Alergiile sezoniere pot fi răspunsul la întrebarea: „De ce copilului meu îi curge nasul încontinuu?“. Aceasta pentru că sezonul alergiilor începe în primele zile ale lunii mai și se termină la sfârșitul toamnei.
În ultimii ani, atât alergiile alimentare, cât și cele respiratorii au devenit din ce în ce mai întâlnite la copii. Un copil din trei suferă de rinită alergică și unul din zece este diagnosticat cu alergii alimentare, potrivit Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică. Și complicațiile alergiilor, cum sunt astmul alergic și șocul anafilactic sunt mai frecvente în prezent.
Vestea bună este că, indiferent de vârsta copilului, există o gamă variată de teste care pot depista eventualele alergii respiratorii sau alimentare, pot face diferența între sensibilizări și alergii reale și pot estima riscul de reacții alergice severe, explică asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România.
Un sfert dintre copii au dermatită atopică
Copiii cu dermatită atopică în formă moderată sau severă au un risc crescut de a dezvolta rinită alergică (75% din copiii cu dermatită atopică) și astm alergic (50% din copiii cu dermatită atopică).
În România, un sfert dintre copii au dermatită atopică, potrivit statisticilor Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică. Așadar, dacă ai un copil cu porțiuni de piele uscată, roșie și cu mâncărimi, ar fi bine să-l investighezi și pentru eventuale alergii alimentare și respiratorii.
De altfel, dermatita atopică poate fi explicația pentru reacțiile alergice la alimente pe care nu le-au consumat niciodată. „Afectarea stratului protector al pielii, în cazurile de dermatită atopică, face ca, prin pielea care nu este intactă să pătrundă diverse substanțe la care organismul reacționează exagerat. De altfel, acesta este unul dintre mecanismele de sensibilizare la diverși alergeni. Așa se explică de ce unii copii care nu au mâncat niciodată, de exemplu, căpșuni, dar au dermatită atopică, manifestă totuși reacții alergice. Dacă părinții au mâncat căpșuni și au încă pe mâini sau gură urme din acest aliment iar apoi vin în contact cu leziunile de dermatită atopică ale copilului, prin aceste leziuni pătrund în organism substanțele la care sistemul imun reacționează exagerat, ulterior“, explică asist. univ. dr. Antoanela Curici.
Simptome de alergii în funcție de vârstă
Copilul poate fi alergic încă de la naștere, mai ales dacă părinții sunt alergici. Dacă un singur părinte suferă de anumite alergii, indiferent că sunt respiratorii sau alimentare, riscul de alergii la copil este între 30% și 50%. Dacă ambii părinți au alergii, atunci riscul de a avea un copil care va suferi de alergii ajunge până la 80%, potrivit statisticilor. Totuși, unii copii (aproximativ 12%) pot dezvolta alergii chiar dacă niciunul dintre părinți nu este alergic.
Începem să suspectăm o alergie în funcție de simptomele care apar și de etapele de vârstă ale copilului.
În cazul copiilor mici, cele mai frecvente sunt alergiile alimentare, iar bebelușii sunt cel mai adesea alergici la proteina din laptele de vacă (APLV), cu o incidență estimată de 2%-7,5%. Această proteină se regăsește în formulele pentru bebeluși pe bază de lapte de vacă, dar și în laptele matern, astfel că și bebelușii hrăniți la sân pot avea APLV. De asemenea, în primele luni de viață se pot manifesta alergiile la medicamente.
Simptomele care pot sugera o alergie în primele luni de viață (până la diversificare) sunt:
- Dureri abdominale
- Diaree
- Iritații pe piele
- Regurgitare
- Greață
- Rinoree (îi curge nasul)
- Nu ia în greutate
La diversificare, după 6 luni, se pot face simțite alergiile alimentare, care pot provoca de la simptome simple la manifestări severe, ce apar într-un interval de la câteva minute la două ore după consumul alimentului respectiv:
- Prurit (mâncărimi ale pielii)
- Greață
- Vărsături
- Dureri abdominale
- Urticarie
- Dificultăți de respirație
- Wheezing (respirație zgomotoasă)
- În cazuri rare și severe, șoc anafilactic
Simptomele alergiilor respiratorii apar, în cele mai multe cazuri, în jurul vârstei de 1-2 ani. Aceasta pentru că unii alergeni generează reacții din partea organismului după ce a fost expus mai mult timp la ei. De exemplu, alergiile sezoniere declanșează manifestări după unul-două sezoane cu un nivel crescut de polen. Așadar, suspectăm o alergie respiratorie la copiii de peste 1 an care au aceste simptome:
- Strănut
- Conjuctivită (are ochii roșii)
- Tuse
- Rinoree (îi curge nasul)
- Wheezing
E viroză sau alergie? Cum îți dai seama?
În primii ani de colectivitate poate fi dificil să-ți dai seama dacă ai un copil care răcește des sau are alergii respiratorii, manifestările fiind similare.
„De cele mai multe ori, părinții se alertează atunci când văd că au un copil care tot timpul tușește, căruia îi curge nasul, căruia uneori i se înroșesc ochii, strănută încontinuu. După ce sunt eliminate toate cauzele infecțioase, ne gândim și la o cauză alergică. De asemenea, dacă are simptome apărute din senin, de obicei fără febră, care se repetă în aceeași perioadă a anului, din nou suspectăm că poate fi vorba despre o alergie“, spune dr. Antoanela Curici.
Etapele testelor de alergii la copii
Medicul Antoanela Curici detaliază care sunt etapele de testare pentru alergii în cazul copiilor. De cele mai multe ori, se începe cu testele cutanate (prick test) în cabinetul medicului alergolog.
Dacă testele cutanate nu pot fi efectuate, din cauza riscului de declanșare a unei reacției alergice severe, se începe fie țintit, cu anumiți alergeni alimentari sau respiratori, în funcție de simptomele specifice, fie din aproape în aproape.
În etapa inițială putem recomanda teste cu spectru mai larg, cum ar fi IgE total, hemograma și testele Phadiatop Infant pentru reacții alergice respiratorii și alimentare și Phadiatop – pentru reacții alergice respiratorii. În funcție de aceste rezultate, putem continua să explorăm la nivel de panel: panel de alergeni respiratori, alimentari sau panel de alergeni mixt. Ulterior, dacă nu reușim să identificăm astfel alergenul, pentru că este mai rar, putem merge către paneluri de alergeni mai extinse.
Asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România
În perioada 2.05-30.06.2023, Synevo România oferă o reducere de 20% la analizele pentru identificarea alergiilor. Reducerea este valabilă atât la achizițiile online, cât și la cele direct din centrele Synevo.
Ce este testul ALEX
După efectuarea panelurilor de alergeni și identificarea alergiilor, putem efectua un test mult mai complex, care estimează riscul de a manifesta reacții severe. În plus, acest test poate face diferența între sensibilizări (care nu necesită tratament) și alergii.
Testul ALEX – allergy explorer – determină IgE-uri specifice pentru peste 300 de alergeni respiratori și alimentari. Acest test nu se poate realiza ca prim test (test de screeening) pentru depistarea alergiilor, ci vine în completarea celorlalte. „ALEX este un test special destinat pentru estimarea riscului de reacții severe și reacții încrucișate. Cu ajutorul lui, putem să stabilim la ce molecule este alergic pacientul și cum să acționăm în funcție de asta. La cei care sunt alergici, identificăm componenta moleculară ce declanșează reacțiile alergice, pentru că există mai multe categorii de componente, unele extrem de stabile la procesare și altele care pot distruse prin preparare termică, de exemplu. În aceste condiții, unui copil sau unui adult care este alergic la o componentă labilă i se va recomanda eliminarea din dietă a alimentului respectiv doar în formă crudă, neprocesată. El îl va putea mânca, de exemplu, în formă preparată. Dacă alergia este la o proteină extrem de stabilă indiferent de condiții, atunci cu siguranță că simptomele se vor dezvolta la consumul alimentului sub orice formă și e posibil să se manifeste chiar și printr-o reacție anafilactică. În acest caz, alergenul respectiv trebuie eliminat cu totul din dietă“, explică dr. Antoanela Curici.
Este important de știut, totuși, că testul ALEX estimează doar un risc, nu este o certitudine că pacientul va manifesta reacții severe la contactul cu alergenul testat.