aliaje. Nu conțin produse fabricate, cum ar fi microelectronice, electrozi, nanotuburi de carbon sau semiconductori cu nanofire. Nu există conservanți precum mercur/thimerosal în niciunul dintre vaccinurile COVID-19 disponibile în prezent, inclusiv vaccinul Pfizer-BioNTech disponibil pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani.
Copiii pot avea unele reacții adverse după vaccinarea împotriva COVID-19, care sunt similare cu cele care pot apărea după orice altă vaccinare de rutină. Aceste reacții adverse arată că organismul copiilor își dezvoltă un răspuns imun protector față de boală; de obicei reacțiile adverse vor dispărea în maxim câteva zile, iar acestea nu apar la toți copiii.
Cele mai frecvente reacții secundare ale vaccinării împotriva COVID-19 care au fost raportate sunt: reacțiile locale, la locul de injecție (durere locală, roșeața, tumefacție) și reacțiile generale (cele mai frecvent întâlnite sunt oboseala, durere de cap, febra, frisonul, durerile musculare și greața). Reacțiile raportate sunt mai frecvente după a doua doză de vaccin și se remit în una sau două zile.
În situații foarte rare pot apărea reacții adverse mai grave de tipul reacțiilor alergice severe, miocardită sau pericardită. Din datele raportate după începerea campaniei de vaccinare la grupa de vârstă 5-11 ani, în SUA au fost raportate un număr de 12 cazuri de miocardită sau pericardită din 8.674.378 doze administrate. De asemenea, evoluția clinică a miocarditei post-vaccinare, conform datelor publicate până la acest moment a fost favorabilă în comparație cu miocardita asociată infecției cu SARS-CoV-2. Infecția cu SARS-CoV-2 este asociată cu un risc crescut de miocardită, respectiv de 30 de ori mai mare la copiii cu vârsta sub 16 ani conform datelor Centrului de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile din SUA (CDC). În plus, datele științifice sugerează că miocardita secundară infecției cu SARS-CoV-2, cauzată atât de formele severe de COVID-19, cât și de sindromul multiinflamator sistemic prezintă un risc mult mai mare comparativ cu cel care ar putea fi cauzat de vaccinarea cu vaccin ARNm COVID-19.

Dacă ți s-a părut interesant acest articol, îți recomandăm să citești și: