Prima lună de vară a adus deja temperaturi care se apropie de 40 de grade Celsius în multe zone ale țării, iar meteorologii anunță că episoadele de caniculă vor deveni tot mai frecvente în următoarele săptămâni. Pentru copii, căldura în exces înseamnă mai mult decât disconfort. Organismul lor se adaptează mai greu la temperaturile ridicate, iar riscul de deshidratare și insolație este semnificativ mai mare decât în cazul adulților.
Mulți părinți confundă insolația cu simpla oboseală provocată de căldură și ajung prea târziu la medic. Tocmai de aceea, am discutat cu Dr. Oana Ciuhureanu, medic de familie, despre semnele care trebuie să îi alarmeze pe părinți, ce trebuie făcut în primele minute după apariția simptomelor și, mai ales, cum poate fi prevenită o urgență medicală provocată de căldură. Specialista atrage atenția că insolația nu este o problemă minoră și nu trebuie tratată acasă atunci când apar semne neurologice sau când temperatura corpului se menține foarte ridicată.
Ce este, de fapt, insolația și de ce copiii sunt mai vulnerabili
În timpul expunerii prelungite la temperaturi foarte ridicate, organismul încearcă permanent să își mențină temperatura internă în limite normale. Când mecanismele naturale de răcire nu mai fac față, temperatura corpului crește rapid, iar organele pot începe să fie afectate. La copii, acest proces apare mai repede decât la adulți. Ei elimină mai greu căldura prin transpirație, iar raportul dintre suprafața corpului și greutate favorizează încălzirea rapidă. În plus, cei mici uită adesea să bea apă atunci când sunt absorbiți de joacă.
„Insolația la copii este o afecțiune gravă provocată de expunerea prelungită la temperaturi ridicate și la soare, în urma căreia organismul nu mai reușește să își regleze temperatura. Copiii sunt mai vulnerabili decât adulții deoarece mecanismele lor de termoreglare nu sunt complet dezvoltate, iar insolația reprezintă o urgență medicală”, explică Dr. Oana Ciuhureanu. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), copiii mici se numără printre categoriile cele mai expuse efectelor temperaturilor extreme, alături de vârstnici și persoanele cu boli cronice.
Primele simptome pe care părinții nu trebuie să le ignore
În multe situații, insolația nu apare brusc. Organismul transmite o serie de semnale de alarmă care pot fi recunoscute dacă părinții sunt atenți. Febra foarte mare este unul dintre cele mai importante semne. Spre deosebire de febra provocată de infecții, aceasta apare în contextul expunerii la soare și este însoțită de alte simptome specifice. „Principalele simptome sunt febra foarte mare, de obicei peste 40°C, pielea fierbinte și roșie, durerile de cap, amețelile, greața și vărsăturile. Copilul poate deveni somnolent, confuz sau foarte iritabil, iar în cazurile severe pot apărea convulsii sau pierderea stării de conștiență”, avertizează medicul.
BINE DE ȘTIUT: Pe măsură ce temperatura corpului continuă să crească, creierul începe să fie afectat, iar copilul poate deveni dezorientat, poate vorbi incoerent sau poate răspunde greu la întrebări. Aceste manifestări nu trebuie puse pe seama oboselii după joacă sau a unei simple zile petrecute în parc.
Ce faci imediat dacă bănuiești că este vorba despre o insolație
„Primul pas este mutarea copilului într-un loc răcoros și ferit de soare. Se îndepărtează hainele groase și se începe răcirea corpului cu comprese reci sau prin ștergere cu apă. Dacă este conștient, i se oferă apă în cantități mici și repetate. În cazul în care starea lui este gravă sau apar convulsii ori pierderea conștienței, se apelează imediat serviciul de urgență”, spune Dr. Oana Ciuhureanu.
Este important ca apa oferită copilului să fie băută încet. Cantitățile mari ingerate rapid pot provoca vărsături și pot agrava deshidratarea. În același timp, copilul nu trebuie lăsat singur, iar părinții trebuie să urmărească permanent dacă respiră normal și dacă își păstrează starea de conștiență.
BINE DE ȘTIUT: Medicii atrag atenția că băile cu apă foarte rece sau aplicarea directă a gheții pe corp nu sunt recomandate, deoarece pot produce vasoconstricție și pot îngreuna eliminarea căldurii din organism.
Hidratarea începe înainte să apară senzația de sete
Una dintre cele mai frecvente greșeli este aceea de a-i oferi copilului apă doar atunci când spune că îi este sete. În realitate, senzația de sete apare deja după ce organismul a început să piardă lichide importante. „Din punct de vedere nutrițional, hidratarea este cea mai importantă măsură pentru prevenirea și tratarea insolației. Copiii trebuie să consume apă în mod frecvent, chiar dacă nu spun că le este sete, deoarece senzația de sete apare uneori târziu”, explică medicul. În cazul sugarilor, recomandarea este și mai clară. „Se recomandă alăptarea la cerere, deoarece laptele matern asigură atât hidratarea, cât și aportul de electroliți necesari.”
BINE DE ȘTIUT: Academia Americană de Pediatrie recomandă ca părinții să ofere lichide copiilor în mod regulat pe parcursul zilei și să nu aștepte apariția senzației de sete, mai ales în perioadele cu temperaturi foarte ridicate.
- CITEȘTE ȘI: Mic ghid de hidratare: să ne împrietenim cu apa!
Ce ar trebui să mănânce copilul după insolație
După un episod de insolație, organismul are nevoie nu doar de apă, ci și de refacerea rezervelor de minerale pierdute prin transpirație și, uneori, prin vărsături. De aceea, revenirea la alimentația obișnuită trebuie făcută treptat, iar mesele ar trebui să fie ușoare și ușor de digerat.
Dr. Oana Ciuhureanu recomandă alimente bogate în apă și vitamine, care contribuie atât la hidratare, cât și la recuperarea organismului. „După un episod de insolație sau dacă există deshidratare, la recomandarea medicului se pot administra săruri de rehidratare orală, care ajută la înlocuirea apei și a electroliților, precum sodiul și potasiul, pierduți prin transpirație sau vărsături. Alimentația trebuie să fie ușoară, cu alimente bogate în apă și vitamine, cum sunt pepenele, castraveții, piersicile, citricele sau supele. Se recomandă evitarea băuturilor carbogazoase și foarte îndulcite, precum și a alimentelor grase sau greu de digerat”, explică medicul.
Fructele și legumele cu un conținut ridicat de apă pot completa aportul de lichide, însă ele nu înlocuiesc consumul de apă. De asemenea, băuturile carbogazoase sau cele foarte dulci nu sunt recomandate deoarece conțin cantități mari de zahăr și pot accentua deshidratarea.
Când sunt necesare sărurile de rehidratare
Mulți părinți păstrează în casă plicuri cu săruri de rehidratare și sunt tentați să le administreze imediat ce copilul transpiră abundent. Totuși, acestea nu trebuie folosite preventiv și nici fără recomandarea unui medic, dacă starea copilului este bună.
Sărurile de rehidratare orală sunt indicate în special atunci când există deshidratare sau pierderi importante de electroliți, cum se întâmplă în cazul vărsăturilor, diareei sau după un episod de insolație însoțit de deshidratare. Ele conțin proporții atent calculate de sodiu, potasiu și glucoză, care favorizează absorbția rapidă a apei în organism. Dacă micuțul este alert, bea apă fără dificultate și nu prezintă semne de deshidratare, hidratarea obișnuită este, de cele mai multe ori, suficientă. În schimb, dacă refuză lichidele, varsă repetat sau pare tot mai apatic, este nevoie de evaluare medicală.
După ce copilul pare că și-a revenit, monitorizarea trebuie să continue
Un aspect pe care mulți părinți îl ignoră este faptul că simptomele pot reapărea sau se pot agrava chiar și după ce copilul pare că se simte mai bine. Temperatura corporală trebuie urmărită în următoarele ore, iar starea generală trebuie evaluată constant. „Din punct de vedere medical, copilul trebuie monitorizat atent după un episod de insolație. Temperatura corporală trebuie scăzută treptat prin mutarea într-un loc răcoros, aplicarea de comprese reci și hidratare corespunzătoare. Dacă temperatura rămâne foarte mare, apar tulburări de conștiență, convulsii, dificultăți de respirație sau semne de deshidratare severă, este necesară prezentarea imediată la medic sau apelarea serviciului de urgență”, avertizează Dr. Oana Ciuhureanu.
BINE DE ȘTIUT: Este important ca părinții să nu administreze medicamente pentru febră din proprie inițiativă, considerând că este vorba despre o febră obișnuită. În cazul insolației, problema principală este incapacitatea organismului de a elimina excesul de căldură, iar tratamentul presupune răcirea corpului și rehidratarea, nu doar scăderea temperaturii cu medicamente.
- CITEȘTE ȘI: Ochelarii de soare la copii. Sunt sau nu utili?
Cum previi insolația: cele mai importante reguli în zilele caniculare
Vestea bună este că majoritatea cazurilor de insolație pot fi prevenite prin câteva măsuri simple, dar consecvent respectate. Medicul recomandă ca programul copilului să fie adaptat temperaturilor de afară. „Pentru prevenție, este recomandat ca cei mici să evite expunerea directă la soare în intervalul 11:00–17:00, când radiațiile ultraviolete și temperaturile sunt cele mai ridicate. Activitățile în aer liber sunt indicate dimineața, înainte de ora 11:00, sau seara, după ora 17:00–18:00. De asemenea, copiii trebuie să poarte haine lejere, deschise la culoare, pălărie cu boruri largi și să fie protejați cu cremă cu factor de protecție solară. Prin recunoașterea precoce a simptomelor și intervenția rapidă pot fi prevenite complicațiile grave ale insolației.”
Pe lângă aceste recomandări, părinții ar trebui să țină cont și de câteva reguli esențiale:
- nu lăsa niciodată copilul singur într-o mașină, nici măcar pentru câteva minute;
- oferă apă înainte, în timpul și după joacă;
- fă pauze dese la umbră dacă petreceți timp afară;
- alege haine din materiale naturale, subțiri și în culori deschise;
- folosește pălărie și ochelari de soare atunci când copilul stă în bătaia directă a soarelui;
- evită activitățile sportive intense în miezul zilei;
- verifică temperatura asfaltului și a locurilor de joacă, care poate fi cu mult peste temperatura aerului.
Când trebuie să mergi imediat la spital
Există situații în care fiecare minut contează. Dacă observi unul dintre următoarele semne, nu încerca să tratezi copilul doar acasă și sună imediat la 112:
- temperatura corporală depășește 40°C și nu începe să scadă;
- copilul este foarte somnolent sau nu răspunde normal;
- apar confuzie, dezorientare sau comportament neobișnuit;
- are convulsii;
- își pierde cunoștința;
- respiră greu;
- varsă repetat și nu poate păstra lichidele;
- apar semne de deshidratare severă, precum buze foarte uscate, lipsa lacrimilor la plâns, ochi încercănați sau urinări foarte rare.
