În câteva zile, Capitala a trecut de la frig și zăpadă la soare și temperaturi de primăvară. Săptămâna aceasta, prognoza arată maxime de 19 grade, ceea ce înseamnă că punem gecile deoparte și trecem direct la tricouri. Dincolo de bucuria zilelor cu soare, pentru organism, în special cel al copiilor, această schimbare bruscă vine cu o serie de provocări: risc crescut de viroze, oboseală, nas înfundat și strănut – în cazul celor cu predispoziție la alergii.
Când trecem de la iarnă la primăvară, organismul trebuie să se adapteze la noile temperaturi. De obicei, pentru că temperaturile cresc progresiv, trecerea este lină, iar corpul are timp să-și finalizeze mecanismele de termoreglare. Însă, dacă schimbarea este una bruscă, așa cum se întâmplă acum, ceea ce corpul făcea treptat, în decurs de câteva săptămâni, e nevoit să finalizeze în câteva zile. Acest lucru e bulversant și poate avea o serie de efecte.
Cum influențează variațiile de temperatură sănătatea copiilor?
Crește riscul de viroze respiratorii
Trecerea bruscă de la frig la temperaturi mai ridicate determină schimbări în circulația virusurilor. Dacă iarna predomină virusurile gripale și virusul sincițial respirator (VSR), primăvara apar mai frecvent rinovirusurile și coronavirusurile sezoniere, responsabile pentru răcelile obișnuite. Mai mult, copiii sunt expuși la virusuri în colectivități – grădinițe, școli, locuri de joacă – unde interacțiunea apropiată facilitează transmiterea microbilor.
Ce virusuri circulă în România la început de martie 2025
În luna martie 2025, în România, circulă predominant următoarele virusuri:
Virusurile gripale de tip A și B
Conform datelor oficiale, în lunile ianuarie și februarie 2025, România s-a confruntat cu două tipuri de gripă: gripa A și gripa B. Aceste virusuri continuă să circule și în luna martie, fiind responsabile de numeroase cazuri de infecții respiratorii la copii. Gripa debutează adesea cu simptome asemănătoare unei răceli, precum nas înfundat, dureri musculare și febră, însă aceste simptome pot evolua către complicații mai severe.
Rinovirusurile
Rinovirusurile sunt agenții patogeni cei mai frecvent implicați în răcelile obișnuite la copii. Acestea provoacă simptome precum congestie nazală, tuse, usturime în gât, dureri de cap și, uneori, febră. Deși, în general, aceste infecții sunt ușoare, la copiii mici sau la cei cu afecțiuni preexistente, pot apărea complicații, cum ar fi otita medie sau sinuzita.
Virusul sincițial respirator (VSR)
VSR este o cauză comună a infecțiilor respiratorii la copii, în special la sugari și copiii mici. Acesta poate provoca bronșiolită și pneumonie, manifestându-se prin simptome precum tuse, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație. Copiii sub vârsta de doi ani sunt cei mai vulnerabili la infecțiile severe cu VSR.
Adenovirusurile
Adenovirusurile pot provoca o gamă largă de infecții, inclusiv cele respiratorii, gastrointestinale și conjunctivale. La copii, infecțiile respiratorii cauzate de adenovirusuri se manifestă prin simptome precum febră, dureri în gât, tuse și secreții nazale. Deși majoritatea infecțiilor sunt ușoare, în unele cazuri pot apărea complicații, cum ar fi pneumonia.
Virusurile parainfluenza
Aceste virusuri pot provoca infecții respiratorii variind de la răceli ușoare până la afecțiuni mai severe, precum crupul (laringotraheobronșita). Simptomele includ tuse lătrătoare, răgușeală și dificultăți de respirație. Copiii mici sunt mai susceptibili la formele severe ale infecției cu virusuri parainfluenza.
Coronavirusurile sezoniere
Pe lângă SARS-CoV-2, există și alte tipuri de coronavirusuri care circulă sezonier și provoacă infecții respiratorii ușoare la copii. Acestea se manifestă prin simptome similare răcelii comune, precum nas înfundat, tuse și febră ușoară. De obicei, aceste infecții sunt autolimitante și nu duc la complicații grave.
Impactul asupra copiilor
Copiii, în special cei cu vârste mici, au un sistem imunitar în dezvoltare, ceea ce îi face mai vulnerabili la infecțiile respiratorii. Simptomele pot varia de la forme ușoare, precum congestie nazală și tuse, până la forme severe, care necesită spitalizare, cum ar fi bronșiolita sau pneumonia. Este esențial ca părinții să fie vigilenți și să monitorizeze evoluția simptomelor la copii, solicitând asistență medicală atunci când este necesar.
Slăbirea imunității din cauza schimbărilor de mediu
Când organismul trebuie să se adapteze rapid la fluctuațiile de temperatură, poate deveni mai vulnerabil. Mucoasa nazală, care funcționează ca o barieră împotriva microbilor, este afectată de aerul uscat din interior și umiditatea crescută din exterior, favorizând astfel infecțiile respiratorii.
- CITEȘTE ȘI: Boli de primăvară la copii. 8 afecțiuni care ne dau bătăi de cap când vremea se încălzește
Alergiile sezoniere încep să apară
Primăvara aduce cu ea și o altă problemă pentru mulți copii: alergiile. Polenul eliberat de copaci și iarbă poate irita căile respiratorii și poate declanșa simptome precum:
- Strănut repetitiv;
- Ochi roșii și iritați;
- Nas care curge sau este înfundat;
- Tuse seacă și dificultăți de respirație.
Alergiile pot fi confundate cu răcelile, dar diferența esențială este că nu sunt însoțite de febră și nu dispar în câteva zile.
Cum poți reduce riscul de îmbolnăvire al copilului tău?
Vestimentație corespunzătoare
Unul dintre cele mai eficiente moduri de a proteja copilul de efectele schimbărilor bruște de temperatură este îmbrăcarea în straturi. Dimineața și seara poate fi frig, iar la prânz cald, așa că hainele trebuie să fie ușor de dat jos sau pus la loc.
Sfaturi utile:
- Alegeți haine din bumbac pe piele, pentru a absorbi transpirația.
- Adăugați un strat intermediar mai călduros, cum ar fi un pulover sau o vestă.
- O jachetă impermeabilă și vânt-rezistentă poate fi de ajutor în zilele capricioase.
O alimentație echilibrată pentru imunitate
Sistemul imunitar al copilului trebuie susținut printr-o alimentație bogată în vitamine și minerale. Printre cele mai importante sunt:
- Vitamina C – se găsește în citrice, kiwi, ardei gras și căpșuni.
- Vitamina D – esențială pentru imunitate; poate fi obținută din expunerea la soare și din alimente precum peștele gras și ouăle.
- Zincul – ajută la refacerea mucoaselor și la protecția împotriva infecțiilor; surse bune sunt semințele de dovleac, carnea slabă și leguminoasele.
Hidratarea corectă
Un alt aspect important este menținerea unei hidratări adecvate. Apa ajută la menținerea sănătății mucoaselor nazale, care sunt prima barieră împotriva microbilor.
- Recomandarea medicilor pediatri este ca un copil de 4-8 ani să bea cel puțin 1 litru de apă pe zi, iar copiii mai mari, între 1,5 și 2 litri.
Igiena riguroasă pentru prevenirea infecțiilor
Una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a răcelilor este igien: copiii trebuie să învețe să își spele corect mâinile. Conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde reduce riscul de infecții respiratorii cu până la 40%.
De asemenea, este important să:
- Aerisiți zilnic camera copilului.
- Curățați și dezinfectați frecvent jucăriile și suprafețele atinse des.
- Învățați copilul să își acopere gura și nasul cu cotul atunci când tușește sau strănută.
Odihna și expunerea la aer curat
Un somn odihnitor este esențial pentru un sistem imunitar puternic. Copiii cu vârste între 3 și 5 ani au nevoie de 10-13 ore de somn pe noapte, iar cei mai mari, de 9-12 ore. Chiar dacă vremea este schimbătoare, este important să ieșiți afară zilnic, pentru ca organismul să se obișnuiască treptat cu noile temperaturi și să beneficieze de aer curat și soare.
Când trebuie să ducem copilul la medic?
Deși răcelile ușoare sunt normale în această perioadă, trebuie să consulți un medic dacă:
- Febra copilului depășește 39°C și nu scade cu antitermice.
- Simptomele durează mai mult de 10 zile.
- Respirația copilului devine greoaie sau prezintă wheezing (șuierat la respirație).
- Starea generală se agravează sau apare deshidratarea.
