Cazul fetiței de 2 ani care a intrat în stop cardiorespirator după ce i s-a administrat o anestezie intravenoasă în timp ce se afla într-o clinică stomatologică privată din Sectorul 3 al Capitalei a stârnit numeroase reacții, atât la nivel instituțional, cât și în rândul părinților. Tragedia a readus în prim-plan subiectul lipsurilor din sistemul medical românesc, dar și lipsa de informare a părinților.
Dincolo de protocoale medicale și de legislație, lipsesc campaniile de informare corectă a părinților care trebuie să se îngrijească de sănătatea orală a copiilor încă de la vârste foarte mici. Și sugarii au nevoie de controale la medicul stomatolog, chiar dacă nu le-ai ieșit încă dinții de lapte. În plus, credința că dinții de lapte „oricum cad” este una extrem de dăunătoare și poate duce la o igienă orală defectuoasă, urmată de probleme grave de dentiție.
În acest context, publicăm, cu acordul autoarei, un text semnat de Ana Cichirea, medic stomatolog cu experiență de peste 15 ani în clinici stomatologice din România și din Belgia, acolo unde este stabilită acum. Aceasta vorbește despre nevoia reală de informare și despre asumarea responsabilității părinților în ceea ce privește sănătatea orală a copiilor lor.
„Da, uneori fac mamele să plângă… Ultima dată când o mamă a plecat plângând din cabinet a fost săptămâna trecută! De ce? Simplu. Le spun ce nu le-a spus nimeni niciodată și uneori doare. Se simt vinovate și pleacă plângând. Eu plâng după ce pleacă ele de mila copiilor lor.
Oameni dragi, sănătatea orală a copiilor este responsabilitatea părinților până când aceștia împlinesc vârsta de 16-18 ani! 16-18 ANI! Dacă copilul tău are o problemă dentară, NU E VINA LUI, este vina ta!
Nu spun eu asta, ci EAPD (European Academy Of Pediatric Dentistry). E de datoria ta să te informezi, să previi, să tratezi problemele dentare ale copilului tău! Prea mulți copii ajung la dentist în ultimul ceas, cu carii profunde, dureri, infecții.
„Nu vrea, doamnă, să se spele pe dinți!”
Igiena: „Nu vrea, doamnă, să se spele pe dinți!”. Copiii nu vor să facă multe, dar eu, ca părinte, decid care sunt limitele și care sunt regulile ce pot fi încălcate și care nu. Dacă nu se spală, e vina părintelui. Îmi cunosc copilul, știu ce funcționează. Nici fiul meu nu are chef să se spele mereu pe dinți, dar eu am grijă ca acest lucru să se întâmple indiferent de starea lui. De cele mai multe ori ne spălăm împreună pentru a întări exemplul și autoritatea. Nu e ușor, e obligatoriu!
„Și doar i-am spus să nu mai mănânce atâtea dulciuri!”
Alimentația: „Și doar i-am spus să nu mai mănânce atâtea dulciuri în fiecare zi! Ți-am spus că nu e bine? Ți-am spus? Poftim… acum ai carii!”. Cine îi cumpără dulciurile? Copiii mici au alimentația pe care părinții le-o oferă. Copiii nu au resurse financiare, copiii nu fac cumpărături. Cine aduce dulciurile în casă? Cine plătește toate nenorocirile de sucuri și toate alimentele bogate în zahăr? Nu spune nimeni să nu mănânce deloc, niciodată, dar sunt copiii care mănâncă zilnic cantități uriașe de zahăr. Este total greșit! Dacă mănâncă prea multe dulciuri și bea prea multe sucuri din comerț este vina părintelui pentru că le plătește și îi permite.
„Credeam că e dinte de lapte…”
Prevenția: „E dinte definitiv??? Credeam că e de lapte…”. Ca idee, și dinții de lapte SE TRATEAZĂ!!! Iar dacă voi ca părinți ați fi venit la timp cu copilul la dentist ați fi primit informații extrem de valoroase și ați ști care dinte e de lapte și care e definitiv, ce pastă de dinți trebuie să folosiți, ce periuță, ce metodă de periaj, cum să aveți grijă de dințișorii copilului dvs. etc. Primul control stomatologic se face în jurul vârstei de un an pentru ca părintele să primească un prim set de informații pentru următoarea perioadă. Informația se actualizează și se completează ulterior la fiecare 6 luni. Dacă copilul nu este controlat de două ori pe an de către un dentist e vina părintelui. Copiii nu fac programări la medic.
- CITEȘTE ȘI: Prima vizită la stomatolog. 10 sfaturi pentru ca cel mic să nu se sperie și medicul să devină prieten
„O să râdă ceilalți copii de el!”
Ortodonția: „Nu vrea aparat dentar ca să nu râdă ceilalți copii de el!”. Păi și fiu-miu a plâns două zile, trei nu a mâncat aproape nimic, iar apoi s-a obișnuit cu sârme în gură, sârme cu care a stat mai mult de un an de zile. Eu ca părinte i-am explicat, i-am înțeles panica și disconfortul, dar eu am decis pentru sănătatea lui și nu i-am dat de ales. Copiii se adaptează foarte repede, iar tratamentele ortodontice necesare la vârste fragede sunt extrem de importante. Dacă pe tine nu te interesează cum mușcă și cum sunt aliniați dinții pe arcadă, nu e vina copilului că ulterior poate avea grave probleme parodontale și de funcționalitate.
Scuza „nu am timp” nu există!
Nu contează ce ați făcut până acum, contează ce veți face de acum încolo. Informați-vă:
- obișnuiți copilul cu dentistul (control la 6 luni!!!);
- ascultați sfaturile profesioniștilor;
- periaj de minim două ori pe zi;
- periajul trebuie verificat de unul dintre părinți pentru a vă asigura că este efectuat corect (în cazul în care vorbim de copii mai mari care se spală singuri);
- cu o sursă bună de lumină (ex: lanterna de la telefon) vă uitați în gura copilului cel puțin o dată pe săptămână (carii, pete, obturațiile vechi sunt la locul lor?);
- mare atenție la alimentație și la cantitatea de zahăr (mai ales la copiii cu carioactivitate care au avut cel puțin o carie);
- în jurul vârstei de 7 ani programați primul control ortodontic;
- scuza „nu am timp” nu există! timp îți faci! de ce ești părinte?
Deși pare floare la ureche, NU E! Constat după mai bine de 15 ani de practică în România și în Belgia că sunt extrem de mulți părinți neinformați, dezinteresați și iresponsabili când vine vorba de sănătatea orală a copiilor lor. Am consultat nenumărați copii de toate vârstele, de toate naționalitățile și din toate rasele și concluzia e una singură: INDIFERENȚA, nu statutul social al părinților, lovește direct în copii! Decât să plângeți mai târziu, mai bine faceți ceva ACUM!
Notă: Specific „rase umane” făcând referire strict la aparatul dento-maxilar. Deși toți suntem Homo Sapiens, nu toți avem aceleași oase maxilare, mărimi de dinți, calitatea a smalțului, carioactivitate, alimentație, cultură etc. Fiecare rasă umană s-a dezvoltat de-a lungul timpului în anumite condiții de mediu și de viață. Ca medic, este greșit să bag toți pacienții în aceeași oală. Nu suntem toți la fel și nici nu trebuie, e ok. Tot așa, abordarea, din punct de vedere medical, nu este la fel pentru toată lumea. Studiile medicale se fac pe rase de oameni, iar soluțiile terapeutice la fel.
P.S: această intervenție online este o repostare, scrisă de mine în 2020 și din păcate îmi pare la fel de actuală și acum)”
Dr. Ana Cichirea este medic stomatolog, a absolvit Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universității Carol Davila, București (2010). După terminarea facultății și-a desfășurat activitatea într-o clinică din București. Din 2016 locuiește în Belgia, în zona flamandă, colaborând cu două clinici private. Din 2023 își desfășoară activitatea în propriul cabinet din Belgia.
