Enterocolita la copii, cunoscută și sub denumirea de enterită sau gastroenterită, este o infecție intestinală acută cauzată de virusuri, bacterii sau paraziți. Se manifestă prin diaree acută, durere abdominală, crampe abdominale, greață, vărsături sau febră. Deși gastroenterita poate apărea la persoanele de orice vârstă, este foarte des întâlnită la copii. Dr. Steluța Boroghină, medic primar gastroenterologie și nutriție pediatrică și cadru didactic UMF „C. Davila” ne-a vorbit în detaliu despre această afecțiune „vedetă”, care apare mai ales după intrarea copilului în colectivitate.
Un copil care are enterocolită are nevoie de îngrijire acasă (atâta timp cât nu apar complicațiile sau nu este foarte mic) și nu trebuie forțat să mănânce. Hidratarea este, în schimb, foarte importantă. Este essential ca în perioada de tratament copilul să nu meargă la grădiniță sau la școală.
Ce este gastroenterita/ enterocolita la copii
Totul Despre Mame: Ce reprezintă gastroenterita la copii?
Dr. Steluța Boroghină: Gastroenterita este o o boală infecțioasă care determină iritarea și inflamarea mucoasei stomacale și/sau a tractului intestinal, determinată în principal de virusuri, bacterii, dar și de ciuperci sau paraziți. Aceasta este o afecțiune frecventă, în special la copiii mici, și este adesea cauzată de infecții virale, bacteriene sau parazitare.
Totul Despre Mame: Cum se manifestă la copiii mici?
Dr. Steluța Boroghină: Gastroenterita la copiii mici se manifestă printr-o serie de simptome care pot varia în intensitate, în funcție de cauza infecției și de răspunsul organismului copilului. Iată principalele manifestări:
- Scaune frecvente, moi sau apoase urât mirositoare, în cazuri severe cu prezența de mucus sau sânge în scaun.
- Apariția vărsăturilor repetate, uneori chiar la intervale scurte, însoțite de greață și refuzul alimentelor.
- Durere abdominală, însoțită de crampe abdominale sau senzație de disconfort.
- Febra poate fi moderată sau ridicată, în funcție de severitatea infecției.
- Semne de deshidratare: gură și buze uscate, scăderea frecvenței urinării, piele uscată, ochi înfundați.
- În cazuri severe, la sugari poate apare deprimarea fontanelei (zona fontanelei este mai adâncită decât de obicei).
- În cazurile severe, pot apărea simptome cum ar fi confuzie, somnolență extremă sau convulsii, mai ales dacă febra este foarte ridicată sau deshidratarea este severă.
- CITEȘTE ȘI: Boala de reflux gastroesofagian
Cauzele apariției gastroenteritei
Totul Despre Mame: Care sunt cauzele apariției gastroenteritei?
Dr. Steluța Boroghină: Gastroenterocolita la copii poate fi cauzată de mai mulți factori, inclusiv infecții virale, bacteriene, parazitare, dar și alți factori non-infecțioși. Iată cele mai comune cauze:
- Infecții virale: Rotavirus: extrem de contagios și poate provoca diaree severă, vărsături și febră. Alte virusuri implicate : Norovirus, Adenovirus și Astrovirus
- Infecții bacteriene: Escherichia coli (E. coli): Anumite tulpini, cum ar fi E. coli enterotoxigen, pot provoca diaree severă. E. coli O157 poate duce la complicații severe, cum ar fi sindromul hemolitic uremic. Shigella: Provoacă dizenterie bacilară, o formă severă de gastroenterită cu diaree cu sânge și crampe abdominale intense. Salmonella, Campilobacter, Yersinia: provoacă gastroenterită bacteriană, de obicei prin alimente contaminate.
- Infecții Parazitare: Giardia lamblia (giardioză): o infecție intestinală care duce la diaree apoasă, crampe abdominale și balonare. Entamoeba histolytica ( amebiaza): o infecție care poate duce la diaree cu scaune cu sânge și crampe abdominale.
- Factori non-infecțioși: Intoleranțe alimentare precum intoleranța la lactoză, alergii alimentare. Toxine alimentare: anumite alimente contaminate cu toxine bacteriene, anumite medicamente, cum ar fi antibioticele, pot provoca diaree ca efect secundar prin perturbarea echilibrului florei intestinale.
- CITEȘTE ȘI: Semnele infecţiei cu rotavirus la copii
Modalități de tratament pentru gastroenterita la copii
Totul Despre Mame: Ce opțiuni de tratament avem?
Dr. Steluța Boroghină:
- Hidratare: Este esențial să se prevină deshidratarea. Administrarea de soluții de rehidratare orală este recomandată.
- Dieta: În fazele inițiale, se recomandă evitarea alimentelor solide, continuând cu o dietă ușoară și echilibrată după ameliorarea simptomelor.
- Medicamente: În funcție de cauză, medicul poate prescrie antivirale, antibiotice (dacă este confirmată o infecție bacteriană) sau antiparazitare. Antiemeticele și antispasticele pot fi folosite pentru a ameliora simptomele.
Sfat: În cazul în care copilul prezintă semne de deshidratare severă, cum ar fi letargie, urinare scăzută, gură uscată, sau dacă simptomele nu se ameliorează, este important să fie consultat de un medic.
Totul Despre Mame: Ce alte măsuri se impun?
Dr. Steluța Boroghină:
- Igienă riguroasă: Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, în special după folosirea toaletei și înainte de masă.
- Igiena alimentară: Consumul de alimente bine gătite și evitarea consumului de apă sau alimente potențial contaminate.
- Izolarea temporară: Dacă copilul are gastroenterocolită, este bine să fie ținut departe de alți copii pentru a preveni răspândirea infecției.
- CITEȘTE ȘI: Ce îi dai copilului să mănânce când are enterocolită. Regimul alimentar recomandat de medici
Regimul alimentar recomandat
Totul Despre Mame: În ce constă regimul alimentar în perioada de vindecare a gastroenteritei?
Dr. Steluța Boroghină: Regimul alimentar în perioada de vindecare a enterocolitei este esențial pentru a ajuta la refacerea tractului digestiv și pentru a preveni agravarea simptomelor. Este important să se reintroducă alimentele treptat, începând cu cele ușor digerabile. Iată câteva recomandări pentru dieta copilului în perioada de recuperare:
- Faza inițială: Alimente ușor digerabile: banane, orez, mere fierte sau coapte, pâine prăjită
- Reintroducerea treptată a alimentelor, supe clare, morcovi fierți, biscuiți simpli (fără adaosuri de zahăr sau grăsimi), iaurt simplu
Alimente de evitat
- Produse lactate: Laptele și alte produse lactate pot agrava simptomele, mai ales dacă copilul are intoleranță temporară la lactoză după infecție
- Alimente grase și prăjite, alimente condimentate, fructe crude, legume crude și sucuri de fructe, băuturi carbogazoase și sucuri acidulate.
Revenirea la dieta normală
- Reintroducerea proteinelor: După ce simptomele se ameliorează, se pot introduce proteine ușoare, cum ar fi puiul fiert sau peștele slab.
- Alimente bogate în fibre: Odată ce copilul tolerează bine alimentele ușoare, pot fi reintroduse treptat alimente bogate în fibre, cum ar fi pâinea integrală, legumele fierte și fructele coapte.
- Menținerea hidratării: Oferiți lichide, inclusiv apă, ceaiuri ușoare și supe, pentru a menține copilul bine hidratat.
Prevenția gastroenteritei la copii
Totul despre mame: Cum putem preveni apariția gastroenteritei la copii?
Dr. Steluța Boroghină: Prevenirea gastroenteritei la copii implică o serie de măsuri de igienă, alimentație sigură și, în anumite cazuri, vaccinare. Iată câteva recomandări esențiale pentru a reduce riscul apariției acestei afecțiuni:
Igiena personală
Spălarea mâinilor: Asigură-te că atât copiii, cât și adulții care au grijă de ei, își spală mâinile corect și frecvent cu apă și săpun, mai ales după folosirea toaletei, schimbarea scutecelor și înainte de a mânca sau pregăti mâncarea.
Alimentație sigură
- Gătirea corectă a alimentelor, mai ales carnea (în special puiul) și ouăle trebuie gătite bine.
- Spălarea fructelor și legumelor: Fructele și legumele crude trebuie spălate bine înainte de consum pentru a îndepărta bacteriile și paraziții.
- Evitarea produselor alimentare contaminate: Nu consumați produse lactate nepasteurizate sau apă din surse nesigure. Asigurați-vă că alimentele perisabile sunt păstrate la frigider și evitateți-le dacă sunt suspecte de contaminare.
Alte sfaturi:
- Evitați contactul cu persoanele bolnave și învățați copiii să evite împărțirea tacâmurilor, paharelor sau a altor obiecte personale cu colegii, mai ales în timpul focarelor de gastroenterocolită.
- Vaccinarea împotriva rotavirusului, care este parte din schema națională de vaccinare în multe țări, este foarte eficientă în prevenirea infecțiilor severe.
Totul Despre Mame: Când să mergem la medic cu copilul cu enterocolită?
Dr. Steluța Boroghină: Este important să recunoști semnele care indică faptul că se impune un consult medical. Deși multe cazuri se pot trata acasă, cu măsuri de rehidratare și dietă adecvată, unele simptome necesită intervenție medicală promptă. Iată când ar trebui să mergi la medic cu copilul:
- Dacă există semne de deshidratare severă: (mai puține scutece ude la sugari sau copilul nu urinează timp de 6-8 ore sau mai mult), ochii înfundați sau cearcăne vizibile piele uscată și lipsa elasticității pielii, somnolență excesivă, letargie sau copilul este foarte iritabil.
- Vărsături și diaree persistente: vărsături repetate, care împiedică rehidratarea orală, diaree severă (mai mult de 6-8 scaune apoase pe zi) care nu se ameliorează sau se agravează, prezența sângelui sau mucusului în scaun, vărsături bilioase (de culoare verde) sau cu sânge.
- Febră ridicată sau persistentă: Febră peste 39°C la copiii mai mari de 3 luni, sau orice febră la un copil sub 3 luni sau febră care nu cedează la antitermice sau care durează mai mult de 2-3 zile.
- Semne de afectare sistemică: confuzie, somnolență extremă sau letargie, dureri abdominale severe, continue sau sensibilitate marcată la atingerea abdomenului, convulsii sau pierderea cunoștinței refuzul persistent de a mânca sau a bea, în special dacă durează mai mult de câteva ore.
- De asemenea e indicat să mergi la specialist dacă enterocolita apare la copii cu afecțiuni preexistente (diabet, afecțiuni renale, boli de inimă, boli care scad imunitatea) ori simptomele sunt persistente sau se agarvează în scurt timp.
Riscuri și greșeli frecvente
Totul despre mame: Ce NU ar trebui să facă un părinte al copilului cu gastroenterită?
Dr. Steluța Boroghină: În primul rând, să nu ignore sfaturile medicului! Să urmeze cu strictețe recomandările medicului și să nu încerce remedii sau tratamente alternative, fără a cere sfatul medicului. Să nu forțeze copilul să mănânce și să nu iî administreze medicamente, cum sunt cele de mai jos, fără recomandarea medicului.
- Antibiotice: Nu administra antibiotice fără prescripție medicală, deoarece majoritatea gastroenterocolitelor sunt cauzate de virusuri, iar antibioticele nu vor fi eficiente. Utilizarea greșită a antibioticelor poate duce la rezistență bacteriană sau la dezechilibre intestinale.
- Medicamente antidiareice: Acestea nu sunt recomandate copiilor mici, deoarece pot încetini eliminarea agentului patogen din organism.
- Antiemetice: Medicamentele pentru reducerea vărsăturilor trebuie utilizate doar sub supraveghere medicală.
De asemenea, nu-i oferiți băuturi sau alimente inadecvate. Nu ignorați semnele de deshidratare și nu opriți hidratarea. Chiar dacă copilul refuză să bea sau vomită frecvent, continuați să-i oferiți lichide frecvent, în cantități mici. Folosiți soluțiile de rehidratare orală! Atenție, nu trimiteți copilul la școală sau la grădiniță în perioada în care este bolnav!
Totul Despre Mame: Ce riscuri există în perioada de infectare la copiii cu gastroenterită?
Dr. Steluța Boroghină: În perioada de infectare cu gastroenterită, copiii pot fi expuși la mai multe riscuri și complicații, în funcție de severitatea infecției, de vârsta copilului și de promptitudinea cu care se intervine în gestionarea simptomelor. Iată câteva dintre principalele riscuri:
- Deshidratarea apare din cauza pierderii excesive de lichide prin vărsături și diaree. Deshidratarea severă poate duce la șoc hipovolemic, care este o situație de urgență medicală.
- Pierderea de lichide prin diaree și vărsături poate duce la dezechilibre în nivelurile de sodiu, potasiu și alte electroliți esențiali, ceea ce poate afecta funcționarea normală a organelor. Dezechilibrele electrolitice pot provoca simptome precum crampe musculare, aritmii cardiace și, în cazuri severe, convulsii.
- În cazurile severe sau prelungite de enterocolită, copiii pot pierde o cantitate semnificativă de nutrienți, ceea ce poate duce la malnutriție, mai ales dacă nu pot mânca sau digera corect alimentele timp de mai ulte zile.
- Intoleranța temporară la lactoză. După o infecție gastro-intestinală, copilul poate dezvolta temporar o intoleranță la lactoză, deoarece mucoasa intestinală poate fi afectată. Aceasta poate agrava simptomele de diaree dacă copilul continuă să consume lactate.
- Complicații bacteriene secundare. Unele cazuri de gastroenterocolită pot fi cauzate de bacterii, cum ar fi Salmonella, Shigella sau E. coli. Aceste infecții bacteriene pot duce la complicații mai grave, cum ar fi bacteriemia (infecția sângelui) sau sindromul hemolitic-uremic, care afectează rinichii.O altă complicație bacteriană gravă poate fi colita pseudomembranoasă, care poate apărea după administrarea de antibiotice.
- Deteriorarea mucoasei intestinale. Infecțiile severe pot provoca inflamații și leziuni ale mucoasei intestinale, ceea ce poate duce la sindromul de intestin iritabil (SII) sau la alte probleme digestive pe termen lung.
