Sfaturi preţioase despre alimentaţia copilului mic, la Atelierele cu mămici

Raluca Dumitrică
alimntatia-copilului-mic-totul-despre-mame

Dr. Anamaria Iulian a fost alături de părinţi la ediţia de septembrie a evenimentului

Ce să-i dau acum de mâncare copilului, că doar nu mai e un bebeluş? Dar de ce nu acceptă ce-i ofer? Si ce să fac să-l determin să agreeze legumele cele sănătoase? Acestea au fost câteva dintre neliniştile părinţilor prezenţi de la ediţia de septembrie a „Atelierelor cu mămici”, eveniment susţinut de HiPP, găzduit de Connect Hub, şi care a avut-o ca invitată pe dr. Anamaria Iulian.

Cu o activitate profesională extrem de complexă şi cu o experienţă îndelungată de lucru cu micii pacienţi, Dr. Anamaria Iulian, medic primar, psiholog clinician şi psihoterapeut specializat în terapia copilului şi familiei, Drd. în Ştiinţe Psihologice şi expert în tratamentul obezităţii infantile, a trasat cu fermitate la ediţia de septembrie a Atelierelor cu mămici coordonatele unei alimentaţii corecte pentru copiii cu vârsta între 1 şi 3 ani.

Alimentaţia de ieri, diferită de cea de azi

Prezentarea a debutat prin tragerea unui semnal de alarmă: alimentaţia noastră s-a schimbat extrem de mult în ultimii 50 de ani, mai mult decât s-a modificat în 20 de secole. Găsim astăzi nu numai în alimentele gata de consum din magazine, ci şi în multe fructe şi legume, un adaos năucitor de compuşi chimici, arome, coloranţi, conservanţi, emulgatori, gelifianţi, agenţi de textura, potenţiatori de gust, edulcoranţi, în timp ce în agricultură se folosesc multe substanţe chimice, deloc prielnice organismului uman. Din acest motiv, alimentele consumate în prezent ne-au transformat semnificativ percepţia asupra gustului, iar la pachet cu această schimbare vin şi alte dificultăţi: creierul nostru analizează cu greutate aceste substanţe, actul cumpărării este modificat, ceea ce duce şi la o ingestie modificată, digestia este alterată, homeostazia întregului organism, adică capacitatea corpului de a-şi menţine constanţa fizică, este diferită, iar în peisaj pot să apară şi tulburări ale comportamentului alimentar.

Avem alternative

Ca să nu ajungm să ne lovim din aceste motive de alergii, tulburări de dispoziţie, afecţiuni cardiovasculare, neoplazii, boli neurologice degenerative sau obezitate morbidă, dr. Anamaria Iulian ne-a spus că trebuie să fim corect informaţi, să alegem alimentele pe baza avantajelor lor nutriţionale, să evităm capcanele chimicalelor şi ale conservanţilor de pe etichete, să nu cădem în mirajul produselor ”light”, care nu au zahăr şi grăsimi, şi să nu devenim dependenţi de dulce. De asemenea, specialistul ne-a mai spus că, pentru a avea un copil sănătos, mama trebuie să mance ea însăţi sănătos în timpul sarcinii, deoarece studiile clinice au demonstrat că alimentaţia viitoarei mame are o influenţă directă asupra dezvoltării fătului şi că din perioada fetală copilul asimilează aromele standardizate prin intermediul alimentaţiei mamei. Fenomenul continuă în timpul alăptării şi mult după aceea, iar alimentaţia copilului mic are rol în influenţarea comportamentului alimentar al adultului.

Precauţii şi recomandări

Intrând în teritoriul concret al alimentelor destinate copiilor cu vârstă între 1şi 3 ani, dar şi a celor pentru care sunt necesare anumite precauţii, dr. Iulian a enumerat câteva restricţii alimentare după vârsta de 1 an (sau alimente care necesită mai multă precauţie în momentul administrării lor), restricţii care trebuie aplicate atât în cazul unor copii cu fond alergic, cât şi pentru evitarea creării unei dependenţe de dulciuri sau produse procesate. Aici se înscriu soia, produsele pe bază de grâu, produsele lactate (atenţia fiind îndreptată la porteina din lapte şi lactoză), ouăle (din pricina albuşului), fructele oleaginoase (arahide, nuci, măsline), anumite fructe (căpşuni, zmeură, kiwi, citrice), miere , zahăr, sare şi grăsimi săturate, respectiv produse procesate industrial.
În ceea ce priveşte alimentele recomandate între 1 şi 3 ani, acestea sunt legumele la fiecare masă (programul alimentar zilnic al copilului trebuind să fie compus din 3 mese şi 2 gustări), cereale integrale (fără gluten, dacă se poate), leguminoasele, laptele, fructele de sezon şi feculentele.

Părintele are un rol extrem de important

Specialistul a mai accentuat că în domeniul alimentar autoritatea parentală nu ar trebui să lipsească, părinţii fiind modele ale comportamentului alimentar al copilului mic. De aceea, pentru că cei mici preferă să stea la masă cu familia, învaţă prin imitarea părinţilor şi se implică în pregătirea meselor, ei pot învăţa o serie de experienţe pozitive din toate acestea.
Totodată, pentru a avea succes în a-l face pe copil să adopte un comportament alimentar corect este nevoie de o adecvare parentală optimă, de înţelegerea şi punerea în practică a unei serii de „Nu „ (nu trebuie obligat să mănânce, nu primeşte atenţie excesivă în timpul mesei, nu insistăm cu alimente noi, nu-l lăsăm pe copil să mănânce asistat de jucării, gadget-uri sau televizor, nu oferim recompense dulci dacă mănâncă, nu dăm gustări sau fresh-uri, nu-l lăudăm pentru că mănâncă).

Spre final, specialistul a mai explicat că dobândirea unui comportament alimentar corect necesită motivaţie, atitudine pozitivă, lipsa anxietăţii, înţelegerea conceptului de a fi o mamă suficient de bună, perseverenţă, răbdare şi creativitate. Câştigul va fi al nostru!

HiPP, un susţinător al alimentaţiei corecte

Seara a fost întregită de prezentarea Veronicăi Sladariu, farmacist şi specialist în nutriţie la compania HiPP. Aceasta le-a expus celor din sala informaţii despre produsele renumitului brand german, unul dintre liderii în producerea hranei pentru copii din Europa, şi informații despre importanţa unei alimentaţii sănătoase pentru copiii mici care au în continuare nevoi nutriţionale speciale. Deoarece au nevoie de mai mulţi nutrienţi, copiii ar trebui să fie protejaţi în continuare de substanţe dăunătoare, iar, pentru ca în această perioada de vârstă se pun bazele obiceiurilor alimentare viitoare şi simţul gustului este format, părinții trebuie sa facă tot ce pot pentru a-i obișnui pe copii cu o nutriţie corectă.
Printre produsele din portofoliul Hipp adecvate copiilor mici se numără laptele de creştere, ca alternativă a laptelui de vacă pentru mamele care, din diferite motive nu alăptează, meniuri HiPP cu carne şi legume, special concepute pentru copii, HiPP Fruit-Fun, fructe în ambalaj practic şi distractiv, HiPP Biscuiţi cu măr pentru copii, HiPP Sucuri şi HiPP Ceaiuri de calitate organică.
Cu produse de cea mai bună calitate şi oferind hrană sănătoasă şi organică în armonie cu natura, precum şi în concordanţă cu legislaţia UE, HiPP oferă cea mai bună bază pentru o dietă sănătoasă, fără substanţe dăunătoare, fără conservanţi sau coloranţi. De asemenea, produsele nu conţin zahăr rafinat, aromă, agenţi de îngroşare, emulgatori sau gluten.

Foto: Alexandra Dincă, fotografiidefamilie.org.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa