Odată cu începerea școlii, ora de trezire se schimbă brusc, dar ora de culcare nu ține întotdeauna pasul. Un copil care în vacanță dormea zece ore poate ajunge, în doar câteva zile, la șapte-opt ore de somn pe noapte, iar efectele nu se văd doar prin căscat dimineața. Iritabilitatea, crizele de furie, dificultățile de concentrare și chiar îmbolnăvirile mai frecvente care ar putea apărea în timp pot fi semne că nu se odihnește suficient. Câte ore ar trebui să doarmă un copil în funcție de vârstă și când ar trebui să ne îngrijoreze faptul că somnul nu este odihnitor- explică pentru Totul Despre Mame dr. Genoveva Hiastru, medic specialist pediatru.
Un copil de 9 ani care, în vacanță, adoarme la ora 23.00 și se trezește la 9.00 doarme zece ore. Dacă, odată cu începerea școlii, alarma sună la 6.30, dar el continuă să adoarmă la aceeași oră ca în vacanță, somnul lui se reduce la șapte ore și jumătate. Pentru vârsta lui, recomandarea este de 9-11 ore într-un interval de 24 de ore. Calculul arată cât de repede poate apărea deficitul de somn atunci când se schimbă ora de trezire.
Cum se manifestă un copil care nu doarme destul
Primele semne pot apărea chiar la trezire: copilul se ridică greu din pat și trebuie chemat de mai multe ori. Dacă merge cu mașina spre școală, poate adormi pe drum. Pe parcursul zilei, lipsa somnului se poate manifesta foarte diferit față de adult: „Pot apărea iritabilitate, crize de furie aparent disproporționate, toleranță redusă la frustrare, plâns ușor, schimbări bruște de dispoziție sau comportament hiperactiv”, atrage atenția dr. Genoveva Hiastru.
La școală, lipsa somnului se poate vedea în felul în care copilul urmărește lecția și reține informațiile. „Pot apărea scăderea capacității de concentrare, uitarea lucrurilor recent învățate, greșeli neobișnuite la teme, scăderea performanțelor școlare sau dificultatea de a rămâne atent pe durata unei ore”, spune pediatrul.
Aceste schimbări pot apărea sau se pot accentua odată cu revenirea la programul de școală. Chiar și o reducere repetată cu aproximativ 30-60 de minute a duratei obișnuite de somn poate afecta felul în care copilul își gestionează emoțiile, se comportă și învață, arată ghidul european publicat în European Journal of Pediatrics.
O analiză care a reunit date din cinci grupuri de copii din Marea Britanie, Franța și Spania a asociat somnul mai scurt în perioada preșcolară cu apariția ulterioară a anxietății, tendinței de retragere, impulsivității și comportamentului opoziționist. Studiul arată o asociere între acestea, nu că somnul insuficient este singura cauză a problemelor.
Un alt semnal important este diferența foarte mare între programul din timpul săptămânii și cel din weekend. „Un copil care trebuie să recupereze constant câteva ore de somn sâmbăta și duminica poate acumula o «datorie de somn» în timpul săptămânii”, spune dr. Genoveva Hiastru.
- CITEȘTE ȘI: Cum ajuți copilul să se trezească ușor dimineața după vacanța de vară. Strategia „15 minute”
De câte ore de somn au nevoie copiii
Necesarul de somn scade treptat odată cu vârsta. Astfel, într-un interval de 24 de ore sunt recomandate:
- 10–13 ore pentru copiii de 3–5 ani;
- 9–11 ore pentru copiii de 6–13 ani;
- 8–10 ore pentru adolescenții de 14–17 ani.
Intervalul de 24 de ore include și somnul de zi, în cazul copiilor care încă dorm după-amiaza. Numărul orelor nu este însă singurul reper. „Ghidurile europene recomandă evaluarea simultană a duratei somnului, a regularității programului, a trezirilor nocturne și a funcționării copilului pe timpul zilei”, spune dr. Genoveva Hiastru. Părinții trebuie să urmărească și dacă programul de culcare și trezire este constant, dacă somnul copilului este întrerupt și cum se simte acesta pe parcursul zilei.
Ce se întâmplă cu sănătatea când copiii dorm prea puțin
Oboseala, iritabilitatea și dificultățile de concentrare sunt efectele care se observă cel mai repede, dar somnul insuficient influențează și procese din organism care nu se văd imediat. „Somnul insuficient nu înseamnă doar că un copil este obosit a doua zi. În perioada de creștere, somnul participă activ la maturizarea cerebrală, reglarea secrețiilor hormonale, a metabolismului și a funcției cardiovasculare”, explică dr. Genoveva Hiastru. Maturizarea cerebrală se referă la dezvoltarea creierului și a conexiunilor dintre diferitele sale regiuni. În același timp, în timpul somnului sunt reglate secrețiile unor hormoni, modul în care organismul folosește energia și funcționarea inimii și a vaselor de sânge.
„Pe termen mai lung, studiile pediatrice descriu relații între durata redusă a somnului și riscul de exces ponderal sau obezitate, rezistență la insulină, modificări ale tensiunii arteriale și un profil cardiometabolic mai puțin favorabil”, arată pediatrul. Printre cercetările la care face referire se află un studiu despre asocierea dintre somnul insuficient și obezitate la copii, precum și studii realizate în rândul adolescenților despre legătura dintre durata somnului și tensiunea arterială, respectiv sensibilitatea la insulină. Rezistența la insulină apare atunci când celulele organismului nu mai răspund suficient de bine la hormonul care ajută glucoza să intre în celule și să fie folosită pentru energie. În timp, glicemia poate crește, iar riscul de diabet de tip 2 devine mai mare.
Medicii folosesc expresia „profil cardiometabolic mai puțin favorabil” atunci când apar factori care pot afecta metabolismul, inima și vasele de sânge, precum excesul de greutate, valori crescute ale glicemiei sau ale grăsimilor din sânge și modificări ale tensiunii arteriale. Studiile arată asocieri între somnul insuficient și aceste probleme, nu că un copil care doarme mai puțin în câteva nopți va dezvolta obezitate, diabet sau hipertensiune.
Cum influențează somnul imunitatea și recuperarea după boală
Efectele somnului insuficient se pot vedea și în felul în care organismul răspunde în fața bolilor. Atunci când lipsa somnului se repetă, poate apărea și „o creștere a susceptibilității la infecții”, atrage atenția medicul pediatru. Legătura funcționează în ambele sensuri: somnul influențează sistemul imunitar, iar sistemul imunitar modifică, la rândul său, somnul atunci când copilul este bolnav. „În timpul somnului se modifică într-o manieră organizată secreția unor substanțe imune din corpul copilului, numite citokine, și activitatea diferitelor componente ale imunității înnăscute și adaptive”, explică ea.
Citokinele sunt proteine prin care celulele sistemului imunitar comunică și coordonează răspunsul organismului la infecții și inflamație. Imunitatea înnăscută este prima linie de apărare cu care ne naștem, iar imunitatea adaptivă învață să recunoască anumiți microbi și dezvoltă un răspuns specific împotriva lor.
„Privarea repetată de somn poate perturba aceste ritmuri, favorizând un status inflamator nepotrivit și afectând eficiența anumitor răspunsuri imune”, spune dr. Genoveva Hiastru. Relația dintre somn, citokine și imunitatea copiilor este explicată pe larg într-o analiză pediatrică publicată în 2026.
Asta nu înseamnă că un copil care doarme puțin se va îmbolnăvi obligatoriu. Frecvența infecțiilor depinde și de vârstă, timpul petrecut în colectivitate, expunerea la virusuri, vaccinare și eventualele boli cronice. „Somnul insuficient sau foarte fragmentat poate reprezenta un factor care reduce reziliența organismului și poate crește susceptibilitatea la infecții, iar somnul adecvat face parte din răspunsul fiziologic normal de recuperare în cursul unei boli”, precizează pediatrul. În timpul unei infecții, sistemul imunitar poate modifica felul în care se succed etapele somnului și poate crește durata somnului non-REM, care include și perioadele de somn profund. Aceste mecanisme sunt analizate într-un articol despre influența răspunsului imunitar asupra somnului în timpul infecțiilor.
„Somnul bun nu trebuie prezentat ca un «stimulent al imunității», ci ca una dintre condițiile fiziologice necesare pentru funcționarea optimă a sistemului imun și pentru recuperarea organismului”, subliniază medicul.
Poate sta suficiente ore în pat și totuși să nu se odihnească
Numărul orelor nu spune întotdeauna întreaga poveste. Un copil poate petrece suficient timp în pat, dar somnul lui să fie întrerupt sau fragmentat și să nu se trezească odihnit. „Părinții ar trebui să urmărească și calitatea, nu numai numărul orelor: sforăitul frecvent, respirația pe gură, pauzele respiratorii, somnul extrem de agitat, transpirațiile nocturne, bruxismul, trezirile repetate sau cefaleea matinală pot indica faptul că somnul este fragmentat, chiar dacă aparent copilul petrece suficient timp în pat”, spune dr. Genoveva Hiastru.
Bruxismul înseamnă scrâșnirea sau încleștarea dinților în timpul somnului, iar cefaleea matinală este durerea de cap apărută dimineața. Pauzele de respirație, sforăitul frecvent și respirația pe gură pot indica o problemă respiratorie care afectează calitatea somnului și trebuie discutată cu pediatrul. Contează, așadar, nu doar cât doarme copilul, ci și dacă somnul este liniștit și neîntrerupt și dacă dimineața se trezește odihnit.
Când poate fi luată în calcul melatonina
Melatonina nu trebuie să fie considerată o soluție pentru problemele de somn pe care copiii le-ar putea avea în perioada de reacomodare la programul de școală. Potrivit ghidului experților europeni privind insomnia de adormire și utilizarea melatoninei la copiii cu dezvoltare tipică, melatonina (în doză mică) poate fi luată în calcul în cazul copiilor care au în mod repetat dificultăți să adoarmă la ora potrivită și doar dacă măsurile de igienă a somnului și intervențiile comportamentale nu au dat rezultate suficiente. Administrarea trebuie discutată cu un medic și urmărită de pediatru, pentru a vedea dacă tratamentul funcționează și dacă apar reacții adverse.
Ghidul atrage atenția și asupra lipsei informațiilor suficiente despre siguranța administrării pe termen lung la copiii cu dezvoltare tipică. Părinții sunt sfătuiți să nu le dea melatonină copiilor mai mult de 14 zile fără recomandarea medicului. Cu alte cuvinte, faptul că un produs cu melatonină poate fi cumpărat fără rețetă nu înseamnă că poate fi administrat unui copil fără o evaluare medicală.
Primele măsuri de reglare a somnului trebuie să fie păstrarea unui program regulat, reducerea luminii seara, renunțarea la ecrane cu una-două ore înainte de culcare și crearea unei rutine liniștite. „Somnul nu este o perioadă în care organismul copilului se oprește, ci una în care creierul, sistemul endocrin și sistemul imun lucrează intens. De aceea, somnul suficient trebuie privit, alături de alimentație, mișcare și vaccinare, ca unul dintre pilonii sănătății copilului”, conchide dr. Genoveva Hiastru.
