Legătura dintre arsurile solare din copilărie și melanom, cea mai gravă formă de cancer. Semne și prevenție

Geta Roman, director editorial

Arsurile solare și melanomul. În Europa, aproximativ 1 din 100 de persoane vor dezvoltă melanom la un moment dat, dar există variaţii importante de la o ţară la altă. Aproximativ 15 din fiecare 100.000 de persoane sunt diagnosticate cu melanom în fiecare an. Acest număr este în creştere în aproape toate ţările europene. Melanomul este mai frecvent la femei decât la bărbaţi. Care sunt semnele care anunță că o aluniță se transformă în melanom, ce legătură există între arsurile din copilărie și această formă de cancer, cum se pot proteja mămicile de această formă de cancer? 

Ce cauzează melanomul?

Nu este clar de ce apare melanomul, dar au fost identificaţi unii factori de risc. Un factor de risc creşte riscul de apariţie a cancerului, dar nu este nici necesar şi nici suficient pentru a cauza boală.

Principalii factori de risc pentru apariţia melanomului sunt:
Tipul de piele: persoanele cu pielea deschisă la culoare au un risc mai mare de a dezvoltă melanom decât persoanele cu pielea mai închisă. Cel mai mare risc apare la persoanele cu părul roşcat şi pistrui. Melanomul este întâlnit, de fapt, foarte rar la persoanele cu pielea neagră sau la asiatici. Când apare este, de obicei, un tip special de melanom, numit Melanom lentiginos acral, cu dezvoltare pe palme, tălpi sau sub unghii.


Nevii: nev este termenul medical pentru o aluniţă. Majoritatea aluniţelor nu se vor transformă niciodată în cancer, dar prezenţa unui număr mare de aluniţe (mai mult de 100) sau a unor aluniţe neobişnuite indică un risc crescut de a dezvoltă melanom.
Prezenţa unui număr mare de nevi comuni (precum cel din imaginea de mai sus) creşte riscul de a dezvoltă melanom. Riscul creşte odată cu numărul de nevi şi este deosebit de mare atunci când acest număr este mai mare de 100.
Prezenţa a trei sau mai mulţi nevi atipici creşte riscul de a dezvoltă melanom. Un nev atipic este definit că un nev ce prezintă cel puţin 3 din caracteristicile „ABCD”: Asimetria formei, Bordurile neregulate sau nedefinite, Culorile diferite de la o zona la altă şi Dinamică evoluţiei formei, culorii sau dimensiunii în decursul timpului.

Nevii congenitali sunt alunitele prezente de la naştere. Alunitele congenitale mari
(>5 cm) prezintă riscul de a se transformă în melanom. Persoanele cu nevi congenitali de mari dimensiuni ar trebui să meargă la control în mod regulat.
Expunerea la soare: expunerea naturală la radiaţiile ultraviolete (UV) emise de soare este un factor de risc important pentru melanom.

Următorii factori măresc riscul în fiecare etapă a vieţii, dar cu atât mai mult atunci când expunerea are loc în copilărie.

  • Expunerea la soare intermitentă, de obicei în scopuri recreative, creşte riscul de a dezvoltă melanom.
  • Arsurile solare cresc riscul de a dezvoltă melanom, mai ales cele survenite în copilărie.
  • Utilizarea produselor de protecţie solară poate reduce riscul de a dezvoltă melanom. Această trebuie asociată cu alte reguli simple, cum ar fi evitarea expunerii la soare între orele 11.00 şi 15.00, precum şi acoperirea cu haine, o pălărie cu boruri largi şi ochelari de soare atunci când este necesară expunerea la soare.
  • Utilizarea dispozitivelor de bronzare artificială (a solarului): expunerea la lumina UV artificială pentru a obţine un bronz creşte riscul de a dezvoltă melanom, mai ales atunci când acest lucru are loc înainte de vârstă de 30 de ani.

Melanomul este de obicei diagnosticat după ce este identificată o aluniţă suspectă. Acest lucru se poate întîmplă în timpul unui screening sau al unui examen de rutină al pielii, în special pentru persoanele cu pielea deschisă la culoare, părul roşcat, tendinţa de a se arde la soare şi nevi multipli.

TE-AR PUTEA INTERESA ȘI: Cum îngrijim pielea fină de bebeluș

Diagnosticul de melanom se bazează pe următoarele examinări:

1. Examinarea clinică
Medicul îi adresează întrebări pacientului, în special în ceea ce priveşte posibilii factori de risc şi evoluţia aluniţelor suspecte. Se efectuează examinarea aluniţelor suspecte şi a restului pielii. O aluniţă suspectă prezintă caracteristicile „ABCD”:

Asimetria formei
Borduri neregulate sau nedefinite
Culoare care variază de la o zona la altă
Dinamică.

Nu toate melanoamele prezintă toate cele 4 caracteristici. Există chiar şi melanoame fără culori închise, care se prezintă că nişte coşuri/ zone hemisferice roşiatice. În plus, medicul examinează ganglionii limfatici din zona inghinală, axilară, a gâtului etc., în funcţie de localizarea aluniţelor suspecte.

2. Dermoscopia
Această constă în utilizarea unui mic dispozitiv numit dermoscop sau dermatoscop, care luminează şi măreşte petele de pe piele, pentru o examinare mai precisă. Chiar dacă examinarea cu un dermoscop nu este întotdeauna necesară, ea îmbunătăţeşte acurateţea diagnosticului atunci când este efectuată de către un medic cu experienţă, instruit pentru a utiliza această tehnică.

3. Examinarea histopatologică după îndepărtarea întregii aluniţe
Examinarea histopatologică este analiză de laborator a celulelor tumorale prin disecţia tumorii. Această va confirmă diagnosticul de melanom. Tumoarea trebuie eliminată complet şi apoi trimisă la laborator. Această se numeşte biopsie a pielii şi se face manual de către medic. În primul rând, un anestezic local este injectat în zona care urmează să fie eliminată. Apoi, aluniţă suspectă este eliminată, împreună cu o anumită marja de ţesut normal din jurul tumorii şi de sub această. Este foarte important că atât îndepărtarea, cât şi examinarea în laborator a aluniţei să fie efectuate de către specialişti cu experienţă în diagnosticul şi tratamentul melanomului.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa