Stomatita la copii. Stomatita aftoasă este o boală dureroasă, care aduce o sumedenie de neplăceri micilor pacienți
„Mi-e frig. Şi mă doare şi capul. Acum mă doare şi gâtul şi nu mi-e foame. Ba parcă acum mi-e foame, dar nu pot înghiţi, mă doare gura rău de tot!” Aşa ne-am început noi o dimineaţă dintr-o săptămână normală de şcoală, când fata cea mare ar fi trebuit să fie deja gata pentru plecarea către ore.
Îngrijoraţi de faptul că într-adevăr frigea şi pentru că în gâtul iritat se vedea ceva albicios, ca un conglomerat de puroi, am sunat de urgenţă la medic să-i spunem ce şi cum.
Gingiile umflate şi de culoare vişiniu închis, aidoma unui mulaj stomatologic, ne-au făcut să ne uităm cu şi mai multă atenţie în gura copilului. Aceasta era plină de bube albicioase, extrem de dureroase, iar diagnosticul medicului în acele momente a fost clar: stomatită aftoasă.
Stomatita la copii. Ce cauzează stomatita aftoasă?
Stomatita aftoasă poate fi catalogată, deloc exagerat, drept una dintre cele mai neplăcute boli cu care se poate confrunta un copil.
Inflamaţie a mucoasei bucale, stomatita aftoasă apare pe fondul unei stări imunitare proaste, din pricina unei infecţii existente în organism sau a unor alergii.
Există şi cazuri de stomatită aftoasă pricinuite de anumite micoze sau, în situaţii extrem de rare, de existenţa unui cancer bucal.
Potrivit statisticilor, aproximativ 20% din oameni fac stomatită aftoasă, cel mai afectaţi fiind copiii şi tinerii care au vârstă cuprinsă între 10 şi 19 ani.
Expertii nu știu cauza exactă pentru care apare stomatita aftoasă. Însă mulți factori pot juca un rol în apriția acesteia, printre care:
- Un sistem imunitar slăbit
- Alergiile la mâncare, cum ar fi ciocolata, brânză, nuci, brânză, citrice
- Stresul
- Virusurile și bacteriile
- Răni la nivelul gurii
- Alimentația deficitată
- Anumite medicamente
- Iritații de la aparate ortodontice
Stomatita la copii. Simptome de stomatită aftoasă
Cele mai importante simptome ale stomatitei aftoase sunt ulceraţii sub forma unor afte albicioase, adesea cu vârf gălbui şi înconjurate de o linie roşie, mai pigmentată decât restul culorii din interiorul gurii și febră cu câteva zile înainte de apariţia acestor ulceraţii în interiorul cavităţii bucale.
Ulcerațiile se pot găsi atât în zona obrajilor, cât şi în gât, în spatele dinţilor, pe gingie şi pe limbă, precum şi în spatele buzelor. Ele sunt extrem de dureroase, ceea ce face că pacientul să aibă dificultăţi majore în a se alimenta şi hidrata, şi aduc cu ele şi o respiraţie urât mirositoare, lipsa apetitului, stări de vomă, salivație crescută, constipaţie, iritabilitate şi senzaţia de arsură sau de pişcături în gură.
Pe lângă acestea, din pricina faptului că nu poate să mănânce, cel mic va pierde câteva kilograme bune.
Stomatita la copii. Caracteristici:
- Poate fi extrem de dureroasă
- De regulă, durează între 5 și 10 zile
- Are tendința de a reveni
- De regulă, nu este asociată cu febra
Stomatita la copii. Diagnosticul ar trebui pus de medic
Diagnosticul se stabileşte de către medic, după ce va analiza toate simptomele şi starea anterioară de sănătate a pacientului, dar şi istoricul său medical. Singurul tratament recomandat în cazul în care cineva este afectat de stomatită aftoasă este alcătuit din analgezice menite să reducă durerea, antitermice, în cazul unor temperaturi ridicate, soluţiile de tipul glicerinei, care au rolul de a igieniza aftele, dar şi clătirea gurii cu apă cu bicarbonat de sodiu.
În farmacii mai există şi anumite soluţii care se aplică pe afte, formând o pelicula protectoare şi permiţându-i pacientului, în măsura posibilităţii, să se hrănească cât de cât mai uşor. Nu se recomandă absolut deloc antibioticele.
Alimentația potrivită în stomatita aftoasă
Consumul unei cantităţi mari de lichide şi igiena orală adecvată sunt esenţiale pentru o vindecare cât mai rapidă, aceasta variind între 10 şi 20 de zile. Totodată, se vor evita mâncărurile picante, cele acre, acide sau sărate, care pot agrava aftele din gură.
De reţinut că stomatita aftoasă nu este contagioasă, aşa că, dacă aveţi în preajmă o persoană afectată, nu există risc să vă molipsiţi. Partea mai puţin bună, în schimb, este că cel mic riscă să se mai confrunte cu această boală, care poate să reapară periodic, pe parcursul următorilor ani de la prima declanșare.
Dacă ești interesată de sănătatea copilului, îți recomandăm și aceste articole:
- De ce nu trebuie să-i faci niciodată copilului frecție cu spirt sau oțet
- Primul ajutor în cazul arsurilor la copii
- Scabia la copii (râia): simptome și tratament
- Faringita la copii: simptome şi tratament
